Cum se calculeaza taxa de timbru judiciar, in cazul incuviintarii Acordului de mediere


Mediator Dorin Ilie, juridice.ro

 Conform Legii medierii nr. 192/2006, partile care au apelat la mediere si in urma procesului de mediere au ajuns la o intelegere, transcrisa intr-un Acord de mediere, pot supune Acordul de mediere incuviintarii instantei de judecata ori autentificarii notariale.

Instanta de judecata va lua act de Acordul de mediere, va verifica daca acesta indeplindeste conditiile de legalitate, si va da o hotarare de expedient care va cuprinde exact intelegerea partilor.

Pentru incuviintarea Acordului de mediere de catre instanta de judecata partile vor trebui sa achite o taxa de timbru, special calculata conform OUG nr. 80/2013.  Prin noua Ordonanta privind taxele de timbru, cuantumul taxei se modifica substantial in beneficiul cetateanului atunci cand acesta apeleaza la mediator pentru solutionarea conflictului lui prin mediere inaintea deschiderii unui proces judiciar.

 Astfel pentru cererea de incuviintare a Acordului de mediere se va plati o taxa de timbru judiciar de doar 20 de lei. Atunci cand prin Acordul de mediere se realizeaza un transfer de proprietate ori a altui drept real, ori Acordul priveste un partaj judiciar, la aceasta taxa fixa de 20 de lei se adauga 50% din valoarea care ar fi fost platita in cazul in care conflictul se solutiona in instanta de judecata.

 Astfel articolul 11 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 dispune ca: „alte categorii de cereri se taxeaza dupa cum urmeaza: a) cereri prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere – 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. In cazul in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.”

 Articoul 5 alin. (1)  din aceeasi Ordonanta are urmatorul enunt: „cererile in materia partajului judiciar se taxeaza astfel: a) stabilirea bunurilor supuse impartelii – 3% din valoarea acestora; b) stabilirea calitatii de coproprietar si stabilirea cotei-parti ce se cuvine fiecarui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar; c) creante pe care coproprietarii le au unii fata de altii, nascute din starea de proprietate comuna – 3% din valoarea creantelor a caror recunoastere se solicita; d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a caror raportare se solicita; e) cererea de reductiune a liberalitatilor excesive – 3% din valoarea partii de rezerva supusa reintregirii prin reductiunea liberalitatilor; f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile. Alin. (2) Daca cererile in materia partajului judiciar prevazute de alin. (1) se formuleaza in cadrul aceleiasi actiuni, aceasta se taxeaza cu o singura taxa de 5% din valoarea masei partajabile.”

Citește în continuare

Anunțuri

Emisiune despre mediere la RadioFM Galaţi în 27.08.2013/18.00


O nouă acţiune de informare publică a cetăţenilor în general şi a justiţiabililor în special, desfăşurată de Asociaţia Mediatorilor Galaţi, prin preşedintele său Constantin Asofronie, în data de 27 august 2013 de la orele 18.00, la Radio FM Galaţi. Gazda va fi ziaristul Cristinel Luca, care a mai scris despre mediere în publicaţia „Presa de Galaţi”, pe baza materialelor şi legislaţiei puse la dispoziţie de către noi.

Subiectele de bază vor fi modul de informare obligatorie gratuită despre avantajele medierii şi situaţia actuală a implementării medierii în judeţul Galaţi şi restul ţării.

Este medierea un act de justiție?


