CONFERINTA DESPRE MEDIERE LA GALATI IN 5 MARTIE 2010 – AMG


ASOCIAŢIA MEDIATORILOR GALAŢI

ÎN CADRUL PROGRAMULUI DE PROMOVARE A MEDIERII 2010

ORGANIZEAZĂ

 în ziua de vineri  5 martie 2010, orele 14.00

 la Hotel “Galaţi” sala “Bluesun”

    C  O  N  F  E  R  I  N  Ţ  A

 MEDIEREA – MODALITATE ALTERNATIVĂ

DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR

PE CALE AMIABILĂ

  INVITAŢI: MAGISTRAŢI, JURIŞTI, AVOCAŢI, PSIHOLOGI, POLIŢIŞTI, REPREZENTANŢI AI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, PATRONATELOR, SINDICATELOR, PROTECŢIEI CONSUMATORILOR, MEDIULUI, ALTE ORGANIZAŢII, PRESA

 Relaţii şi confirmări participare:  Asociaţia Mediatorilor Galaţi    

la  Pricope E. preşedinte, 0722650713,  Asofronie C. 0729 013141,

e-mail:  epricope@yahoo.com,  costin_aso@yahoo.com

 Informare publică: www.mediereagalati.wordpress.com, www.cmediere.ro www.medierea.ro, www.unmr.ro, www.ucmro.ro, www.mediatorbancar.ro

 

Anunțuri

Eliminarea comisionului de rambursare anticipata va ieftini creditele


ASOCIAŢIA MEDIATORILOR GALAŢI anunţă organizarea unei Conferinţe despre mediere  în data de 5 martie, orele 14.00 la Hotel “Galaţi”

26-02-2010, Curentul

„Consiliul Concurentei sustine aceste propuneri de modificare a legislatiei in domeniu. Chiar daca Asociatia Romana a Bancilor s-a aratat rezervata, cred ca vom gasi intelegere si toti factorii implicati vor fi rezonabili”, a afirmat Chiritoiu.

Consiliul Concurentei a aratat, intr-un raport publicat recent, ca acest comision limiteaza mobilitatea unui client de la o banca la alta. Raportul, elaborat in urma analizei cazurilor pe care le-a investigat de-a lungul timpului, arata ca in conditiile in care dobanda este variabila, si banca poate majora dobanda in functie de fluctuatiile pietei, si nu preia riscul aferent unei dobanzi fixe, comisionul de rambursare anticipata nu are justificare.

In Uniunea Europeana, bancile practica un comision de rambursare anticipata pentru creditele cu dobanda fixa, pentru ca ele se expun riscului ca un client sa se refinanteze la alta banca atunci cand dobanda scade, in Romania insa, acest comision impiedica trecerea de la o banca la alta.

Bancile trebuie sa modifice, pana in septembrie, aproape toate contractele de credit incheiate cu populatia pentru a le adapta la noile reglementari ale Uniunii Europene si nu vor mai putea incasa comisioane la rambursarile anticipate pentru imprumuturile cu dobanda variabila, iar la celelalte comisioanele sunt limitate la 1%.

De la mijlocul acestui an, persoanele fizice vor rambursa creditele ipotecare si de consum cu dobanzi variabile fara sa plateasca vreun comision, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta elaborat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) pentru transpunerea si implementarea in legislatia nationala a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului, care devine obligatorie pentru toate statele membre din 11 iunie.

Razboiul portareilor, ultima batalie: cat costa desfiintarea executorilor bancari


ASOCIAŢIA MEDIATORILOR GALAŢI anunţă organizarea unei Conferinţe despre mediere  în data de 5 martie, orele 14.00 la Hotel “Galaţi”

MESAJUL NOSTRU:  FOLOSIŢI MEDIATORII AUTORIZAŢI PENTRU SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR CU BANCILE! NICI EXECUTORUL BANCAR ŞI NICI MEDIATORII BANCARI SUBORDONAŢI BANCILOR NU SUNT O SOLUŢIE! NU ASIGURA INDEPENDENŢA, IMPARŢIALITATEA, NEUTRALITATEA, CONFIDENŢIALITATEA! 

GASIŢI MEDIATORI ÎN TOATA ŢARA, IAR UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI REUNEŞTE ASTFEL DE MEDIATORI AUTORIZAŢI, SPECIALIZAŢI ÎN LITIGII FINANCIAR-BANCARE!

