Poate ajuta medierea la soluționarea conflictelor majore din societatea românească?


Mediator Constantin Asofronie

Gabriela-Vranceanu-Firea - BasescuAflăm din mass-media că medierea conflictului dintre Gabriela Vrânceanu Firea și fostul președinte Traian Băsescu A EȘUAT. Obiectul conflictului consta în faptul că dl. Băsescu, primul demnitar al țării ca președinte, a amenințat-o public pe dna Firea, în calitate de deputat, șefă a unei comisii de anchetă parlamentară, să înceteze cercetarea și publicitatea neregulilor privind achiziționarea frauduloasă a unor terenuri în comuna Nana județul Călărași, achiziție care face de-altfel la rândul său obiectul unui dosar penal de înșelăciune și fraudă. Amenințarea, cu iz mafiot, a fost denunțată de deputată la Parchetul dpl ICCJ și s-a constituit un dosar penal.

Într-o campanie de … promovare a medierii (?!?) unii membri ai Consiliului de mediere au oferit fostului președinte posibilitatea apelării la mediere pentru rezolvarea conflictului, odată cu recompensarea cu titlul de onoare de Mediatorul anului?!? chipurile pentru că a făcut multe îndeplinindu-și atribuția de mediator între instituțiile statutului sau între aceștia și cetățeni! Din start asta nu însemna neutralitate din partea CM lingușind o parte din conflict pe seama unei posibile publicități gratuite în mass-media a medierii și, de ce nu, a unor câștiguri personale de imagine și financiare de către cei care s-au oferit ca mediatori. Poate această atitudine a mediatorului (ilor) a dat de înțeles fostului președinte că este tare și mare mediator el însuși, că mediatorii îl vor servi părtinitor cu o soluție avantajoasă, iar celeilate părți i-a indus neîncredere. Cert este că cealaltă parte a fost circumspectă în renunțarea la proces numai de dragul medierii si imaginii sale publice și în condițiile inflexibilității părții acuzate, așa că nu ne puteam aștepta la un succes, știind cu cine avem de-a face.

Cu toate diligențele și profesionalismul mediatorilor din CM nu s-ar fi ajuns la o soluție cât timp fostul președinte nu a înțeles că a greșit și că prezentarea de scuze publice este ușoară și gratuită într-o societate normală, aducând chiar avantaje în apropiatele campanii electorale din acest an pentru dlui și formațiunea sa politică. Părții vătămate nu i-ar conveni să scape așa ușor fostul șef al statului pentru gravitatea unei asemenea amenințări și nici partidului în care activează, aproape permanent în conflict cu fostul președinte. Dar putea să câștige și ea mult din această soluție amiabilă de rezolvare a conflictului, tocmai din aceleași motive. Numai că nu au înțeles esența medierii: peste ambițiile și condiționările externe, politice și sociale, contau interesele lor personale de a stinge conflictul într-o formă pozitivă. Aceasta pentru oamenii politici înseamnă foarte mult în fața societății, un exemplu demn de urmat de alte persoane publice și oamenii de rând, în situația în care după 1989 conflictele sociale au crescut foarte mult, atacurile în presă au ajuns la campanii abjecte și penale, litigiile familiale, pentru pământul retrocedat sau comerciale au explodat, încărcând instanțele cu milioane de dosare. Care costă foarte mult tot pe membrii acestei societăți, adică noi, contribuabilii care susțin prin taxe și impozite acest sistem judiciar.

Medierea ar fi dus nu numai la un câștig de imagine socială, politică și personală, ci și la un câștig mare pentru societate. Ar fi fost un exemplu de soluționare amiabilă, prin mediere, a unui conflict la nivel înalt ce putea fi urmat de părțile din mii de dosare, care ar fi înțeles să apeleze la mediere din multiple motive, avantajoase pentru ele. În primul rând, soluția ar fi ales-o părțile cu ajutorul mediatorului, nu ar fi impus-o o instanță, posibil neavantajoasă ambelor părți. O soluție identificată de părți cu ajutorul mediatorului ar fi mult mai durabilă, nu s-ar destrăma într-un viitor apropiat, sub influiența unor factori exteriori saiu insatisfacției părții vătămate. Apoi, dezbaterea conflictului nu ar fi publică, ci confidențială,numai soluția s-ar fi comunicat presei și cetățenilor interesați. Apoi, s-ar reduce costurile financiare cu administrarea justiției, care afectează bugetul de stat și indirect buzunarele contribuabililor. Ar crește calitatea soluțiilor date de magistrați în dosarele importante, dacă aceștia ar scăpa de milioanele dosare cu cauze minore, posibil de rezolvat prin căi alternative la sistemul judiciar, și s-ar concentra pe studiul legislației, jurisprudenței naționale și internaționale recunoscute, în cauzele complexe. Deci toată lumea ar avea de câștigat.

