Jurnalul Medierea continuă războiul cu realeşii în Consiliul de Mediere

,,LA DUSH”

Posté dans par medieretatu à 29.06.2009 /9:45 |

Poate multi dintre voi ati remarcat in subsolul ultimelor articole expresia  ,,LA DUSH”, insa nu stiti ce reprezinta acest cuvant. Da, am sa va explic eu. Cand cineva solicita legal, ceva de la o institutie a statului si acea institutie este confiscata de grupurile de interese si in care isi desfasoara activitatea unele persoane constituite ca forma proprie de organizare si care constituie organul de conducere al acelei institutii,  nu ca organizare legala ci de tip mafiot, raspunsul dat la solicitarea care te intereseaza in mod personal sau general este unul de genul ,,LA DUSH”, adica mai pe romaneste,,dute si fa-ti baie ca nu ne intereseaza ce vrei tu pentru tine sau ce vrei tu pentru altii, avem noi problemele noastre si trebuie sa avem continuitate in ele.”  Acesta este raspunsul, catalogat sub nivelul minim de decenta si cultura nonjuridica,  pe care Consiliul de mediere mi l-a trimis in urma cu cateva zile prin e-mail la cererea  prin care am solicitat demisia numitelor Anca Elisabeta Ciuca din functile publice de Presedinte al CdM si membru in consiliu si Popoviciu Daniela din functiile de membru in consiliu si membru al al Comisiei permanente al CdM.

Lipsite de decenta si cultura juridica, bete de putere si jocuri pesonal profitabile, folosind in scop personal o institutie a statului pe care numai mediatorii pot fi stapani, au adus medierea in convalescenta.

Peste cateva zile Ministrul Justitiei se v-a pronunta cu privire la propunerea de validare a mediatorilor alesi nedemocratic si ilegal, ce se vrea sa constituie cel de al doilea Consiliu de mediere.

Sper  ca Ministrul Justitiei sa dea dovada de obiectivitate, sa invalideze alegerile si mediatorii propusi pentru validare si sa sesizeze parchetul cu privire la faptele ilicite cu caracter penal savarsite de catre membrii Consiliului de mediere, aflati in functie la data organizarii alegerilor.

Le recomand numitelor Ciuca Anca si Popoviciu Daniela sa dea un click aici pentru mai multe informaţii… si sa citeasca un raspuns inteligent si democratic dat de un ministru cand i sa cerut demisia, raspuns care il propulseaza si mai sus, decat sa il coboare cum, i s-a cerut.

Raspunsul dat de cele doua personaje, ridica si mai multe semne de intrebare privind dorinta pastrarii puterii.

Ce nu inteleg acestea sau nu vor sa inteleaga, este faptul ca si unii mediatori vor avea de suferit dupa urma comportamentului lor.

Click pentru a citi solicitarea demisiei: A FOST SOLICITATA DEMISIA DE ONOARE A NUMITELOR CIUCA ELISABETA ANCA SI POPOVICIU DANIELA DIN FUNCTIILE PUBLICE DETINUTE IN CADRUL CONSILIULUI DE MEDIERE    La dush!
  Commentaire:
 Meditatorul

Mult tupeu au aceste arogante si este normal sa-si apere afacerea cu dintii si cu aliatii pe care i-au rasplatit cu cursuri gratuite pentru a le vota. Trufia lor s-a bazat si pe faptul ca noi suntem dezbinati, trebuie sa luptam singuri pentru promovare si nu credeam sa ajungem sa sa luptam si in interior la aceasta profesie aflata la inceput de drum,
din cauza unor sacali.
De asemenea cred ca dl. ministru nu va aviza un consiliu contestabil atat in contencios admin. cat si penal si
va da curs luptei unor ca dvs. pentru adevar. Pacat ca sunteti cam izolat, dar nu toti pot face aceasta pe fata.                     Vă salut!

Meditatorul

Meditand la tot acest circ facut de infiptele doamne, ma intreb de ce ceilalti membri alesi ai Consiliului, daca se simt curati, nu au acceptat varianta propusa ca mandatul respectiv sa fie provizoriu, de 2-3 luni, pentru a se organiza alte alegeri necontestabile?   Nu ar fi avut decat de:
– castigat in fata colegilor, aratand ca sunt corecti si au caracter; 

 – pierdut daca fac parte intr-adevar dintr-un clan de sacali care vad CM ca pe o sursa de afaceri si putere, fata de Ministerul  Justitiei, mediatori si populatia Romaniei.
Daca este varianta a doua, este clar ca nu au intrat in noul CM decat persoane avizate de clan, care si-au facut servicii reciproce, se au la mana si au stabilit o tactica perfida si din pacate de succes de abordare a alegerilor.
Pentru urmatoarea runda, poate si colegii nostri vor intelege sa ne aliem si noi contra acestora, sa luam mandate de reprezentare si sa fim prezenti cat de cat, altfel ies tot astea.
Un sfat pentru o parte a membrilor noului CM: DACA NU LUATI ATITUDINE IN NUME PERSONAL SI VA BUCURATI CA V-A IESIT PASIENTA LA ACEST TUR, NU FITI SIGURI CA VA MAI VOTAM A DOUA OARA,         PENTRU CA NU POTI FI SI IN CARUTA SI CALARE.
Meditati un pic la cele aratate si veti vedea ca am dreptate. Ulciorul nu merge de doua ori la apa, nici votul platit… In locul celor pe care îi creditez totusi cu oarece bune intentii, dar le convine situatia, as spune public acest lucru: DA, SUNT DE ACORD SI MA BAZEZ PE CINSTE SI AM CURAJUL SA MAI CANDIDEZ ODATA!
VITEJII CARE SE VOR ARATA DUPA RAZBOIUL LUI TUDOR, daca ministrul nu avizeaza noul si contestatul C.M. NU AU CE CAUTA IN FATA NOASTRA CA SA PROFITE DE CURAJUL SI TENACITATEA UNUIA DIN PUTINII  CARE AU CONTESTAT CU PERSEVERENTA INCALCAREA LEGII, ROF SI ALTOR REGLEMENTARI IN ACEST  PROCES ELECTORAL!

Medierea în materie penală, dupa modificarea legislaţiei în domeniu

 Medierea ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor a avut în vedere ca obiect încă de la primele  forme de manifestare şi conflictele de natură penală între persoane.

         1. Dispoziţii speciale în legea medierii

În legea română acest domeniu a fost tratat în Capitolul VI Dispoziţii speciale privind medierea unor conflicte, secţiunea a 2-a, în articolele 67-70.

         Dispoziţiile acestei legi se aplică în mod corespunzător şi în cauzele penale care privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. De menţionat că, spre deosebire de alte ţări, în România nici persoana vătămată şi nici făptuitorul nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii, nici măcar ca procedură prealabilă. Din acest motiv, mulţi mediatori şi justiţiabilii sătui de tergiversarea proceselor, cer ca să se accepte prevederea în codurile de procedură şi proiectul de modificare a legii 192/2006 ca judecătorii măcar să recomande părţilor medierea, înainte de începerea judecăţii.

         Spre deosebire de cauzele civile, legea medierii şi cea penală prevede măsura asigurării dreptului fiecărei părţi la asistenţă juridică şi, dacă este cazul, la serviciile unui interpret. De aceea, mediatorii trebuie să arate în procesul-verbal întocmit potrivit legii la închiderea procedurii de mediere, dacă părţile au beneficiat de asistenţa unui avocat şi de serviciile unui interpret ori, după caz, să menţioneze faptul că au renunţat expres la acestea.