Serban Buscu Romania libera, 25 Februarie 2010

 Desfiintarea executorilor bancari devine o ipoteza din ce in ce mai plauzibila. Daca parlamentarii decid sa dea clientii bancilor pe mana executorilor judecatoresti independenti, ar putea avea de suferit nu doar cei cu probleme la plata ratelor, dar si ceilalti romani care au o relatie cu banca.

Executorii bancari au timp pana miercuri sa se gandeasca cum vor sa le fie desfiintata meseria. Termenul a fost acordat de Comisia Speciala de Elaborare a Codului de Procedura Civila  din Camera Deputatilor, iar repercusiunile acestui demers merg de la blocarea pietei executarilor silite pana la scumpirea creditelor chiar si pentru persoanele fara restante la banci.

„Si aceasta, si propunerea privind introducerea falimentului persoanelor fizice sunt masuri populiste care ar putea afecta  stabilitatea sistemului bancar din Romania „, explica pentru Romania libera Ianfred Silberstein, presedintele Asociatiei Europene de Drept Bancar si Financiar. In opinia specialistului, eliminarea executorilor bancari si plasarea atributiilor lor in sarcina executorilor judecatoresti „nu au un fundament logic si nici unul economic”.

 „Este afectata nu doar banca, ci si clientul persoana fizica, ale carui cheltuieli cresc  daca ajunge in postura de executat silit. In plus, executorii judecatoresti nu mai au nici un interes de a negocia eventuale amanari ale vanzarii imobilelor recuperate„, spune Silberstein.

Politic contra financiar

Asimilarea executorilor bancari nu si-a gasit sustinatori nicaieri in zona specialistilor in finante, are insa destui fani in mediul politic. „In opinia noastra, meseria de executor bancar nu mai poate exista ca atare din moment ce ea nu fiinteaza nicaieri in Europa. Trebuie sa adaptam legislatia la cerintele UE„, spune deputatul PDL Gabriel Andronache, membru in Comisia pentru Elaborarea Codului de Procedura Civila.

Bancherii, pe de alta parte, sustin ca desfiintarea corpului executorilor bancari ar fi un lucru negativ cel putin din perspectiva faptului ca executorii judecatoresti nu vor putea face fata fluviului de dosare care vor veni de la banci. „Estimarile actuale arata ca, in cazul desfiintarii profesiei de executor bancar, fiecare executor judecatoresc ar trebui sa administreze un numar de 2.000 de dosare  fiecare, ceea ce este fizic imposibil”, apreciaza pentru R.l. Daniel Nicolaescu, directorul juridic al Raiffeisen Bank. 

 In prezent, in Romania activeaza doar 450 de executori judecatoresti si 600 de executori bancari, dintre care, potrivit estimarilor, doar 200 ar putea fi asimilati. Astfel ca un numar aproape constant de oameni ar avea de rezolvat o cantitate dubla de cazuri.

Scumpiri substantiale

„Cele mai multe estimari arata ca executorii judecatoresti sunt de doua-trei ori mai scumpi decat cei bancari.  Acestia au la dispozitie o intreaga logistica pusa la dispozitie de banci, de la echipamente la statistici si raportari. Executorii judecatoresti sunt si vor fi lipsiti de aceste accesorii”, continua Nicolaescu. Afectati nu vor fi insa doar clientii care au ajuns in postura de a fi executati, ci si cei fara nici un fel de probleme cu plata ratelor. „Daca se hotaraste pana la urma desfiintarea corpului executorilor bancari, costurile bancilor cu recuperarea datoriilor vor creste cu 20%, dupa estimarile noastre. Poate nu toata cresterea va fi transferata clientilor, insa cel putin 0,5-1% in plus la marja bancii se vor vedea”, ne spune un bancher.