23 august 2013 |  Dorin Ilie

Medierea are o valoare si o rata de succes mai mare daca este accesata inaintea unui proces judiciar. Partile din conflict, odata ajunse la avocati si deschizand usa instantei de judecata, isi ascut armele proprii, aduna la dosarul cauzei probe peste probe, demonstreaza vinovatii, culpe, se pozitioneaza si isi fixeaza pozitia, iesind din sfera si posibilitatea unui dialog productiv.
Din aceste motive, dar si din multe altele, legiuitorul roman a preferat utilizarea medierii de catre cetateni inaintea deschiderii unui proces judiciar, prin obligarea partilor dintr-un conflict sa participe in mod gratuit la o sedinta preliminara de mediere, in care acestea sa ia contact cu mediatorul, cu atmosfera dintr-un birou de mediere, si impreuna sa analizeze posibilitatea unei medieri a conflictului lor, evaluand beneficiile si avantajele medierii si totodata riscurile si dezavantajele unui proces judiciar. Pe langa aceasta gratuitate, legiuitorul a mai prevazut si stimulente fiananciare considerabile in cazul in care partile accepta medierea, si in urma medierii ajung la un Acord de Mediere, stimulente care se refera la taxe de timbru judiciar reduse substantial in cazul cererii de incuviintare a acordului de mediere extrajudiciara.
Incurajarea folosirii medierii de catre legiuitor vine din increderea in aceasta metoda de solutionare pe cale amiabila conflictelor/litigiilor. Increderea in mediere este increderea in puterea dialogului, in puterea cuvantului, in puterea oamenilor de a lua decizii pentru ei insisi, in anumite conflicte.
Increderea in mediere este increderea in puterea unui profesionist in comunicare si negociere (mediatorul) de a ghida partile dintr-un conflict spre o analiza cat mai obiectiva a problemei lor, separandu-o de latura subiectiva pe cat posibil, si filtrand in acest proces de analiza si negociere  solutiile pe care partile le considera cele mai avantajoase lor.

Citește în continuare

„Medierea reprezintă un avantaj extraordinar în mediul de business”


Publicat pe http://www.medierenet.ro/2013/08/07

PwC este cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanta si audit din lume si una dintre cele mai mari companii private. Compania are 766 de birouri în 158 de tari. PwC face parte din grupul celor mai mari patru firme de audit din lume numit Big Four.

 Kemal Ozmen, PwC Romania  Kemal Ozmen, director, liderul echipei de forensic si mediere PwC Romania, a acordat, in exclusivitate, un interviu pentru MediereNet in care ne vorbeste despre colaborarea dintre mediatori si PwC.
MediereNet: Care este parerea dumneavostra, ca om de business, cu privire la mediere?
Kemal Ozmen: Informarea cu privire la mediere si avantajele acesteia a devenit obligatorie. Adica, cele doua parti dintr-o disputa trebuie sa mearga la mediator inainte de a ajunge in fata instantei. Si cred ca este un lucru benefic mai ales daca exista o dauna materiala de recuperat si diferente semnificative de opinie.
Este un beneficiu clar pentru mediul de business din Romania din mai multe motive. Unul dintre aceste motive este acela ca medierea furnizeaza o platforma in care partile in conflict, sub supravegherea unui profesionist, pot avea sansa de a se intelege asupra unor aspecte ale disputei sau asupra intregii dispute. Astfel se creeaza niste mecanisme care ar si decongestiona  instantele romanesti, deoarece in acest moment, in functie de locul unde se depune cererea de chemare in judecata, termenul pentru prima infatisare variaza de la cateva luni pina la un an.
Medierea, dupa parerea mea, furnizeaza o procedura mult mai eficienta, mai rapida si mult mai potrivita pentru solutionarea disputelor.

MediereNet: Ati avut situatii in care partenerii au apelat la mediere sau au inclus-o ca varianta de rezolvare a eventualelor litigii?
Kemal Ozmen: Nu. Profesia de mediator nu este una noua, caci de cand exista istoria omenirii au existat conflicte si intotdeauna au existat si oameni care sa le medieze si care sa ii impace. Dar medierea in sensul modern, juridic al cuvantului, este o meserie destul de noua, care abia acum prinde aripi in Romania. Prognoza mea pentru viitor este ca din ce in ce nai multe parti implicate in litigii vor apela la mediatori intr-un mod serios si vor alege sa-si solutioneze pe aceasta cale diferendul.