        Deasemenea,  în cazul minorilor trebuie asigurate, în mod corespunzător, garanţiile prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului penal, şi în cadrul procedurii de mediere.

        În funcţie de momentul apelării la medierii, distingem 3 situaţii:

        a) în cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin împăcarea părţilor, persoana vătămată nu mai poate sesiza, pentru aceeaşi faptă, organul de urmărire penală sau, după caz, instanta de judecata.

        b) în cazul în care procedura de mediere a fost declanşată în termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile, acest termen se suspendă pe durata desfăşurării medierii. Dacă părţile aflate în conflict nu s-au împăcat, persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

        c) în cazul în care medierea se desfăşoară după începerea procesului penal, urmărirea penală sau, după caz, judecata se suspendă, în temeiul prezentării de către părţi a contractului de mediere.

         Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de legea medierii, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.

Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea copiei după procesul-verbal de închidere a procedurii de mediere, pe care mediatorul are obligaţia să-l comunice organului judiciar, prin care se constată că părţile nu s-au împăcat, sau, dacă acesta nu se comunică de către mediator, la expirarea termenului de 3 luni.

           2. Plângerea prealabilă ca mod special de sesizarea a organelor de cercetare penală

            Potrivit art. 279 alin. (1), punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate pentru infracţiunile pe care legea le prevede în acest sens. În aceste situaţii prevăzute de lege declanşarea procesului penal a fost lăsată de legiuitor la iniţiativa persoanei vătămate, ceea ce reprezintă o excepţie de la principiul oficialităţii procesului penal.

            Lipsa plângerii prealabile sau neintroducerea acesteia cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege conduce la înlăturarea răspunderii penale.

Codul penal actual prevede că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vatamate în cazul următoarelor infracţiuni: lovirea sau alte violenţe – art. 180; vătămarea corporală – art. 181; vătămarea corporală din culpă – art. 181 alin. (1) si (3); violarea de domiciliu – art. 192 alin (1); violarea secretului corespondenţei – art. 195; divulgarea secretului profesional – art. 196; violul – art. 197 alin. (1); furtul pedepsit la plângerea prealabilă – art. 210; abuzul de încredere – art. 213; gestiunea frauduloasă – art. 214; distrugerea – art. 217 alin. (1); abandonul de familie – art. 305; nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorilor – art. 307; tulburarea folosinţei locuinţei – art. 320.

            Sunt şi situaţii când în unele legi cu dispoziţii penale, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate: de exemplu art. 27 alin (2) si (4) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

          Pentru toate aceste infracţiuni plângerea prealabila constituie o condiţie de pedepsibilitate.

      Sub aspect procesual-penal, sesizarea directă a instanţei de judecată prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu mai poate avea loc, urmare a abrogării art. 279 alin (2) litera „a” prin Legea nr. 356/2006, doar începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale fiind condiţionate de plângerea prealabilă. În aceasta situaţie, plângerea prealabilă constituie şi o condiţie de procedebilitate. De fapt, desfăşurarea procesului penal poate fi influenţata de atitudinea persoanei vătămate nu numai în ceea ce priveşte declanşarea, dar şi continuarea acestuia, deoarece partea vătămată poate să-şi retragă plângerea prealabilă şi chiar să se împace cu inculpatul, de exemplu, ca urmare a apelării la mediere.

                  3. Titularii plângerii prealabile

            Faptul că numai persoana vătămată este titularul plângerii penale rezultă şi din dispoziţiile art. 131 C. pen., potrivit căruia în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămata, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală.

            Aceste reglementari fac ca dreptul de a introduce plangerea să aibă un caracter personal determinat, exclusiv, indivizibil şi netransmisibil, raportat la caracterul infracţiunilor pentru care Codul penal prevede că este necesara o astfel de plângere.

            Legea prevede posibilitatea introducerii plângerii prealabile şi de către alte persoane.

            Potrivit art. 284 alin. (2), dacă persoana vătămată este un minor sau un incapabil, plângerea prealabilă va fi introdusă de persoana îndreptăţită a reclama.

            Dispoziţiile art. 132 alin. (3) prevăd că reprezentantul legal al persoanei lipsite de capacitate de exerciţiu poate introduce plângere şi totodată se poate împăca cu inculpatul.

            Plângerea prealabilă poate fi formulată şi de reprezentantul legal al persoanei vătămate care potrivit legii pot fi, părinţii, tutorele, curatorul, sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie unul cu caracter special iar procura va fi ataşată la dosar. În cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. (5) C. pen., acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

            Nu pot fi titulari ai plangerii prealabile: copilul major pentru părintele său şi un soţ pentru celălalt soţ.

            Conform art. 131 alin. (3) C. pen., fapta care a adus o vătămare mai multor persoane va atrage răspunderea penală chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut sau se menţine numai de către una dintre ele. Potrivit alin. (4), fapta atrage răspunderea penala a tuturor participanţilor la săvârşirea unei infracţiuni chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut sau se menţine numai cu privire la unul dintre ei.

            Plângerea prealabilă poate fi formulată şi de o persoană juridică ce a suferit o vătămare printr-o infracţiune pentru care legea condiţioneaza punerea în mişcare a acţiunii penale de o astfel de plângere.

            Dacă după introducerea plângerii prealabile a intervenit decesul persoanei vătămate, procesul penal va continua întrucât decesul acesteia nu constituie o cauză din cele să conducă la stingerea acţiunii penale.     În situaţia în care plângerea prealabilă a fost formulată de o persoană fără calitate, persoana vătămată şi-o va putea însuşi printr-o declaraţie dacă organelor de cercetare penală sau după caz în faţa instanţei de judecată în termen de doua luni din ziua în care persoana vătămată a ştiut cine este făptuitorul (art. 284 alin. (1)).

            Termenul de introducere a  plângerii prealabile potrivit art. 284 alin. (1) trebuie să fie de două luni, din ziua în care persoana vătămata a ştiut cine este făptuitorul.

Intrucat infracţiunile supuse plângerii prealabile sunt date în competenţa judecătoriei rezultă că plângerea prealabilă se introduce la procurorul sau la organele de cercetare ale poliţiei judiciare, ambele după competenţa teritorială.

            Dacă prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate organul de cercetare penală a fost sesizat cu mai multe infracţiuni din care, pentru unele punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă, iar pentru altele nu se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi nu este posibilă disjungerea, într-un astfel caz se va aplica procedura prevăzută de art. 35, care se referă la organul competent să rezolve cauza.

         4. Medierea în noul Cod de procedură penală

         În această perioadă se află în dezbateri la parlament Noul Cod de procedură penală, care a introdus următoarele referinţe la mediere:

         „Art.15. Cazuri care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale

         (1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:

          f) a fost retrasă plângerea prealabilă în cazul infracţiunilor pentru care  retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;”

         „Art.22. Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile

         (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.”

         „Art.79. Drepturile persoanei vătămate

         În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi:

         a) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;”

         „Art. 81. Drepturile inculpatului

          În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:

         b) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;”

        “Art.109. Modul de ascultare a persoanei vătămate

        (2) Persoanei vătămate i se aduc apoi la cunoştinţă următoarele drepturi şi obligaţii:

         b) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;(repetare art.79).”

Proiectul noului Cod de procedura penala introduce o procedura speciala nouă, reglementata de art. 468 ce prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord de recunoastere a vinovăţiei. Acordul are ca obiect recunoaşterea faptei şi a încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia. În condiţiile în care acordul, iniţiat de către procuror sau inculpat, a fost avizat de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 471 procurorul informeaza partea civila despre încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi o îndrumă (pe partea vatamata) sa se adreseze instantei civile pentru valorificarea pretentiilor civile. Aceste pretenţii pot fi valorificate prin MEDIERE!