Comentariu eu******: Joi, 25 Februarie 2010 02:47

Daca nu exista nici o structura asimilata celei de executor bancar in Europa este pentru ca trebuie asigurata independenta in executare, ceea ce in Romania nu prea se intampla. Meseria in sine nu iti aduce multe satisfactii, dar cineva trebuie sa o faca in mod corect. Coruptia este usor vizibila in Romanica numai ca nu prea se doreste corectarea ei. Cred ca mai exista interese personale pentru crearea acestei functiuni la nivelul bancilor in Ro. Ceea ce nu se spune in articol este faptul ca exista firme specializate, care contra unui comision, preiau creditele neperformate, si ulterior negociaza sau executa clientii neperformati ai bancilor. Asa ca la ce mai servesc executorii bancari??? Creditele neperformante, de cele mai multe ori, apar ca urmare a unor vicii de procedura sau de studiu/atitudine in dosarele de creditare. Normal este ca cca. 2-4% din volumul creditelor sa fie cele neperformante. Criza actuala este o situatie exceptionala care, din nefericire, a crescut semnificativ numarul creditelor neperformante si i-a gasit, in marea lor majoritate, nepregatiti pentru actuala situatie, intr-un mediu neprietenos: clienti rau platnici, executori „sensibili”, si personalul propriu din bancar usor nepregatit pentru actuala situatie. Eu astept sa vedem cum vor decide decidentii asupra executorilor bancari… Probabil si logic ar fi ca ei sa dispara.

B. Chiritoiu, Consiliul Concurentei: „Bancile trebuie sa isi schimbe atitudinea“


 de Ioana Speteanu | 25 Februarie 2010 | Financiarul

In dialog cu „Financiarul”, presedintele Consiliului Concurentei trece in revista puncte fierbinti pe agenda unei tari aflate in plina recesiune economica: strategia anticriza cvasiinexistenta, vulnerabilitatile programului „Prima casa”, comportamentul antieconomic si, uneori, abuziv al bancilor.

Bogdan Chiritoiu: “Bancile trebuie sa isi schimbe atitudinea si sa puna economia in miscare”

F: Consiliul Concurentei aproba schemele de ajutor de stat propuse de guvern. Puteti estima, in functie de schemele existente, care sunt prioritatile guvernului in ceea ce priveste sustinerea anumitor sectoare ale economiei?

BC: Inainte de a raspunde la intrebare doresc sa fac o precizare: sunt prioritati anterioare crizei, pentru ca ajutoarele de stat erau deja antamate in momentul izbuncnirii acesteia. Revenind, cele mai mari sume sunt destinate investitiilor in infrastructura energetica si cogenerarea de energie. Nu sunt prioritati dictate de criza. Apoi avem investitiile de la Ford Craiova, schema pe procesarea de produse agricole si sprijinul pentru intreprinderi mici si mijlocii. Strict birocratic, criza inseamna cadru temporar de acordare a ajutoarelor de stat.

F: Uniunea Europeana si-a creat un instrument special pe ajutoarele de stat in perioada de recesiune. Or, pe zona aceasta avem data o schema la Eximbank si schema de ajutoare de minimis. Puteti detalia aceste doua masuri anticriza, singurele de altfel?

BC: In cazul Eximbank este vorba despre garantii acordate firmelor in dificultate din cauza crizei economice, pentru contractarea de imprumuturi. Plafonul total este de 80 de milioane de lei. In ceea ce priveste schema de ajutoare de minimis, aceasta se refera la sprijin pentru intreprinderile mici si mijlocii care se confrunta cu dificultati de finantare ca urmare a crizei. Aceasta schema nu este inca prinsa in Bugetul de stat, ci urmeaza sa devina operationala deindata ce vor exista resurse. Este vorba despre 220 de milioane de euro pentru aproximativ 1.000 de beneficiari. Cine stabileste aceste plafoane pentru ajutoarele de stat, care, iata, nu pot fi acordate din lipsa de resurse financiare de la bugetul public? Furnizorii de ajutoare de stat, care, de regula, sunt Ministerul de Finante si Ministerul Economiei si care trimit propunerile la Comisia Europeana.

F: O veriga importanta in functionarea programului „Prima casa” sunt bancile creditoare, care, potrivit unui raport al Consiliului Concurentei, adopta, uneori, practici neortodoxe in relatiile cu clientii, cum ar fi comisionul pentru rambursarea anticipata a creditelor. In contextul in care numarul celor care nu isi mai pot achita ratele la credite creste, nu este absurd un asemenea comision ce penalizeaza practic bun-platnicii?