Față de această posibilitate, care nu este un exemplu pozitiv, cazul de față se termină prost pentru toți, fiindcă medierea a eșuat. Nu cred că acest rezultat este imputabil mediatorului implicat, ci părților, și mai ales celei care a generat conflictul și nu a renunțat la ambițiia de a apărea mereu neînduplecat și ferm, chiar dacă a greșit în acest caz și de atâtea ori în văzul întregii țări. O astfel de considerare a ambiției personale mai presus de interesul societății și chiar a unor avantaje personale de imagine și poate pecuniare, penale, politice, este un prag al conflictului și un test al personalității părților peste care acestea nu l-au trecut și avem toți de pierdut.

Ca urmare a eșuării medierii, în termenul de 3 luni cât a fost suspendată urmărirea penală, procesul verbal de închidere a medierii se transmite procurorului de caz care este obligat să reia urmărirea penală. Firește, această conduită ce nu a permis rezolvarea conflictului prin mediere, poate cântări în soluțiile viitoare ale parchetului și instanței care sunt obligate să parcurgă etapele procesului penal mai departe conform procedurii judiciare clasice, plecând de la acest eșec.

Ce s-ar fi întâmplat dacă medierea reușea este simplu: înceta urmărirea penală, iar părțile și societatea nu aveau decât de câștigat. Sunt optimist că, dincolo de acest eșec al medierii într-un conflict penal public și foarte mediatizat, lumea o să înțeleagă că părțile sau o parte a greșit neacceptând o soluție amiabilă prin mediere, nu că medierea nu este bună și avantajoasă la justiția clasică. Cred că și alți politicieni și persoane publice trag învățăminte și vor face studiu de caz legat de acest conflict și folosirea medierii pentru rezolvarea lui. Sunt convins că o să se apeleze de tot mai mulți justițiabili la mediere pentru că au auzit de ea și avantajele sale și înțeleg că este mai bună decât o hotărâre judecătorească. Dar aceasta ține mult de personalitatea părților și gradul lor de informare și nu neapărat de profesionalismul mediatorului.

Desigur, sunt și alte multe tipuri de cauze pretabile a fi rezolvate prin mediere, decât cele aflate pe rolul unei instanțe sau la parchete, dar despre asta într-un articol viitor.

Anunțuri

DECLARAŢIA (INFORMAREA) PREZENTATĂ PĂRŢILOR LA ÎNCEPUTUL MEDIERII


  1. Buna ziua si bine ati venit. Ma numesc Ion Constantin si sunt mediator autorizat. Va felicit ca ati ales medierea ca solutie de rezolvare a disputei dvs si va multumesc ca ati ales biroul nostru de mediator.
  2. Scopul intalnirii noastre il constituie identificarea acelor solutii care sa conduca la rezolvarea diferendului dintre dvs printr-un acord in beneficiul dvs comun.
  3. Va rog sa-mi acordati permisiunea si atentia dvs pentru prezentarea catorva informatii si reguli pe care, conform prevederilor Lg. 192/2006, care reglementeaza aceasta activitate in Romania, este obligatoriu dar si indicat sa le cunoastem, inainte de a intra in aceasta procedura. Citește în continuare

Medierea salvează timp şi bani


Mădălina Drăghici – Curierul National

Elena Bustea: Medierea are cu siguranţă un viitor şi în România ca alternativă la Justiţie. „Nu oricine îşi poate permite să susţină din punct de vedere financiar toate treptele unui proces”
Zeno Şuştac: Susţinerea de care se bucură medierea este la cel mai înalt nivel şi trendul acesta este în continuă creştere.