          Partea specială, Titlul IV Proceduri Speciale, Capitolul I Acordul de recunoaştere a vinovăţiei

        „Art. 480. Soluţionarea acţiunii civile

(1) În cazul în care între părţi s-a încheiat tranzacţie sau acord de mediere cu privire la acţiunea civilă, instanţa ia act de aceasta prin sentinţă”.

 CONCLUZII

1. LA INFRACŢIUNILE SESIZABILE PRIN PLÂNGERE PREALABILĂ SE  POATE RECOMANDA SAU SOLICITA MEDIEREA!

2. De asemenea, SE POATE APELA LA MEDIERE în toate cazurile de infracţiuni, PENTRU SOLUŢIONAREA LATURII CIVILE DIN DOSARUL PENAL!

3. La medierea conflictelor penale sesizabile la plângerea prealabilă, sunt valabile măsurile speciale de protecţie sau restrictive, precum şi reprezentarea, ca şi în legislaţia procesual penală aferentă.

4. Odată cu introducerea procedurii acordului de recunoaştere a vinovăţiei, există un câmp larg de mediere asupra laturii civile a procesului penal, după ce făptuitorul (suspectul) este are posibilitatea să-şi negocieze cuantumul pedepsei şi modul de executare al pedepsei.

Mediator Asofronie Constantin, Galaţi, 22 iunie 2009

Asociaţia Centrul de Mediere Constanţa

„Asociaţia Centrul de Mediere Constanţa”, este o persoană juridică de drept privat, de sine stătătoare, neguvernamentală şi apolitică, înfiinţată şi organizată în condiţiile O.G. nr. 26/2000.

Scopul asociaţiei îl reprezintă promovarea, sprijinirea şi practica medierii, precum şi popularizarea acestei proceduri în Romania, în general, şi în judeţul Constanţa în mod particular.

Procedura medierii a fost consacrată de către legiuitorul român prin Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Acest act normativ face parte dintr-un ansamblu de acte normative care au ca scop promovarea reformei în domeniul justiţiei, obiectiv de interes naţional reclamat de integrarea României în Uniunea Europeană.

În fapt, chiar înainte de reglementarea pe cale legislativă a instituţiei medierii, Ministerul Justiţiei, alături de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, au susţinut şi promovat înfiinţarea unui Centru-pilot de Mediere la Craiova. Acest centru-pilot a dovedit faptul că procedura medierii este o alternativă viabilă a sistemului judiciar clasic din România, numeroase litigii instrumentate de către mediatorii formaţi în cadrul centrului-pilot rezolvându-se prin înţelegerea părţilor. Tot Centrul-pilot de la Craiova a avut ca misiune implementarea unui program de pregătire pentru serii de câte 10 mediatori din fiecare judeţ al României, program finalizat cu succes în toamna anului 2006 şi parcurs de către toţi membri „Asociaţiei Centrul de Mediere Constanţa”.

Caracterul de utilitate publică al instituţiei medierii şi implicit al grupărilor profesionale care practică medierea, este subliniat chiar în cadrul Legii nr.192/2006 în art. 4, care stipulează: „medierea este o activitate de interes public”. Acest caracter de utilitate publică se explică prin potenţialul enorm al procedurii de mediere ca alternativă la soluţionarea conflictelor pe cale judiciară. Tocmai de aceea, legiuitorul, prin intermediul actului normativ mai sus indicat, a creat un sistem complex de avantaje pentru cei care optează pentru parcurgerea procedurii în cauză.

Cu titlu exemplificativ, cităm dispoziţiile art. 6 din Legea nr.192/2006, care stipulează în sensul următor: „organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale vor informa părţile asupra posibilităţii şi avantajelor folosirii procedurii medierii şi le pot îndruma să recurgă la aceasta pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.” În continuare, art. 63 dispune: „în cazul în care conflictul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, o hotărâre potrivit dispoziţiilor art.271 C.pr.civ. Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru investirea acesteia”.

„Asociaţia Centrul de Mediere Constanţa”, prin membrii săi asociaţi, intenţionează să promoveze şi să practice medierea ca activitate de interes public, menită să contribuie substanţial la îmbunătăţirea actului de justiţie.

Bd. Mamaia Nr. 8, Bl. L5, Sc. A, AP.11, Constanţa Telefon:0241-522194    fax     0241-661075  office@ mediere-constanta.ro
Preşedintele asociaţiei  ENACHE LUCIAN MARIAN   Mobil: 0744-586292      euroconsultingcta@yahoo.com

 Consilier,  dep. relaţii cu presa TATU EMIL MIHAIL

 emiltatu@gmail.com   Mobil:       0722-556897  

SIMIONOV SILVIA silviasimionov@yahoo.com    CRISTESCU LIVIU liviu@gmb.ro

VASILESCU COSMINA cosminavasilescu_av@yahoo.com

NAUM MONICA av.monica_naum@yahoo.com

BURTESCU ALEXANDRU alexandruburtescu@yahoo.com

MUSAT SIMONA asimona_musat@yahoo.com

MARINESCU DOINA dzmarinescu@yahoo.com

 BESE RAZVAN

 

Argumente pentru mediere

autor Sorin Eugen ILEA, 27.05.2009, www.superscop.ro

Exista o multime de argumente ce pot determina partile sa aleaga medierea drept prima incercare de rezolvare a diferentelor dintre ele.

Cele mai convingatoare dintre aceste argumente ar fi:

– Durata rezolvarii unui conflict prin mediere, daca partile doresc intr-adevar acest lucru, este semnificativ mai mica decat durata rezolvarii conflictului in instanta: cateva zile fata de cateva luni sau chiar cativa ani ·

– Partile pot alege de comun acord mediatorul la care sa apeleze, fapt ce nu se poate intampla in cazul unui proces; alegerea mediatorului de catre parti le da o mai mare incredere in obtinerea rezultatului dorit ·

– Solutia amiabila la care ajung partile in urma medierii este decisa de ele si este considerata drept reciproc avantajoasa; ea nu este impusa de mediator.

– Mediatorul nu judeca partile si nu da verdicte. Menirea lui este sa faciliteze dialogul dintre parti in urma caruia acestea sa genereze optiuni in vederea solutionarii divergentelor existente.

In cadrul unui proces, solutia este impusa partilor de catre judecator.

– In urma medierii conflicte existente intre parti se sting si se creeaza conditiile pentru preantampinarea aparitiei altora noi.

Pe tot parcursul medierii partile comunica, pe cand pe timpul procesului comunicarea nu exista, iar la finalul acestuia dispare definitiv, fiind inlocuita de o stare conflictuala si mai accentuata, intrucat spre deosebire de mediere, in instanta exista invinsi si invingatori.

In concluzie, medierea este o cale de rezolvare a conflictului pe cand solutia judiciara ramane o cale de infruntare. · Procedura de mediere poate fi pornita rapid si usor.

Detaliile de procedura in cazul medierii sunt net avantajoase comparativ cu cele din cazul procesului:

– Fixarea datei si a orei la care are loc sedinta de mediere este stabilita de parti impreuna cu mediatorul, in functie de agenda acestora si poate fi reprogramata in cazul in care partile solicita acest lucru; in proces, termenele de judecata sunt impuse de instanta.

– Sedinta de mediere nu este limitata in timp, medierea putand sa se finalizeze dupa o singura intalnire.