BC: Comisionul pentru rambursarea anticipata a creditelor este un mijloc de a tine clientii captivi si de a afecta concurenta intre banci. Este adevarat, pe de alta parte, dobanzile mari, comparativ cu alte state, din sistemul bancar autohton l-au ajutat sa treaca mai usor prin criza. Eu admit ca exista un aspect pozitiv, acesta, al concurentei restranse. Dar nu este corect si nici eficient ca bancile sa prospere pe seama restului economiei, aflate in recesiune. Plus ca ne aflam in fata unui cerc vicios: bancile fug de risc crescand costurile creditarii, dar in acest fel isi omoara clientii si, in consecinta, mediul economic devine si mai incert, si mai periculos. Este genul de profetie autoimplinita. Nu pot insa sa nu mentionez, pe de alta parte, ca se pare ca sistemele bancare mai putin concurentiale, cum este cel autohton, s-au comportat mai bine pe timp de criza. Un alt exemplu, Franta, care are un sistem bancar mai concentrat, nu a inregistrat convulsii majore, in timp ce Marea Britanie, cu un sistem bancar foarte concurential, a avut probleme.

F: Pana la urma, care este interesul unei tari? Sa aiba un sistem bancar inchistat intr-o atitudine total necooperanta fata de economia reala, fiind, ca urmare a neasumarii niciunui risc, o frana pentru relansarea postcriza, sau, dimpotriva, sa isi asume riscuri si sa crediteze investitorii si persoanele fizice? Fara a ignora nicio clipa importanta increderii populatiei in sistemul bancar, incredere consolidata de absenta falimentelor, consider ca interesul vital este acela ca economia sa se puna in miscare, iar pentru ca acest lucru sa se intample, bancile trebuie sa isi schimbe atitudinea.

F: Nu ati raspuns totusi la intrebarea referitoare la contradictia dintre perceperea comisioanelor pentru rambursarea anticipata a creditelor de la clientii care vor sa isi lichideze datoriile si problemele intampinate de banci la recuperarea creditelor.

BC: Interesul bancilor nu este acela de recuperare a creditelor inainte de expirarea perioadei de rambursare negociate cu clientul, pentru ca pierd castigurile din dobanzi. Marea problema a sistemului bancar nu este lipsa lichiditatilor. Bancile au lichiditati, dar nu au ce face cu ele.

De ce nu dezgheata creditarea? Le-ar aduce castiguri si mai mari cresterea portofoliului de clienti?

Castiga destul si fara riscuri din cresterea dobanzilor. Doar ca, repet, risca sa isi sufoce clientii. Am participat la o intalnire cu bancherii si mi-a fost foarte clar, in urma celor discutate acolo, ca bancile doresc ca guvernul sa se imprumute de la ele. Este un client mare si sigur.

F: Consiliul Concurentei a atentionat bancile asupra comportamentului neconcurential pe care il au in cadrul pietei. S-a schimbat ceva intre timp? Aveti vreun feedback pozitiv de la bancheri, sau totul nu este altceva decat un exercitiu de imagine?

BC: Am primit feedback de la bancheri si evident ca nu exista un mare entuziasm din partea acestora. Ei ne-au spus ca nu doar comisionul anticipat de rambursare a creditului impiedica clientii sa plece de la o banca la alta, in cautarea unor conditii mai bune de creditare, ci si costul ipotecilor. Clientul trebuie sa renunte la o ipoteca si sa instituie o alta. Bancherii ne-au cerut sa gasim o cale ca ipotecile sa se mute simplu, cu costuri foarte mici, de la o banca la alta. Sugestia lor este corecta, asa ne intalnim si cu notarii pentru discutarea aspectelor ce tin ce domeniul lor. Sper sa gasim intelegere din partea lor, sa fie rezonabili.

F: Cand credeti ca veti avea rezultate concrete?