MediereNet: Considerati ca mediatorii ar putea fi colaboratori ai PWC?
Kemal Ozmen: Sigur ca da. Asa cum am sustinut si in prezentarea mea din cadrul conferintei din 25 martie 2013, consider ca putem colabora. Citește în continuare

Atribuțiile judecătorului în procedura informării asupra medierii și


eugenia_sortan  Eugenia Şortan, 7 august 2013,  Clubmediatori.ro

Este un principiu fundamental al dreptului procesual civil conţinut de art. 21 din Codul de procedură civilă şi anume că judecătorul are obligaţia de-a recomanda părţilor soluţionarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale. Încercarea împăcării şi acordarea îndrumărilor necesare pentru împăcare reprezintă o obligaţie a judecătorului pe tot parcursul procesului civil .

Sunt de asemenea principii fundamentale ale procesului civil, reglementate de art. 6, 7 şi 8 din Codul de procedură civilă, dreptul la o instanţă imparţială, la respectarea legalităţii şi garantarea exercitării drepturilor procesuale. Dacă se constată că există orice motive care ştirbesc imparţialitatea judecătorului acesta este obligat, potrivit art. 42 din Codul de procedură civilă, să se abţină iar accesul la justiţie este garantat şi de Constituţia României în art. 21.

Potrivit art. 5 Cod de procedură civilă judecătorul nu poate refuza să judece pe nici un motiv. În aceste condiţii judecătorul este strâmtorat de voinţa părţilor, dar este şi obligat să respecte legea. Concluzia nu poate fi alta decât că, respectând legalitatea şi procedura civilă, judecătorul nu poate face mai mult decât să încerce împăcarea părţilor în litigiu recomandându-le medierea.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 227 alin. 1 Cod de procedură civilă, care reprezintă normă imperativă ce-l obligă pe judecător la a da îndrumări de împăcare, sens în care „el va solicita înfăţişarea personală a părţilor”.

În ceea ce priveşte acordarea îndrumărilor, poziţia de imparţialitate în care se află judecătorul îl împiedică să dea sfaturi concrete referitoare la cauză, astfel că îndrumările de împăcare trebuie să se circumscrie în limitele legale şi anume întâlnirea lor în faţa unei autorităţi unde să-şi poată discuta conflictul.

Singura autoritate neutră şi imparţială, reglementată de lege în acest scop în faţa căreia să se poată discuta în condiţii de confidenţialitate despre conflict este mediatorul. Acest lucru este prevăzut în articolele 1 şi 32 din Legea nr. 192/2006. Acelaşi temei de drept conţinut de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 dă competenţă mediatorului să faciliteze părţilor găsirea unor soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Aşadar, raportat la poziţia judecătorului faţă de părţile în litigiu, drepturile şi obligaţiile acestuia sunt clare:

– trebuie să-şi dea silinţa la împăcarea părţilor pe tot parcursul judecăţii (art. 21 şi 227 alin. 1 Cod de procedură civilă);

– trebuie să cheme părţile în persoană în scopul de-a le da îndrumări de împăcare (art. 227 alin. 1 Cod de procedură civilă);

– poziţia de imparţialitate limitează îndrumările de împăcare date de judecător la recomandarea medierii (art. 6 şi 21 Cod de procedură civilă);

– trimiterea legiuitorului din art. 227 alin. 1 Cod de procedură civilă la dispoziţiile art. 241 alin.3 din același act normativ reflectă fapul că procedura de îndrumare a părţilor la împăcare se face de către judecător în şedinţă publică, iar nu în camera de consiliu. Textul se referă la procedura de invitare a părţilor.

În privinţa informării asupra medierii şi asupra avantajelor acesteia, Codul de procedură civilă dispune prin art. 227 alin. 2, indubitabil că „în litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere”, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Nu se arată dacă invitaţia se face la instanţa de judecată sau invitaţia se referă la mediator, deoarece sinonimul verbului „a invita” poate fi „a ruga”, „a pofti”, „a provoca”, „a îmbia”, „a soma” etc.