Medierile se pot solda si cu intelegeri partiale, situatie in care este posibila, pentru definitivarea solutionarii conflictului, programarea unei alte sedinte de mediere la o data ulterioara.

· Medierea se desfasoara intr-un cadru privat si este confidentiala, problemele partilor nu ajung la cunostinta altor persoane, intrucat la sedinta de mediere este permisa numai prezenta partilor si a persoanelor agreate de acestea. In acest caz stresul emotional ce apare in orice situaţie de conflict este mult redus. Sedinta de judecata este publica.

· Medierea permite abordarea conflictului in intregul sau pe cand calea judiciara raspunde la o singura intrebare care poate fi doar partea vizibila a unui conflict.

· Din punct de vedere financiar, medierea este mai putin costisitoare decat un proces in instanta. La mediere se platesc numai onorariul mediatorului si eventualele cheltuieli efectuate in interesul medierii si cu acordul partilor, in schimb la judecata, pe langa onorariul avocatului, se platesc taxe de timbru si cheltuieli de judecata.

· Apelarea la mediere nu anuleaza accesul la justitia clasica. Daca parţile nu reusesc sa isi soluţioneze conflictul prin mediere, au posibilitatea de a se adresa instanţei de judecata, la fel cum o aveau si inainte de a apela la mediere.

· Daca partile decid sa recurga la mediere dupa declansarea actiunii civile in instanta:

– judecarea cauzei de catre instanta va fi suspendata la cererea partilor, in conditiile prevazute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila. Cursul termenului perimarii este suspendat pe durata desfasurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere .

Daca conflictul nu a fost solutionat prin mediere, cererea de repunere pe rol este scutita de taxa judiciara de timbru.

– In cazul in care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea partilor, o hotarare, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedura civila; odata cu pronuntarea hotararii, instanta va dispune, la cererea partii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru platite pentru investirea acesteia.

Legea 192/2006 (art. 60) permite denuntarea contractului de mediere in orice faza a procedurii de mediere de catre oricare dintre partile aflate in conflict, cu conditia incunostiintarii, in scris, a celeilalte parti si a mediatorului.

Nota:

Suspendarea perimarii pe timpul procesului de mediere prevazuta in Legea nr. 192/2006 a fost introdusa si in noul proiect al Codului de procedura civila la art. 406 alin. 3, fiind continuta de expresia „ … precum si in alte cazuri expres prevazute de lege”

Hotararea prin care instanta incuviinteaza invoiala partilor ca rezultat al medierii este prinsa in noul proiect al Codului de procedura civila la art. 428, care prevede: „Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si in cazul in care tranzactia partilor este urmare a procedurii de mediere”

Camera Mediatorilor Iaşi

CAMERA  MEDIATORILOR  IASI

 La data de 12 septembrie 2008 a luat fiinta CAMERA MEDIATORILOR IASI, persoana juridica de drept privat, fara scop lucrativ, autonoma, neguvernamentala, apolitica, organizatie profesionala a mediatorilor, constituita in baza Ordonantei nr. 26 din 30 ianuarie 2000 completata prin Ordonanta 37/2003, modificata si completata prin Legea 246/18.07.2005 si a Art. 24 din Legea Nr. 192  din 16 mai  2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

 Asociaţia „CAMERA MEDIATORILOR IASI” are ca scop promovarea medierii, arbitrajului, negocierii si concilierii ca mijloace de rezolvare a conflictelor de orice natura, stimularea spiritului civic, a cooperarii si a comportamentului non-agresiv în relatiile interumane.

 Sediul CAMEREI MEDIATORILOR IASI este in Mun. Iasi, Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, Nr. 2, Bl. B2 Colt, Tr. 1, Jud. Iasi.

 CAMERA MEDIATORILOR IASI este condusa de Consiliul Director, initiator al organizatiei, format din :

 • Presedintele Asociaţiei – COSTE STEFAN 
• Vicepresedinte – TIMOFTE DIANA-FELICIA
• Secretar – HUZUM ANA-MARIA

• 4 membri – ARMASU MIHAI-IONUT, CHELARIU ROMEU, OCHIROS MARA-CLEOPATRA si CREANGA ION

Lista mediatorilor din Iasi, membri ai CAMEREI MEDIATORILOR:

 1. COSTE STEFAN
2. ARMASU MIHAI-IONUT
3. DRAMBA LUCIAN
4. HORGA ROXANA-ALICE
5. CREANGA ION
6. STEFIRCA ANA-MARIA-NICOLETA
7. APETROAEI MANUELA
8. MIRON MIHAI-MIREL
9. HOLBAN IONELA-ELENA
10. ROSCA MARIAN
11. FILIMON GHEORGHE
12. HULTOANA SIMONA
13. OCHIROS MARA-CLEOPATRA
14. GALITA GEORGE-DAN
15. ARADEI-ODENKIRCHEN MARIA-SIMONA
16. TIMOFTE DIANA-FELICIA
17. VIERU DANIEL
18. PENCIUC DANIEL OVIDIU
19. CHELARIU ROMEU
20. HUZUM ANA-MARIA
21. CIOBANU MONICA-SINZIEANA
22. CIOBANU GABRIEL
23. IACOB IRINA
24. TANASA OANA
25. TANASA IONUT-CIPRIAN
26. CORAD ANTON-MARIUS
27. GHIGA VASILE
28. CHELARIU ROMEO-GABRIEL
29. CHELARIU IOAN
30. RUSU IRINA-IOANA

 Asociaţia are drept obiect  de  activitate :

 – militarea pentru solutionarea conflictelor în materie civilă, materie comercială, de familie, în materie penală, pentru solutionarea conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege;

– formarea profesională de mediatori autorizaţi conform normelor legislative în vigoare;

– organizarea de colocvii profesionale, sesiuni, simpozioane, conferinte la nivel local, zonal, national si inrernational;

– asigurarea conditiilor necesare exprimarii de catre mediatori a opiniilor cu caracter profesional si statutar;

– desfasurarea activitatii de mediere;

– solutionarea conflictelor în materie civilă si materie comercială cu ajutorul arbitrajului prin infiintarea Tribunalului de Arbitraj Judiciar, cu filiale si/sau sucursale in toate judetele tarii;

– organizarea de cursuri de atestare a arbitrilor;

– perfectionarea profesionala a mediatorilor si arbitrilor;

– Asociatia are misiunea de a promova si realiza arbitrajul civil si comercial, intern si international, precum si alte cai alternative de solutionare a litigiilor;

– asigurarea conditiilor necesare exprimarii de catre mediatori si arbitri a opiniilor cu caracter profesional si statutar.