BC: Exista o directiva europeana care spune ca pentru creditele de consum fara garantii imobiliare eliminam sau plafonam comisionul de rambursare anticipata. Daca dobanzile sunt variabile il elimina, daca dobanzile sunt fixe sau suntem la inceputul contractului de creditare, il plafonam la 1%. Noi am propus, si Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor a fost de acord, sa extindem prevederile directivei si la creditele cu garantii imobiliare. Am argumentat prin faptul ca multe state membre UE au deja aceste reglementari si prin aceea ca in Romania predomina creditele cu dobanda variabila. Cand dobanda este fixa, banca isi asuma un risc, dar cand am dobanzi variabile, nu isi asuma niciun risc al evolutiei economice, il arunca pe umerii clientului. Directiva se aplica la creditele care sunt in curs, cu un preaviz pentru bancheri de 60 de zile si va fi transpusa in legislatia romaneasca in luna iunie a.c. Pana la urma, cum apreciati atitudinea bancilor? Sunt cooperante. Ne-au consultat si atunci cand s-au intalnit cu reprezentantii Fondului Monetar International cand, admit, se puteau ridica semne de intrebare asupra legalitatii din punctul de vedere al concurentei. Exista totusi o prevedere in lege care spune ca se pot face astfel de intalniri, cu conditia ca efectul economic pentru populatie si economie sa fie benefic.

F: Ce anume ar fi fost in neregula cu aceasta intalnire? Intr-o lume ideala, agentii economici concurenti nu trebuie sa discute intre ei ce operatiuni fac pe piata. Nu trebuie sa se coordoneze in vreun fel. In aceste momente nu traim intr-o lume ideala si trebuie sa admitem ca este in beneficiul tarii o asemenea intalnire.

Datoriile pot fi recuperate la masa medierii


ASOCIAŢIA MEDIATORILOR GALAŢI anunţă organizarea unei Conferinţe despre mediere  în data de 5 martie, orele 14.00 la Hotel “Galaţi”

Ştefan Borcea, Adevarul.ro, Focsani, 24 feb 2010

Vasile Istudor este unul dintre cei 14 mediatori autorizaţi

Vasile Istudor este unul dintre cei 14 mediatori autorizaţi

Peste o săptămână va intra în vigoare o lege prin care magistraţii şi poliţiştii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa părţilor aflate într-un conflict că pot apela la mediatorului înainte de a ajunge la judecată. 14 mediatori autorizaţi încearcă să îi împace pe vrâncenii între care există litigii.

Maria Moraru, din comuna Spulber, este administratorul unei firme din domeniul prelucrării lemnului şi a avut un litigiu comercial cu o altă firmă, care-i datora mulţi bani.  După ce s-a judecat aproape un an, a obţinut o hotărâre judecătărească definitivă care i-a dat câştig de cauză, dar chiar şi aşa nu a reuşit să-şi recupereze banii de la partenerul de afaceri.

Ca ultimă speranţă, a apelat la instituţia mediatorului şi şi-a rezolvat problema.

„Sunt primul om din Vrancea care am apelat am apelat la mediator. Bineînţeles, a fost de acord şi partenerul de afaceri care-mi datora bani şi în două săptămâni de mediere am reuşit foarte multe. Omul şi-a recunoscut debitele şi s-a angajat să-mi plătească în timp. Acum mi-am recuperat 75% dintr-o datorie şi alţi 50% din altă datorie”, ne-a declarat Maria Moraru.

Medierea, practică modernă

Această practică, a medierii, este cunoscută în Uniunea Europeană şi din această cauză şi legislaţia română a trebuit să fie armonizată.

Astfel, începând cu data de 3 martie, va intra în vigoare noua prevedere legislativă, prin care judecătorii sunt obligaţi înainte de începerea proceselor să-i informeze pe justiţiabili că îşi pot rezolva litigiile şi prin intermediul medierii.

Situaţia ar duce la degrevarea instanţelor de judecată, şi aşa foarte agglomerate.

„Medierea o activitate de perspectivă, care se practică în lumea modernă de mult. În SUA, 90% din litigii sunt soluţionate prin mediere. Este o profesie pluridisciplinară, care implică cunoştinţe de psihologie, de comunicare, de negociere şi de legislaţie. Până acum am soluţionat trei cazuri apeland la mediere”, spune Vasile Istudor, preşedinte al Asociaţie de Mediere şi Arbitraj Vrancea.

Procesele civile domină instanţele

În anul 2009, instanţele din Vrancea au avut pe rol peste 30000 de dosare. 80% dintre acestea au fost de natură civilă. Judecătorii sunt de părere că de săptămâna viitoare un mare număr din aceste dosare să nu mai ajungă la instanţe şi să intre în procedura medierii, bazată pe înţelegerea părţilor.