În ultimii ani, numărul dosarelor din instanţele de judecată a devenit din ce în ce mai mare, iar timpul până la soluţionarea acestora continuă să crească. În aceste condiţii medierea poate fi o alternativă viabilă pentru soluţionarea litigiilor dacă ţinem cont de faptul că, de cele mai multe ori, conflictele dintre părţi se soluţionează în instanţă,  iar un astfel de proces presupune o serie de costuri în ceea ce priveşte banii şi timpul investit, la toate acestea adăugându-se şi stresul care intervine odată cu începerea procesului. „Medierea are cu siguranţă un viitor şi în România ca alternativă la Justiţie, ţinând seama de faptul că Justiţia, chiar şi în condiţiile micii reforme, este de două ori scumpă: este „cronofagă” şi înseamnă mult timp şi multă răbdare şi scumpă prin tot ceea ce înseamnă taxele ce urmează a fi plătite”, a declarat, pentru Curierul Naţional, avocatul Elena Bustea, preşedintele Comitetului român din cadrul Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA), cu ocazia Galei premiilor revistei Medierea.
Mai mult decât atât, avocatul Elena Bustea  a ţinut să sublinieze importanţa medierii în condiţiile în care nu oricine îşi poate permite să susţină din punct de vedere financiar toate treptele unui proces. „Medierea se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale, tocmai de aceea este foarte importantă promovarea şi implementarea profesiei şi instituţiile medierii în România”.
În acelaşi timp, preşedintele Comitetului român din cadrul Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA)  ne-a mai declarat că  anul trecut a fost un an prielnic pentru mediere,  instituţia bucurându-se de o  mare susţinere. „Din punct de vedere al progreselor instituţiei medierii, 2010  a fost un an al paşilor mari care s-au făcut pentru promovarea şi implementarea medierii  şi aşteptăm ca 2011 să desăvârşească tot ceea ce noi, pionierii acestei profesii liberale, am întreprins pentru mediere”,  este de părere avocatul Elena Bustea, care a fost premiată de către revista Medierea pentru susţinerea şi promovarea acestei profesii liberale.

„Medierea funcţionează în România”

Deşi nu are o tradiţie pe piaţa românească, medierea are mari şanse să ocupe un loc important în soluţionarea conflictelor în perioada următoare, în condiţiile în care tot mai mulţi oameni sunt interesaţi de avantajele pe care le poate  oferi această modalitate de soluţionare a conflictelor”. Medierea funcţionează în România chiar dacă acum nu la parametrii la care am dori noi, mediatorii. Este extrem de important să funcţioneze în România şi mai important este ca această instituţie să fie cunoscută, iar oamenii să apeleze cu încredere la o astfel de modalitate de a soluţiona un conflict”, a mai spus avocatul Elena Bustea. În acelaşi timp, Zeno Şuştac, coredactor-şef al revistei Medierea şi copreşedinte al Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România (UNMR)  a ţinut să sublinieze faptul că „susţinerea de  care se bucură medierea este la cel mai înalt nivel şi trendul acesta este în continuă creştere. Mai mult, medierea este promovată şi de către cei care au apelat la această practică şi au fost mulţumiţi de rezultatele obţinute”.

„Nu avem o literatură de specialitate în limba română”

Şi deputatul Alina Gorghiu a reiterat necesitatea cunoaşterii medierii  şi utilizării acesteia pe o scară mai largă, în condiţiile în care România este unul dintre statele care nu aplică această metodă aşa cum ar trebui.  Soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă între două sau mai multe părţi este utilizată cu succes în SUA şi în Europa, medierea având o tradiţie de peste 100 de ani în SUA, unde peste 70% din soluţii se obţin pe calea medierii.
Cu toate acestea, Alina Gorghiu a subliniat lipsa unei literaturi de specialitate în acest domeniu, aceasta fiind o barieră importantă pentru profesia de mediator. „Nu avem încă o literatură de specialitate în limba română, aşa că accesul la mediere nu este foarte facil. În ultimii doi ani au existat modificări legislative importante în ceea ce priveşte medierea şi cu toate acestea suntem încă la început de drum”.

Proiectul strategic MedForm pentru formare de mediatori


  Proiectul strategic MedForm pentru formare de mediatori

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) lansează, luni, proiectul strategic MedForm pentru formare de mediatori, cofinanţat din Fondul Social European (FSE) cu suma de 7,973 milioane de lei, se arată într-un comunicat ANOFM.   NE VOM INTERESA LA AJOFM GALAŢI CÂND SE POT FACE ÎNSCRIERI PENTRU ACEST CURS ŞI VĂ VOM INFORMA PE ACEST SITE PE CEI INTERESAŢI DE OBŢINEREA UNEI (NOI) PROFESII. 