Conferinţa  Medierea – Functie de interes Public 2009-04-25 CAMERA MEDIATORILOR IASI, organizatie de reprezentare a mediatorilor autorizati in conditiile Legii 192/2006, a organizat in Iasi, in incinta Hotelului Unirea, in data de 25 APRILIE 2006, conferinta cu tema : MEDIEREA – FUNCTIE DE INTERES PUBLIC.  Au participat 165 persoane, din care 120 mediatori autorizati in baza Legii 192/2006, din toata tara, reprezentanti ai principalelor institutii publice din Iasi, notari publici, magistrati, avocati, consilieri juridici, din care mentionam:   ◘ Reprezentanti ai Uniunii Nationala a Mediatorilor din Romania (UNMR) : – Zeno Sustac – Co-PRESEDINTE,  Alina Gorghiu – VICEPRESEDINTE, Elena Bustea – VICEPRESEDINTE,  Ion Dedu – VICEPRESEDINTE,  Tudor Tatu şef departament   ◘ Asociatia „Centrul de solutionare a Disputelor prin Mediere” Constanta, reprezentata prin dl. Cornel GRIGORUT, prof. univ. dr., prodecan al Facultatii de Drept si Stiinte Admninistrative, Univ. Ovidius Constanta, mediator, presedinte   ◘ Reprezentanti ai Biroului de Mediatori Asociati „Rogojanu & Radulescu”: Octavian Viorel Rogojanu si Cristian Radulescu, in calitate de mediatori autorizati.   –  Asociaţia Mediatorilor Galaţi: Ecaterina Pricope-preşedinte, M. Constandache-vicepreşedinte, Constantin Asofronie-secretar,    A.M.P.S.A.C. Galaţi- Ana Călin, preşedinte.  De asemenea, la Conferinta au participat urmatorii invitati de onoare: 1. CIUCA Anca – Elisabeta, Presedinte al Consiliului de Mediere 2. CHEPTINE Andi Claudiu, Presedinte al Camerei Notarilor Publici Iasi 3. CHIRITA Catalin, Judecator & membru UNJP 4. CORUGA Butuca Mihaela, Vicepresedinte a Judecatoriei Iasi 5. COVALCIUC Mihai, lect. univ. dr. Decan al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii  „Mihail  Kogalniceanu” Iasi, Procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel – Iasi 6. DIACON Vasile, Decan al Colegiului Consilierilor Juridici Iasi 7. TARNICERIU Radu Dimitrie, Presedinte al Tribunalului Iasi 8. TOMASESCHI Sava – Dragomir, Subprefect al Judetului Iasi 9. VERNICA Lacramioara, Secretar al Consiliului Local Iasi 10. ZANFIRESCU Liviu, Comisar Sef al Inspectoratului de Politie Judetean Iasi 11. CUPSAN Vasile Catalin, inspector guvernamental 12. Tudorel Toader, prof. univ.  dr.,  Decan al Facultatii de Drept  din  cadrul Universitatii  Alexandru  Ioan  Cuza  Iasi 13. DUBLEA Aurel, judecator Curtea de Apel Iasi  Cuvantul de deschidere al Conferintei a apartinut D-lui COSTE STEFAN, notar public, mediator autorizat, membru fondator si Presedinte al Camerei Mediatorilor Iasi. Urand bun venit invitatilor, domnia sa a subliniat rolul deosebit de important pe care medierea, prin implementarea acesteia ca profesie si ca solutie alternativa viabila in solutionarea conflictelor de orice natura intre orice persoane il poate avea, schimband in intregime peisajul juridic romanesc. Au urmat interventii ale invitatilor, reprezentanti ai autoritatilor publice din Iasi si nu numai, fiecare adresand cate un cuvant mediatorilor.  Lucrarile conferintei au fost structurate pe trei sectiuni de lucru, astfel : 1. Medierea in dreptul penal : Workshop facilitat de mediator autorizat Armasu Mihai Ionut, membru al Camerei Mediatorilor Iasi. In cadrul acestei sesiuni au purtat discutii si au tinut alocutiuni Dl. Judecator DUBLEA AUREL, Dl. Judecator TARNICERIU RADU – DIMITRIE, Dl. Mediator Tatu Tudor. 2. Medierea in dreptul familiei : Workshop facilitat de mediator autorizat Timofte Diana, membru al Camerei Mediatorilor Iasi, vicepresedinte al Centrului Regional de Facilitare si Negociere Iasi, formator autorizat pentru mediere. In cadrul acestei sesiuni au purtat discutii si au avut alocutiuni: D-na CORUGA BUTUCA MIHAELA, Judecator, Vicepresedinte al Judecatoriei Iasi, Dl. MARIUS CORAD, consilier juridic, dl. FILIMON GHEORGHE, mediator autorizat, dl. Prof. univ. CHELARIU ROMEU. 3. Medierea in dreptul civil : Workshop facilitat de mediator autorizat VIERU DANIEL, membru al Camerei Mediatorilor Iasi, membru al Centrului Regional de Facilitare si Negociere Iasi, formator autorizat pentru mediere. In cadrul acestei sesiuni au purtat discutii si au avut alocutiuni : Dl. Notar Public Armasu Mihai Ionut, mediator autorizat, D-na Notar Public Vieriu – Motoc Ancuta Petronela, invitati din sala, judecatori si profesori universitari.   Dupa pauza de cafea, lucrarile conferintei au continuat cu o sesiune destinata propunerilor de schimbare a Legii 192/2006. La propunerea presedintelui Camerei Mediatorilor Iasi, Dl. Coste Stefan, conferinta a adoptat in unanimitate hotararea de schimbare a Legii 192/2006, in sensul stabilirii medierii ca procedura prealabila procesului de judecata, impunerea medierii ca procedura obligatorie in anumite cauze civile si penale (mai ales in cauzele penale unde urmarirea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate), precum si forta executorie a acordului de mediere incheiat in forma autentica in fata notarului public.  Hotararile Conferintei urmeaza a fi trecute in rezolutia Conferintei si se vor regasi in propunerile de modificare a Legii 192/2006 adresate legislativului de Camera Mediatorilor Iasisi de Uniunea Nationala a Mediatorilor din Romania.

Galeria Mediatorilor

Deputata mediator şi avocat Alina-Ştefania Gorghiu

Deputata mediator şi avocat Alina-Ştefania Gorghiu este unul din iniţiatorii proiectului de modificare a Legii medierii 192/2006 şi fondator al Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România.
A depus candidatura pentru o funcţie în Consiliul de mediere, dar nu i s-a admis din motive criticabile de cei care nu voiau intruşi în această autoritate de reglementare şi autorizare adjudecată de un grup restrâns de interese obscure.
Alături de Zeno Sustac, Claudiu Ignat, Ion Dedu, Elena Buştea, Mihai Ghervase, Tatu Tudorel este unul din promotorii cei mai activi ai medierii, dar şi o personalitate tânără şi complexă, cu charisma schimbării, implicată pe multiple planuri în europenizarea şi eficientizarea societăţii româneşti.
Cu astfel de oameni s-ar putea reuşi implementarea medierii în România. Îi suntem alături!

Asociaţia Mediatorilor Galaţi – conferinţă despre mediere în octombrie

 Stimati colegi mediatori din Galaţi!

După încercarea de a desfăşura în luna iulie  o Conferinţă asupra medierii  la Galaţi, care nu a întrunit acceptul unei părţi a membrilor asociaţiei, subsemnatul împreună cu alţi colegi din Galaţi şi din ţară vom desfăşura activitatea respectivă în luna  octombrie. Dacă ceilalţi au fost pesimişti în privinţa reuşitei şi anul trecut, neacordându-ne concursul nici acum, aşteptând probabil să facă promovarea medierii la Galaţi alţi mediatori sau Consiliul de Mediere, noi nu putem aştepta.  La un an de zile de la constituirea asociaţiei s-a făcut prea puţin pentru mediere la Galaţi, pentru a  ajunge informaţiile despre procedură la cetăţeni şi diverse instutuţii, aşa încât instanţele, parchetele şi poliţia nu  recomandă justiţiabililor să apeleze la  mediere, iar mediatorii nu sunt abordaţi cu cazuri concrete.