Medierea – alternativa ieftină şi rapidă a proceselor


15 Februarie 2010, Liderul de opinie Constanta, Maria Vranceanu

 Românii încă au mai multă încredere în judecători decât în mediatori

Procesele lungi şi scumpe vor putea fi înlocuite, de la începutul lunii martie, cu negocierea litigiilor la mediator. Deşi legislaţia privind posibilitatea medierii a apărut încă de la sfârşitul lunii 2006, justiţiabilii au fost reticenţi şi nu au apelat la ajutorul acestor negociatori, preferând calea instanţelor de judecată. Începând cu 1 martie, judecătorii vor fi obligaţi să le aducă la cunoştinţă părţilor din dosare că pot apela la un mediator pentru a rezolva o dispută juridică. De exemplu, intră în această categorie acţiunile în reclamaţie de stat, cum este cea pentru stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, acţiunile în contestaţie de stat, de exemplu cea în contestarea recunoaşterii de paternitate sau de maternitate, ori acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului din căsătorie şi acţiunile în modificare de stat, cum ar fi acţiunea de divorţ, acţiunea în desfacerea adopţiei. Aşadar, după declanşarea procesului, se poate intra în procedură de mediere. Potrivit legii, la închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat să informeze în scris instanţa de judecată dacă părţile au ajuns sau nu la o înţelegere în urma procesului de mediere. Informarea ar trebui să conţină elementele cuprinse în procesul-verbal încheiat la sfârşitul procedurii de mediere. „Instanţa îi îndrumă, ei vin la un mediator. Mediatorul va convoca ambele părţi, urmând să ia act de tranzacţie. Mediatorul e unul singur, substituie judecătorul sub aspectul luării consimţământului, dar nu dă soluţia dată de judecător. În momentul în care se ajunge la un compromis, se face un proces-verbal şi se anunţă autoritatea care i-a îndrumat la mediere, acel proces-verbal are valoare juridică”, ne-a declarat Izabela Bucur, mediator autorizat din Constanţa.

 Legea este perfectibilă

Judecătorii recunosc că instanţele s-ar putea degreva de dosare, dar că puţini justiţiabili apelează la această alternativă. „Legislaţia e perfectibilă şi ar putea rezolva problemele instanţei, dacă va deveni obligatorie cu privire la cauzele de mică importanţă. În ceea ce priveşte Tribunalul Constanţa, ca instanţă de fond, apel sau recurs, până la momentul de faţă nu putem spune că efectele medierii au avut un caracter benefic, pentru că dosarele care se întocmesc la plângerea prealabilă a părţii vătămate ajung la Judecătorie”, susţine Ciprian Coadă, purtător de cuvânt al Tribunalului Constanţa. Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi preşedintele Judecătoriei Constanţa, care consideră că avocaţii ar trebui să îşi îndrume clienţii spre mediator: „În practica noastră, medierea ar fi de folos în procesele civile, litigiile de muncă, dar şi în ceea ce priveşte răspunderea delictuală şi contractuală, îndeosebi în materie comercială, unde negocierea nu a înregistrat rezultate foarte bune. E vorba şi de educarea justiţiabililor, de faptul că oamenii nu au încredere. Ca judecător, pot spune că oamenii au încredere în avocaţi şi aceştia îi pot îndruma pe cetăţeni să apeleze la un mediator pentru a-şi rezolva problemele juridice”, spune Mihail Sas Stănescu, preşedintele Judecătoriei Constanţa.

 Campanie de conştientizare

În interiorul instanţelor constănţene au fost postate zeci de afişe privind beneficiile medierii. Totuşi, oamenii care vin periodic aici spun că aleg calea instanţei pentru că li se pare mai ieftin. „Eu mă judec de doi ani pentru un proces de divorţ, aici, la Judecătorie. Am plătit onorariul avocatului, cum să mă duc acum la mediator”, ne-a mărturisit doamna Ioana. Alţii spun că poate ar fi apelat la ajutorul unui mediator, dar că nu au aflat de această posibilitate până în prezent: „Vin aici (n.r. la Judecătorie) pentru procesul de divorţ al nevestei, o fi o variantă bună, dar, dacă nimeni nu ne-a informat… ”, spune un bărbat de 50 de ani din comuna Chirnogeni.