Citește în continuare

Conferinţa „Medierea este un drept” de la Iaşi, 26.07.2013


2013-07-26 11.30.58

Câteva aspecte dezbătute la conferinţa la care am avut calitatea de invitat şi moderator al unei teme „Informarea despre avantajele medierii” – extras A.C.:

1. M-am inscris la aceasta conferinta din mai multe motive, asa cum am expus in deschidere, odata cu salutul mediatorilor galateni: pentru instruire, pentru schimb de opinii si experienta in cadrul dezbaterilor cu alti mediatori, pentru a afla cum relationeaza Camera Mediatorilor din Romania … din Iasi cu factorii de care depinde implementarea informarii obligatorii despre mediere conform art. 2 (1^3) din legea medierii modificata de legea nr. 214/2013, cum vad acestia aceasta reglementare si cum o vor aplica, mai ales că şi-a anunţat prezenţa şi preşedintele Consiliului de mediere, precum şi pentru o colaborare intre mediatorii din Moldova in speranta formarii unui corp profesional unitar al mediatorilor (n.b. eu am fost la 3 din 6 conferinte ale iesenilor, invers încă nu). Tema propusă de mine pentru dezbatere: Cadrul legislativ privind informarea obligatorie gratuita despre avantajele medierii, a fost trecută pe agenda conferinţei, am pregatit o sinteza de 4 pagini având la sfârşit câteva întrebari care să declanşeze dezbaterile şi după cum s-a vazut, tema a ocupat majoritatea timpului conferintei, deci alegerea noastră a fost inspirată, utilă şi necesară.

2.  Conferinţa a avut ca primă temă, după salutul participanţilor şi invitaţilor, prelegerea dnei profesoare univ. psiholog Nicoleta Turliuc de la Univ. Al.I.Cuza, care ne-a starnit oarecum interesul si am subliniat utilitatea temei pentru imbunatatirea cunostintelor de comunicare ale mediatorilor, dar şi pentru îmbunatatirea comunicarii dintre aceştia, dintre asociatiile profesionale, dintre mediatori şi asociaţii, dintre acestea şi Consiliul de mediere, precum si dintre reprezentantii nostri şi reprezentanţii altor profesii liberale, juridice sau nu, si cu alte institutii de interes pentru mediere.

3.  Am mai spus-o pe grupurile de discuţii pe facebook şi am repetat-o la conferinta, că judecatorii şi procurorii NU AU FOST CONSULTATI CAND AU FOST OBLIGATI SA FACA  INFORMAREA DESPRE AVANTAJELE MEDIERII, PRIN RECENTA MODIFICARE A ART. 2 ALIN. (1^3)  A LEGII 192/2006 PRIN LEGEA NR. 214/2013, iar consilierii juridici asisderea. Procurorii si judecatorii consultati de noi au spus ca vor solicita CSM anularea referintei la ei si ca vor face informarea in baza art. 6, pentru ca si asa cea de la alin. 1^3 a art. 2 nu se spune cum si cand se face, ce fel de inscris se elibereaza, asa ca au o scuza. Cert este ca cei doi magistrati invitati au plecat dupa salut fara sa raspunda decat la o intrebare din finalul expunerii mele: conducerea judecatoriei Iasi, ca si cea din Galati si cred de la nivelul intregii tari, nu a avut cand si cum sa se convoace si sa stabileasca cum se va aplica masura, doar au citit-o, nu au stabilit un mod unitar de aplicare, asteptand eventual precizari de la MJ si CSM, iar majoritatea magistratilor sunt in vacanta. Si ca dovada am citat niste judecatori astfel: „Si asa avem de judecat intr-o sedinta dupa doua coduri de procedura de la 15 februarie, si asa cel nou a avut atatea modificari, ca nu ne mai trebuia pe cap şI informarea asta” si nu-si vor bate capul cu aceasta problema acum”! Legat de magistrati, am mai repetat ca propunerea CM catre CSM sa se elimine de la informarea obligatorie in cauzele penale este o gafa (vedeti raspunsul CSM), mai ales ca in domeniul penal cazurile de mediere sunt extrem de putine si ca politistii si procurorii NU RECOMANDA INCA DIN 2009 DECAT FOARTE PUTIN MEDIEREA, DESI SUNT OBLIGATI DE ART. 6 DIN LEGEA MEDIERII!  De asemenea, referitor la tema colegei Stogrin Petronela, am citat si aici opinia multor magistrati: NU SE VA RESPINGE CA INADMISIBILA DIRECT SI IMEDIAT CEREREA, judecatorul va instiinta partea potrivit noului C.Pr.Civ inaintea primului termen ca trebuie sa o faca dupa noua prevedere a legii, ori la primul termen, trimitand partile la informare in cazurile de la art. 60^1 ori in toate cazurile la procesele deja deschise, cand considera necesar. Pana acum nu au aplicat nici amenzi, negasind cazuri in tara, pentru neprezentarea conform art. 187 in aplicarea art. 227 C.Pr.Civ. Nimeni nu a auzit de aşa ceva.