Având în vedere ca şi anul trecut şi în iulie s-au opus aceleaşi persoane, din care unele aveau chiar obligaţia prin funcţiile lor să iniţieze şi să atragă şi colegii la organizarea a cât mai multe acţiuni de promovare, mă întreb dacă fac aceasta în cunoştinţă de cauză, manipulaţi de alţii sau pentru că nu au chemare pentru această profesie din start. Întrucât nu am avut şi nu am nevoie de aprobarea nimănui pentru promovarea medierii, mai ales din partea celor care au fost interesaţi doar de funcţii sau gândul la afaceri mănoase de-a gata,  o să încercâm să organizăm o conferinţă în luna octombrie 2009, aproape la un an de precedenta.

Decât bârfe şi datul cu părerea , suntem bucuroşi dacă am primi sprijin de la cei care vor profita de astfel de acţiuni, adică toţo mediatorii gălăţeni.

Am promisiuni de la cei din ţară care au ceva de spus în mediere în România şi sunt interesaţi de extinderea medierii oriunde, dorind să vină şi la conferinţa anunţată  în iulie, că vor onora cu prezenţa această conferinţă. Vom face invitaţii reprezentanţilor instituţiilor de interes din judeţ, presei, avocaţilor, juriştilor, poliţiştilor, notarilor şi altor categorii profesionale.                         

       Aceste dezbateri publice s-au înteţit în ultimele luni în capitală, Craiova, Iaşi, Braşov, care au adus presa şi instituţiile interesate la o masă a informării şi consultării reciproce, în scopul promovării acestei proceduri ca alternativă la justiţie pentru soluţionarea conflictelor concretizată în creşterea numărului de cazuri de mediere. Din păcate contestarea noului Consiliu de Mediere şi nevalidarea sa de către ministrul justiţiei, au adâncit anul acesta  întunericul peste medierea care se chinuie să iasă la lumină şi în Romania.

      Pe fondul includerii în proiectele la codul penal / codul de procedura penala şi Codul civil / Codul de procedură civilă a procedurii de mediere, a inaintării la Parlament a proiectului de modificare a Legii 192/2006, având în vedere şi sărăcirea justiţiabililor care nu mai pot suporta cheltuielile în instanţe, TREBUIE SĂ FACEM TOT CE PUTEM  PENTRU PROMOVAREA MEDIERII LA GALAŢI, NU PUTEM AŞTEPTA DE LA ALŢII SĂ FACĂ .  Este păcat că unul din marele oraşe ale ţării este încă necunoscut pe harta medierii , deşi justiţia abia mai face faţă proceselor, deşi disputele între cetăţeni sau între firme sunt multe, deşi criza economică nu mai lasă justiţiabilii să apeleze la avocaţi.

        În acest sens, o nouă conferinţă despre mediere la Galaţi, cu  oaspeţi de interes şi presă ne poate aduce în atenţia publică să oferim o alternativă la justiţie pentru soluţionarea conflictelor care să înceapă să existe şi să se dezvolte prin noi şi multiplicarea numărului celor care sunt informaţi despre  aceasta.

         Dacă cei 11 mediatori autorizaţi din cadrul Asociaţiei Mediatorilor Galaţi înţeleg aceste lucruri, dacă folosim experienţa celor care au mai participat sau au organizat asemenea întruniri publice si atragem cât mai mulţi participanţi, vom simţi creşterea interesului pentru mediere direct prin apariţia clienţilor şi recuperarea cheltuielilor de formare, autorizare şi deschidere a unor birouri de mediatori.

Vă invităm să vă expuneţi părerea despre organizare pe acest site si prin e-mail, dacă vreţi să participaţi şi  cu ce puteţi ajuta la această conferinţă, din care nu putem avea decât de câştigat atât mediatorii autorizaţi din judeţul Galaţi, cât şi cei cărora ne adresăm. 

 Împreună putem fi puternici şi putem afirma medierea la Galaţi.

 Mediator Constantin Asofronie

MEDIATORUL EUROPEAN

 CINE ESTE MEDIATORUL EUROPEAN?

 Institutia Mediatorului European a fost înfiintata prin Tratatul de la Maastricht în 1992. În 1995 Parlamentul European a ales primul Mediator European, în persoana domnului Jacob Söderman, care a fost avocat al poporului si ministru al justitiei în Finlanda. În octombrie 1999 Parlamentul European l-a reales pe domnul Söderman pentru un mandat de cinci ani.

 CARE SUNT ATRIBUTIILE SALE?

 Mediatorul European investigheaza si sesizeaza cazurile de proasta administrare a activitatii institutiilor sau organismelor Comunitatii Europene, cum ar fi Comisia Europeana, Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European. Numai activitatile juridice ale Curtii de justitie si Tribunalului de Prima Instanta nu cad sub incidenta activitatii sale. De obicei, Mediatorul European desfasoara anchete pe baza sesizarilor primite, dar poate desfasura si anchete din propria initiativa.

 CINE POATE PREZENTA O PLÂNGERE?

 Orice cetatean al Uniunii Europene, orice persoana fizica sau juridica având sediul într-un stat membru al Uniunii poate sa depuna o plângere prin posta, fax sau prin e-mail la Mediatorul European.

 CARE SUNT PUTERILE SALE?

 Mediatorul European are vaste puteri de investigare. Institutiile si organismele Comunitatii sunt obligate sa-i furnizeze informatiile solicitate sau sa-i permita accesul la dosarele în cauza. De asemenea, statele membre sunt obligate sa-i furnizeze informatiile care pot ajuta la clarificarea cazurilor de proasta administrare a activitatilor institutiilor sau organismelor Comunitatii Europene.

 LA CE REZULTATE VA PUTETI ASTEPTA?

 În cazul în care, în decursul investigatiilor, plângerea nu este solutionata în mod satisfacator, Mediatorul poate încerca sa gaseasca o rezolvare amiabila care pune capat cazului si satisface reclamantul. Daca aceasta încercare de reconciliere nu da rezultate, Mediatorul poate face recomandari pentru solutionarea cazului. Daca institutia nu accepta recomandarile sale, Mediatorul poate prezenta un raport special Parlamentului European în ceea ce priveste cazul.

 TIPURI DE PLÂNGERI ADMISIBILE

 Multe dintre plângerile adresate Mediatorului European se refera la întârzieri administrative, lipsa transparentei sau la refuzul accesului la informatii. Unele se refera la relatiile de cooperare dintre institutii si agentiile acestora, recrutarea personalului sau desfasurarea competitiilor. Altele se refera la relatiile contractuale dintre institutii si firme private, de exemplu cazuri de terminare neasteptata a contractelor.

 INFORMATII PUBLICE

 Brosura intitulata «The European Ombudsman – Could he help you?» continând si un formular de plângere este disponibila la biroul Mediatorului European. În fiecare an Mediatorul European prezinta un raport anual Parlamentului European. Acest raport este tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. De asemenea, Mediatorul European are si o pagina Web pe Internet unde puteti gasi informatii detaliate si actualizate cu privire la activitatea sa. În final, Mediatorul European face vizite oficiale în toate statele membre, având astfel ocazia sa prezinte cetatenilor în mod direct activitatea sa.

 EXEMPLE DE CAZURI SOLUTIONATE CA URMARE A INTERVENTIEI MEDIATORULUI EUROPEAN

 Probleme contractuale

 Un subcontractant este platit dupa ce Mediatorul European propune o abordare flexibila.

 Un subcontractant a depus o plângere Mediatorului European considerând ca a fost penalizat pe nedrept datorita unei clauze dintr-un contract cu Comisia Europeana. Clauza prevedea ca principalul contractant nu va fi platit pâna când nu va depune declaratiile de cheltuieli ale tuturor subcontractantilor sai. Deoarece nu toti subcontractantii s-au conformat termenului stabilit, Comisia nu a efectuat plata. Ca urmare a unei propuneri venite din partea Mediatorului European, Comisia Europeana a cerut contractantului principal sa depuna declaratiile de cheltuieli pe care le detine, astfel încât subcontractantii care au respectat termenul sa fie platiti.