Cunoştinţele şi deprinderile acumulate în cadrul proiectului vor creşte calitatea şi eficienţa serviciilor furnizate de personalul serviciilor publice de ocupare (SPO), iar efectul pe termen lung va fi ‘satisfacerea nevoilor SPO de a se adapta la noi forme de organizare şi management, datorate schimbărilor legislative, prin personal pregătit corespunzător acestor cerinţe, care să se poată adapta acestor schimbări’.
Rezultatele anticipate ale proiectului sunt: 525 persoane introduse în baza de date, 250 persoane selectate să participe la instruire, 210 persoane instruite şi 10 formatori instruiţi şi certificaţi.
Proiectul în valoare totală de 11,099 milioane lei se derulează în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU), axa 4 – ‘Modernizarea Serviciului Public de Ocupare’.
Beneficiarul proiectului MedForm este ANOFM, iar partener – Asociaţia ,,Centrul de Mediere Craiova’, care desfăşoară activităţi de mediere a conflictelor, formare în domeniul medierii conflictelor, organizare de seminarii de informare, organizare de congrese.
Sursa: doingbusiness.ro  prin http://mediatornet.blogspot.com/2011/01/proiectul-strategic-medform-pentru.html

Conferinţa „Medierea- prezent si viitor” Brăila, 20.01.2011


Conferinţa „Medierea- prezent si viitor” Braila, Prefectură, 20.01.2011 

Invitatie

 Centrul de Mediere Braila are placerea de a va invita in data de 20 ianuarie 2011, ora 10.00, in Sala Mare a Institutiei Prefectului Braila, la Conferinta:  Medierea- prezent si viitor”.

Prin organizarea acestui eveniment, Centrul de Mediere Braila doreste sa ofere tuturor participantilor posibilitatea de a-si dezvolta cunostintele si aptitudinile profesionale, prin schimbul de informatii si bune practici in domeniul medierii.

Conferinta constituie un excelent prilej de dezbatere publica cu privire la mediere, in conditiile punerii in practica a Micii Reforme in justitie.

La lucrarile conferintei sunt invitati sa participe experti din domeniul medierii din tara, magistrati, reprezentanti ai institutiilor si autoritatilor publice locale, avocati, notari, juristi, mediatori autorizati, precum si persoane interesate de profesia de mediator.

Speram ca veti fi alaturi de noi pentru a sprijini, consolida si promova medierea ca metoda alternativa de solutionare a conflictelor. In cazul in care nu veti putea participa, vom fi incantati sa comunicam audientei mesajul Dumneavoastra.

Confirmarile de participare se pot face pana la data de 17 ian 2011, pe adresa de email office@mediere-br.ro, sau la numarul de telefon/fax 0239.636.706.

Cu stima,
 Visan Ioana Sabina  Manager Centrul de Mediere Braila
 
Adresa:   Str Scolilor nr. 44, bl. App, sc. 3, parter, Braila
Tel/Fax:  0239.636.706  Mobil:     0749.175.945   Email:     office@mediere-br.ro

Avocaţii argeşeni nu sunt deranjaţi de activitatea mediatorilor, pe care o sprijină


Le-am oferit un spaţiu chiar în sediul Baroului Argeş

La sfârşitul lunii noiembrie a intrat în vigoare legea privind Mica reformă în justiţie care încearcă să decongestioneze instanţele de judecată inclusiv prin soluţionarea alternativă a disputelor.

Încetarea executării silite ca urmare a încheierii unui acord de mediere


Preluare de pe www.juridice.ro , medierea.ro – Ana Valentina CLAICI, Marius CLAICI

1. Executarea silita – una dintre formele de manifestare a actiunii civile – ultima faza a procesului civil, este guvernata de principiul disponibilitatii. Executarea silita, precum si celelalte acte de executare care sunt de competenta executorului judecatoresc, se indeplinesc la cerere, daca legea nu dispune altfel [1]. Procedura executarii reprezinta cea de-a doua faza din cadrul actiunii civile sau comerciale, avand ca scop principal recunoasterea efectiva si eficienta a drepturilor stabilite printr-o hotarare judiciara sau non-judiciara.