4.  Am apreciat pozitiv initiativa CM cu Conferinta „Medierea este un drept” in fiecare judet, este prima initiata de CM. Am insa si aici un comentariu incomod: astfel de titlu este potrivit pentru o conferinta pentru cetateni, pentru justitiabili, pentru PUBLIC, NU PENTRU MEDIATORI. Respectivilor trebuie sa li se spuna ca „medierea este un drept” al lor, iar informarea are scopul sa ii faca sa ia in cunostinta de cauza o decizie in legatura cu caile de solutionare a conflictelor, prin justitie sau mediere.  Am solicitat ca participantii ceara si ei direct Consiliului de mediere sau prin asociatii, sa faca demersuri pentru discutarea in CSM si MJ, cu asociatiile profesionale ale magistratilor PENTRU CORECTAREA LA TOAMNA A ALIN. 1^3 A ART. 2, dar am cam vorbit, din pacate singur. Daca judecatorii si procurorii nu vor sa aplice aceasta prevedere aiurea si vor cere ei modificarea, CM si asociatiile vor fi din nou … surprinse, macar sper in sensul bun. Dar ocazia ar fi sa se corecteze si alte prevederi daca CSM si MJ o vor face pe asta. Mai tarziu am primit un feedback verbal de la presedintele CM ca nu este o problema deosebita, de aceea CM nu s-a agitat si este … linistit in privinta aceasta, veghind la … informarea corecta a justitiabililor, chiar daca alte 5 profesii NU VOR FACE CE TREBUIE SI CE NE ASTEPTAM NOI DE UN AN SAU 7!

5. Ca sa arate ca si-au imbunatatit opinia fata de comunicatul CM legat de legea 214/2013, dl. presedinte a citit de pe notebook un studiu din care am inteles doar atat; dumnealor spun cu argumente, CA INFORMAREA PREVAZUTA DE ALIN. 1^3 DE CATRE CELELALTE 5 PROFESII ESTE DIFERITA DE CEA FACUTA DE MEDIATOR PENTRU CA… SE NUMESTE ALTFEL!?! Adica, ar fi potrivit alin. 1 si alin. 1^1, situatia ca mediatorul ofera o sedinta de INFORMARE DESPRE AVANTAJELE MEDIERII, in timp ce judecatorul, procurorul, consilierul juridic, avocatul si notarul AR INFORMA DESPRE …AVANTAJELE ALEGERII PROCEDURII MEDIERII! Comentez  cu legea in fata, ca sunt si mai aiurit decat dupa publicarea acelui alin. 1^3!

Citește în continuare