 Lipsa transparentei

 Consiliul U.E. permite organizatiei Statewatch accesul la documente, dupa interventia Mediatorului European

 Statewatch, o organizatie care monitorizeaza drepturile civile în U.E., cu sediul în Regatul Unit, a depus o plângere la Mediatorul European ca urmare a deciziei Consiliului U.E. de a refuza accesul la agendele grupurilor «Senior Level Group» si «EU-US Task Force». Consiliul sustinea ca documentele nu sunt „detinute” de acesta, ci de Secretariatul General, o institutie „diferita” de Consiliu. Mediatorul European a respins acest argument, subliniind importanta asigurarii accesului cât mai larg posibil al cetatenilor europeni la informatii si necesitatea respectarii reglementarilor cu privire la dreptul accesului la documente. Consiliul a reanalizat decizia sa initiala si a permis reclamantului accesul la documente.

 Plati întârziate

 O companie germana este platita si primeste dobânda din 1995, dupa ce depune o plângere la Mediatorul European

 O firma de consultanta germana a depus o plângere, deoarece Comisia U.E. nu a platit ultima rata nici dupa o perioada de sase ani. Firma a depus raportul programului si declaratia financiara necesara în 1994. Mediatorul European a descoperit ca dosarele cu privire la program au fost detinute de Biroul de Asistenta Tehnica a Comisiei U.E. Mai târziu, acest birou a fost închis iar dosarele au fost sigilate de catre sistemul juridic belgian, Comisia neavând acces la ele. În decursul anchetei efectuate de catre Mediatorul European, Comisia a obtinut o copie a dosarelor si a platit ultima rata si dobânda aferenta din 1995.

 Încalcarea drepturilor la aparare

 Dupa ancheta Mediatorului European, Comisia decide sa apere drepturile cetatenilor când acestea sunt încalcate.

 Un cetatean grec a depus o plângere Comisiei U.E., în calitatea ei de „Aparator al Tratatului”, în care sustinea ca autoritatile elene au încalcat reglementarile comunitare cu privire la comenzile publice prin acordarea licentei de constructie a metroului în Thessaloniki. Mai târziu, reclamantul a pus la îndoiala modul prin care Comisia a investigat si a închis acest caz. Mediatorul European a descoperit ca Comisia a informat gresit reclamantul cu privire la motivele pentru închiderea investigatiilor ei si a închis cazul fara sa-i dea acestuia posibilitatea sa aduca probe suplimentare. El a criticat modul în care Comisia a gestionat plângerea si a propus elaborarea unui Cod prin care sa se reglementeze modul în care Comisia sa se ocupe de cetateni când actioneaza ca „Aparator al Tratatului”. Pe data de 20 martie 2002, Comisia U.E. a înaintat Mediatorului European si Parlamentului European o comunicare cu privire la aceasta problema.

 PUTETI LUA LEGATURA CU MEDIATORUL EUROPEAN

 * Prin posta

 The European Ombudsman

 1, av. du Président Robert Schuman  B.P. 403 , F – 67001 Strasbourg Cedex  France.

 * Prin telefon: +33 (0) 3 88 17 23 13.  * Prin fax:  +33 (0) 3 88 17 90 62.

 * Prin e-mail: euro-ombudsman@eoroparl.eu.int.

 * Pagina internet:   http://www.euro-ombudsman.eu.int   http://www.avp.ro/mediat.html

 Cum va poate ajuta Mediatorul European?

 NICHIFOROS DIAMANDOUROS

Imaginati-va ca vreti sa consultati un document al UE si institutia implicata nu vi-l elibereaza. Sau ca participati la un concurs pentru obtinerea unui loc de munca la Parlamentul european, dar procedura de recrutare nu vi se pare corecta, ca ati semnalat existenta problemei, dar nu ati primit un raspuns satisfacator. Mediatorul european (European Ombudsman) ar putea avea un raspuns pentru toate aceste probleme. Nikiforos Diamandouros este actualul Mediator European.

 Mediatorul european examineaza plangeri legate de administrarea defectuoasa a activitatilor institutiilor sau organismelor Uniunii Europene. De obicei el face investigatii in urma plangerilor depuse de cetateni, companii, organizatii sau rezidenti ai Uniunii Europene, dar poate lansa o ancheta si din proprie initiativa.

 Exista cazuri in care Mediatorul, pentru a rezolva o problema, nu trebuie decat sa sesizeze institutia implicata. In alte cazuri, el incearca sa gaseasca o solutie care sa corecteze administrarea defectuoasa si care sa satisfaca persoana care a formulat plangerea. Daca incercarea de conciliere da gres, mediatorul poate face recomandari de rezolvare a cazului. In cazul in care institutia nu accepta recomandarile acestuia, el poate inainta un raport special catre Parlamentul european, care poate lua masuri politice.

 Actualul Mediator european este Nikiforos Diamandouros, fost mediator national grec. Biroul sau primeste peste 300 de plangeri in fiecare luna, iar in 2005 a ajutat aproximativ 75% din persoanele care au depus plangeri. De exemplu:

 Statewatch, un grup cu sediul in Marea Britanie, care monitorizeaza libertatile civile in UE, a obtinut documente pe care Consiliul refuzase initial sa le elibereze. Consiliul si-a revizuit decizia datorita argumentelor prezentate de mediator.

 Parlamentul a fost de acord sa re-lanseze o invitatie la licitatie dupa ce un arhitect belgian s-a plans ca nu a fost tratat corect.

 Sursa: Parlamentul European

Procesele de divorţ pot fi scurtate şi detensionate prin mediere

Medierea grăbeşte soluţionarea divorţurilor în România

Un divorţ poate dura în instanţele din România chiar şi 3 ani, potrivit statisticilor realizate de Consiliul Superior al Magistraturii, care arată că în 500 de cazuri au fost date sentinţe definitive după aproape 3 ani, iar 300 de procese au durat mai mult.

Potrivit statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii, majoritatea divorţurilor se soluţioneză până în 6 luni. În ceea ce priveşte cauzele ce au stat pe rolul instanţelor între 2 şi 3 ani, statistica indică peste 200 de astfel de divorţuri soluţionate în prima parte a anului, iar tot atâtea dosare rezolvate în 2008 au avut un parcurs în instanţă de peste 3 ani.

Astfel, din cele peste 40 000 de divorţuri invocate în statistica CSM, 17.330 de procese au fost soluţionate în primul trimestru al anului. Din acestea, peste 13.500 de cauze au primit sentinţe definitive în primele 6 luni de când de la intrarea lor pe rolul instanţelor, 2272 de dosare au stat în instanţă între 6 şi 12 luni, iar peste 1000 de procese au primit sentinţe definitive după 1 an.

Aceeaşi statistică arată că, la sfârşitul primului trimestru, pe rolul instanţelor se mai aflau aproape 23.500 de dosare de divorţ, din care peste 2700 de cauze stăteau în instanţă de mai mult de 6 luni, iar peste 400 de dosare de un an.

Statistica mai arată că judecătorii au respins, în prima parte a anului 2008, 604 acţiuni de divorţ, iar peste 720 de cupluri şi-au retras cererile. Potrivit CSM, peste 8400 de procese de divorţ au fost suspendate în instanţă numai în primul trimestru al anului.