Indiferent de referinţele primite, oamenii simpli recunosc: li se pare mai ieftină calea instanţei şi au mai multă încredere în judecător, pe care îl văd corect, decât într-un mediator, care, în fond, este la bază un jurist, de cele mai multe ori şi avocat, care s-ar putea lăsa influenţat mai uşor de una dintre părţi.

 Tocmai de aceea, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a lansat campania „Judecătorii susţin medierea”, pentru a îi îndruma pe cetăţeni să apeleze la ajutorul acestora. „Credem că medierea poate fi o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei supraîncărcării cu dosare a instanţelor judecătoreşti. Judecătorul are obligaţia de a informa părţile asupra posibilităţii şi avantajelor folosirii procedurii medierii şi de a le îndruma să recurgă la această pentru soluţionarea conflictelor dintre ele. Pentru implementarea medierii, trebuie ca judecătorii, grefierii, justiţiabilii, avocaţii să accepte medierea ca o modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor în care implicarea instanţei de judecată are loc numai pentru validarea acordului de mediere, hotărârea judecătorească fiind executorie”, se arată într-un comunicat emis de către judecător Dana Gârbovan, preşedintele UNJR. 

Ce reclamă românii la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor


ASOCIAŢIA MEDIATORILOR GALAŢI anunţă organizarea unei Conferinţe despre mediere  în data de 5 martie, orele 14.00 la Hotel “Galaţi”

2/13/10,   Cotidianul

 Numarul reclamatiilor înregistrate la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor care au avut ca subiect contracte RCA a fost în 2009 de 3.977.

Majoritatea acestor reclamatii reprezinta sesizari ce privesc modul de solutionare a dosarelor de dauna, aproximativ 80% din aceste reclamatii fiind solutionate favorabil. Conform Ordinului CSA nr.21/2009, art.36, despagubirea se plateste de catre asiguratorul RCA în maximum 15 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii raspunderii si cuantificarii daunei, solicitat în scris de catre asigurator, sau de la data la care asiguratorul a primit o hotarâre judecatoreasca definitiva cu privire la suma de despagubire pe care este obligat sa o plateasca.

Potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, tarifele de prima pentru RCA notificate de catre societatile de asigurare au crescut pentru anul 2010, comparativ cu 2009, în medie cu 15%.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2010, societatile de asigurare au obligatia de a aplica sistemul bonus-malus la tarifele de prima pe care le-au stabilit.

Sistemul bonus-malus presupune acordarea unor reduceri de prima, în situatia în care asiguratul nu a înregistrat daune, sau aplicarea unor majorari asupra primei de asigurare în situatia în care asiguratul a înregistrat daune.

 Ce trebuie sa faci ca sa nu ramâi cu masina blocata în service dupa accident

2/18/10 • Gandul

 Brokerii de asigurari explica pentru Gândul cum puteti scapa de nervi si de stat saptamâni întregi prin service-uri cu automobilul: incidentul trebuie platit cu polita CASCO si nu pe RCA.

Tot mai  multi dintre soferii implicati într-un accident prefera sa îsi repare masina pe polita Casco decât sa apeleze la polita RCA, de raspundere civila auto obligatorie, a soferului vinovat. Motivul este simplu. Asa au garantia ca li se plateste integral reparatia si în plus nu mai pierd atât de mult timp în service-uri. Cu toate ca asiguratorilor nu le convine aceasta practica, pentru ca ramân cu cheltuieli neacoperite, brokerii de asigurari le recomanda clientilor lor sa recurga la asemenea “artificii” permise.

Metoda este perfect legala, ne asigura specialistii.

“Eu îi sfatuiesc pe clientii mei sa îsi repare masina lovita de un tert pe polita lor Casco, nu pe RCA-ul soferului vinovat. Totul este legal”, a declarat pentru Gândul  Bogdan Andriescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta în Asigurari din România (UNSICAR).

El ne-a explicat ca la reparatiile pe RCA se foloseste o grila de uzura în functie de care se calculeaza valoarea reparatiilor. “Sa spunem ca o masina are un grad de uzura de 40%. Ea a costat 9.000 euro iar acum pretul ei este 6.000 euro. Daca reparatiile costa 8.000 euro, primesti reparatii doar de 6.000 euro, pe baza politei RCA. Cu polita Casco, la aceeasi masina, îti deconteaza integral reparatiile de 8.000 euro, iar în cazul în care masina a fost lovita de un tert, firma ce a emis Casco face regresie catre firma ce a eliberat RCA-ul soferului vinovat si îsi recupereaza 6.000 euro. Restul de 2.000 euro reprezinta pierdere pentru firma ce a emis Casco”, spune Andriescu.