Avocatul Gina Diaconu a explicat, pentru NewsIn, că un proces pentru divorţ în care părţile au copii minori, iar unul dintre parteneri nu este de acord cu divorţul durează mai mult, însă precizează că şi aceste procese pot fi soluţionate chiar şi în două termene. “Indiferent de situaţie, dacă unul din cei doi nu este de acord cu divorţul, se va solicita ca divorţul fie din culpă comună, fie din culpă exclusivă a soţului pârât. Pentru aceasta din urmă, reclamantul va trebui să probeze motivele susţinute în cererea de chemare în judecată şi de asemenea doi martori. Procedura este mai anevoioasă, însă şi acest divorţ se poate realiza în două termene, în special dacă există un avocat care să ajute la procedura în cauză”, afirmă avocatul Gina Diaconu. Aceasta a adăugat că, pentru a nu ţine în loc procesul de divorţ, partajul se poate realiza si separat, printr-o acţiune ulterioară.

Potrivit avocaţilor, printre procesele de divorţ care au un parcurs lung în instanţă se numără şi cele în care unul dintre soţi se face vinovat de un comportament violent.

“În cazul în care unul dintre soţi se face vinovat de un comportament violent etc, divorţul se pronunţă din culpă exclusivă a soţului culpabil.  În timpul procesului vor trebui dovedite cele susţinute prin audierea a doi martori, precum şi prin depunerea de certificate medico-legale. Divoţul variază de la 2 la 3 termene sau mai mult, în funcţie de gravitatea culpei invocate”, precizează avocatul Bianca Opriş.

La rândul său, avocatul mediator Alina Gorghiu susţine că prin mediere procesele de divorţ pot scuti timpul îndelungat parcurs în instanţă. „Faţă de instanţă, care ar presupune mai multe termene de judecată, adică prelungirea divorţului mai multe luni, chiar peste ani dacă se atacă hotărârea din fond, procedura de mediere privitoare la desfacerea căsătoriei se poate finaliza într-o şedinţă de 2-3 ore. Un alt avantaj ar fi că părţile evită spălarea rufelor în sala de judecată”, susţine Alina Gorghiu.

 Pe de altă parte, potrivit avocatului Gina Diaconu, multe persoane nu vor să dezvăluie în instanţă adevăratele motive de divorţ, ascunzându-le sub motivul “nepotrivire de caracter”. Avocata susţine, însă, că în spatele acestui motiv se ascund violenţe şi infidelităţi. “Cu privire la motivele de divorţ, trebuie să menţionez că în majoritatea cazurilor, motivele reale nu sunt invocate în cererea de divorţ. Acest lucru se datorează unei decenţe pe care părţile doresc să o păstreze şi care nu doresc să expună public adevăratele motive, profunde şi dureroase. Astfel, atunci când acestea se înteleg, părţile convin împreună cu avocatul la redactarea unei acţiuni cât mai concise, atribuind motivelor de desfacere a căsătoriei un caracter general, formal, şablonul cel mai des întâlnit fiind “nepotrivirea de caracter”.  În spatele acestei nepotriviri de caracter, sunt ascunse de fapt infidelităţi, violenţe, vicii, separări, părăsiri de domiciliu conjugal etc.”, susţine avocatul Gina Diaconu.

Cel mai întalnit motiv de divorţ rămâne, însă, violenţa, care are mai multe forme, aşa cum arată avocatul Bianca Opriş. Aceasta precizează că violenţa îmbracă forme nu doar de violenţă fizică, ci şi “ violenţa sexuală (violul marital); violenţa psihologică: şantaj, denigrare, umilire, ignorare, abandon, izolare, dar şi violenţa verbală: insultă, ameninţare sau violenţa economică respectiv privarea partenerului de mijloace şi bunuri vitale”.

Avocaţii arată, însă, că cel mai nou întâlnit motiv de divorţ este plecarea unei părţi în străinătate la muncă. “Cuplul nu mai este de fapt un cuplu, cele două persoane îşi construiesc de fapt o altă viaţă, au alţi parteneri. Situaţia nu este de condamnat, lipsurile financiare nu prea dau alternative, pe de altă parte distanţa stinge sentimentele”, arată avocatul Gina Diaconu.

Diaconu susţine că femeile sunt cele care intentează de cele mai multe ori divorţul, în opinia acesteia bărbaţii neavând “curaj să înceapă o nouă viaţă şi preferă să ducă o viaţă duplicitară”.

Avocatul afirmă că cel mai des divorţează cuplurile de 30-35 de ani şi vârsnicii. “Aceştia din urmă au de regulă o căsnicie de mult eşuată, însă prejudecăţile cu care s-au confruntat în timpul comunismului i-au determinat să rămână totuşi împreună. Acum aceste prejudecăţi au dispărut, divorţul nu mai este o ruşine, ci doar o consecinţă cât se poate de normală şi chiar “încurajată” în condiţiile în care nu mai există înţelegere. De asemenea, există şi o altă explicaţie psihologică, copiii acestor cupluri vârstnice cresc, iar părinţii nu mai văd alt motiv de sacrificiu”, explică Gina Diaconu.

Tot din cauza prejudecătilor, avocaţii susţin că în mediul rural rata divorţului este mai mică, iar căsniciile sunt mai rezistente dacă cei doi soţi au studii superioare.
“Explicaţia poate fi materială, cei doi nu sunt atât de stresaţi din punct de vedere financiar, discuţiile referitoare la partea materială nu se transformă în scandaluri. Până la urmă banii poate nu aduc fericirea, dar nici fericire fără bani nu există. De asemenea, un cuplu de intelectuali comunică mai eficientl reuşind să-şi rezolve problemele printr-o abordare inteligentă, civilizată şi deschisă. Acest lucru nu prespune că lipsa studiilor determină neaparăt o mediocritate în abilitatea de a trata situaţiile în cuplu. Inteligenţa emoţională este de o complexitate care depăşeşte studiile superioare, doctoratele, masteratele şi orice alte diplome. Se pare, însă, că cei dintâi sunt mai capabili cel puţin în a-şi selecta partenerul de căsătorie. Cu toate acestea, se ştie că numărul divorţurilor cuplurilor care au numai liceul în pregatire este de 6 ori mai mare decât divorţul cuplurilor care au studii superioare”, adaugă avocatul Gina Diaconu.

 Centrul Avocaţilor Mediatori Cristian Iordănescu – Bucureşti

În curând, un birou de mediatori aproape de Palatul de Justiţie!

Medierea poate deveni realitate şi la Galaţi!

În luna iulie 2009 va deveni funcţional primul birou de mediatori langă Palatul de Justiţie din Galaţi .
Vom începe promovarea medierii pe toate căile şi vom încerca să convingem lumea că se poate! 

Aici puteţi apela cu încredere la mediatori autorizaţi care vă pot ajuta să renunţaţi la procesele îndelungate şi cotisitoare, la incomodele, rigidele, oficialele săli de judecată, la nesfârşitele anchete la poliţie sau parchete.

Medierea este reglementată legal de Legea nr. 192/2006, este prevăzută în noile coduri de procedura civilă şi penală, este practicată deja în multe centre din România.

     ŞI ÎN GALAŢI VA EXISTA UN ÎNCEPUT ŞI ACELA POATE FI CU DVS.

     Despre soluţionarea conflictelor pe cale nejudiciară, amiabilă, vă puteţi documenta pe acest site şi cele de la „Legaturi”  

       Coordonator promovare, mediator Constantin Asofronie,                secretar Asociaţia Mediatorilor Galaţi.

             Contact: tel. 0729 013141, 0743 014101, e-mail: costin_aso@yahoo.com, mediatorul_galati@yahoo.com,  mediereagalati@wordpress.com