Clauzele din politele CASCO la care trebuie sa fii atent

12/15/09 Cotidianul

 Asigurarile auto facultative prezinta destul de multe clauze în favoarea companiei de asigurari si deci în defavoarea clientului. Acesta din urma le afla atunci când are loc nefericitul accident. Una dintre clauze în defavoarea asiguratului la asigurarea CASCO o reprezinta fransiza.

Fransiza este acea parte din valoarea fiecarei daune pe care o suporta proprietarul masinii. Ea poate fi stabilita în valoare fixa, aplicabila la fiecare dauna sau în procent din suma asigurata. Deci aveti grija la fransizele pe care le acceptati în polita. Diferenta dintre 2% din valoarea daunei si 2% din suma asigurata este mare si clientul este de regula pacalit. Spre exemplu, la o masina asigurata pentru 10.000 de euro, cu o fransiza la avarie partiala de 2% din suma asigurata (deci de 200 de euro), în cazul unei avarii a carei reparatie costa 300 de euro, asiguratorul va plati 100 de euro, iar proprietarul 200 de euro.

La o a doua avarie de 150 de euro, asiguratorul nu va plati nimic, iar proprietarul va plati toti cei 150 de euro. În aceeasi situatie, daca fransiza era de 2% din valoarea daunei, asiguratorul platea la prima dauna 294 de euro si proprietarul 6 euro, iar la a doua dauna asiguratorul platea 147 de euro si proprietarul 3 euro.

În plus, polita CASCO nu acopera vandalismul. „Scrijelirea masinii de catre terte persoane cu o cheie nu este acoperita de CASCO“, ne anunta Constantin Nastase, director executiv la Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere si Consultanta în Asigurari din România (UNSICAR).

 Marinela Nemes, director CSA:

Service-urile auto sunt obligate sa ofere garantie la manopera, nu la piese

2/17/10 Financiarul

 Garantia pieselor de schimb nu este oferita de service-urile auto, ci numai de producator, iar ideea ca asiguratorii obliga asiguratii sa-si repare masinile numai în centrele agreate este falsa, a declarat marti (16 februarie 2010) în cadrul unui seminar pe tema asigurarilor auto, Marinela Nemes, director general Directia Juridica a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).

‘Fiecare asigurator recomanda asiguratilor sa-si repare masinile în service-urile cu care companiile au conventii, dar nu obliga prin contract acest lucru. Este o pista falsa ideea ca garantia la piese trebuie oferita de catre service. Reparatorul ofera garantie numai la manopera. Garantia este data întotdeauna de producator, asa cum se întâmpla în cazul unei achizitii de produs electrocasnic. Toate acestea sunt prevazute prin lege’, a afirmat Nemes.

În replica, Claudiu Stefanescu, director executiv Organism Certificare Sisteme din cadrul Registrului Auto Român (RAR) a nuantat afirmatia reprezentantei CSA.
‘Service-ul garanteaza piesa atunci când este luata din magazinul propriu. Numai în cazul în care clientul vine direct cu piesa dintr-un alt loc, service-ul garanteaza numai manopera.

În opinia mea, ar fi bine ca reparatorii sa efectueze inspectii finale pentru a evalua corect daca vehiculul poate circula pe drumurile publice’, a apreciat Stefanescu. Acesta a adaugat ca institutia pe care o reprezinta autorizeaza service-urile, dar nu garanteaza calitatea serviciilor oferite de catre acestea. ‘RAR autorizeaza service-urile auto. Prin autorizare, certificam doar capabilitatea service-ului de a face anumite servicii.

Nu noi garantam si calitatea serviciilor. Se fac supravegheri anuale, iar în cazul unor reclamatii, aceste supravegheri se înmultesc. Clientii ar trebui sa verifice daca service-urile au aceste autorizatii’, a spus reprezentantul RAR.

Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere si Consultanta în Asigurari (UNSICAR) a organizat, marti, la Bucuresti, seminarul cu tema ‘Asiguratorii si service-urile auto. Parteneriat sau competitie ?’.