SA INTELEGEM MEDIEREA, SA INTELEGEM MEDIATORII, Articol de Gh. SURTEA, Arad


 Tot mai mult in ultimul timp, observam o dezbatere, pe diferite bloguri si grupuri, in ceea ce priveste medierea, legat de faptul ca mediatorii care nu au pregatire juridica nu ar fi indreptatiti sa fie mediatori. Iar in legatura cu acest aspect, tot mai multi dintre cei ce sunt mediatori din randurile celor cu pregatire juridica isi asociaza cele doua profesii, dand impresia unei singure profesii foarte speciala. In primul rand, doresc sa privim la conceptul de mediere si sa intelegem bine ce este medierea. Dincolo de definitia medierii pe care o gasim in Legea medierii 192/2006 si Legea 370/2009 si pe care toti mediatorii o cunosc, medierea tocmai ca nu se bazeaza pe un principiu de drept, ci se bazeaza pe un principiu de interes si intelegere. Probabil ca aici este greutatea de intelegere pentru unii colegi mediatori care au studii juridice si practica dreptul. Omul cand merge in instanta, merge sa isi caute dreptatea lui si asteapta ca instanta sa ii dea dreptate. Pe de alta parte, atunci cand cineva vine la mediere, el stie si daca nu stie trebuie sa i se explice, ca la mediere nu va mai tinea cu dintii de dreptatea lui, ci va fi ajutat sa-si urmareasca interesul lui trebuind sa tina cont si de interesul celui cu care este in conflict, excedand principiul de drept. El va renunta de bunavoie la unele lucruri, care pana acum faceau parte din dreptatea lui absoluta si va accepta o formula de compromis, de intelegere, dar care ii convine, scutindu-l de dejavantajele din instanta: timp mult pierdut, cheltuieli mai mari, nesiguranta in ceea ce priveste decizia instantei, etc si ajutandu-l si sa pastreze o relatie buna cu cel care i-a fost opozant. Cand toate partile aflate in mediere reusesc sa treaca de la principiul de drept, la principiul de interes si intelegere, atunci se produce medierea. La urma urmelor, in asta consta maiestria mediatorului. La a aduce partile in acest punct. Mai mult decat atat, in cadrul unei medieri, mai ales in sesiunile separate, se face si foarte multa consiliere socio-psiho-spirituala. Aici nu mai esti la proces doar sa enunti concluzii bazate pe probe, ci vorbesti cu OMUL, cu mintea lui, cu inima lui, il asculti, ai rabdare, il incurajezi. Aceasta este marea diferenta dintre judecata si mediere si daca cineva, chiar daca este mediator, mai ales cu studii juridice si practician in drept, nu tine cont de toate aceste aspecte, va avea probleme in a media. Tinand cont tocmai de acest concept de baza a medierii, mediator poate fi orice persoana cu studii superioare, care are o pregatire specifica in domeniul medierii, fara a avea neaparat nevoie de studii juridice, dar avand nevoie de multe calitati innascute, sau dobandite pe parcursul vietii. Bineinteles ca in unele aspecte ale medierii, mediatorul cu studii juridice va avea un avantaj, cum in alte aspecte, avantajat va fi cel cu studii sociale, psihologice, economice, teologice, medicale, tehnice, etc. Dar nici un mediator nu le poate avea pe toate. Atunci, intervin doua aspecte care il ajuta pe mediator sa fie cat mai eficient. In primul rand, intervine colaborarea. Nici un mediator nu va putea sa lucreze singur, indiferent ce studii are. Fiecare mediator are nevoie de un cerc de colaboratori. Ca o sugestie, cred ca din cercul de colaboratori a unui mediator nu poate sa lipseasca un notar public, un expert evaluator, un expert contabil, un consilier juridic, un sociolog, un psiholog si indraznesc sa spun, un teolog. Sigur fiecare mediator isi va face cercul de colaboratori dupa propriile necesitati si in viitor dupa specializarea pe care va merge. Asa ca pe viitor vom putea vorbi de mediatori specializati in domeniul bancar si de asigurari, comercial, familial si drepturile copilului, penal, civil, etc. Dar toti sunt MEDIATORI si nimic mai mult. Nu exista mediator-avocat, sau mediator-jurist, sau mediator-inginer, sau mediator-preot, sau mediator-economist, etc. Asocierea profesiei de mediator cu alte profesii pe care mediatorul le practica in prezent este impotriva legii medierii, impotriva Codului de etica si deontologie profesionala a mediatorilor si impotriva Regulilor de publicitate a formelor de exercitare a profesiei de mediator. Consider ca si atunci cand cineva interesat de mediere, sau care vine la mediere ne intreaba de pregatirea noastra, sa fim cinstiti si sa spunem ca suntem mediatori in baza unei pregatiri specifice si nu pe baza unei alte profesii. Faptul ca legea 370/2009 permite anumitor categorii profesionale cu pregatire juridica sa profeseze si medierea in acelasi spatiu, nu confunda cele doua profesii. Cu toate ca reducand acest drept doar pentru profesiile juridice este o discriminare si iata, da loc la multe confuzii. Dar nu mi-am propus ca in acest articol sa vorbesc despre acest aspect. In al doilea rand, fiecare mediator trebuie sa-si faca o minima cultura in foarte multe domenii,prin autoeducatie, prin diferite cursuri, etc. Pe masura ce fiecare mediator se va specializa pe una sau doua specializari va fi tot mai usor sa stapanesti domeniile respective si sa fii tot mai eficient. De aceea, haide-ti sa ne dam toti, tuturor sanse egale la acest inceput, sa nu ne mai dam cu parerea care este mai bun mediator, iar timpul si interesul fiecarui mediator autorizat pentru mediere va cerne si va aseza lucrurile. Iar acum ma apropii de ceea ce am vrut sa spun in al doilea rand legat de articolele si parerile care apar pe internet referitor la a incerca sa se spuna ca cei cu studii juridice sunt buni ca si mediatori, iar ceilalti, nu. Legea medierii este foarte clara, din acest punct de vedere, si specifica foarte clar cine poate sa fie mediator. Da, am inteles ca unii dintre avocati in special, ar vrea sa modifice aceasta lege, in sensul ca mediatori sa fie doar cei cu studii juridice. Vreau sa ii asigur pe domnii avocati de doua lucruri. In primul rand, acest lucru nu va fi posibil, pentru ca nicaieri in lume nu este asa ceva, iar Uniunea Europeana nu va permite niciodata asa o aberatie. Iar in al doilea rand, ii asigur pe domnii avocati, ca practica medierii in Romania nu le va scadea veniturile, dar le va da mai mult de lucru. Adica, vor trebui sa aplice principiul „mai putin de la mai multi”. Ce vreau sa spun este ca multi dintre cei care vor veni la mediere nu vor renunta la serviciile unui avocat. Totul este ca domnii avocati sa inteleaga că, medierea durand mult mai putin decat un proces in instanta, avocatul isi permite sa ia un onorariu mult mai mic, dar sa aiba mult mai multi clienti intr-o unitate de timp, sa zicem intr-un an. Ceea ce per ansamblu s-ar putea nu numai sa nu scada veniturile avocatilor, ci dimpotriva sa creasca. Si cu toate ca intr-o sedinta de mediere se poate sta pana la trei ore, avocatul are o sarcina mult mai usoara decat in instanta, pentru ca nu trebuie sa-l convinga pe mediator ca clientul lui are dreptate, ci colaboreaza cu mediatorul pentru binele clientului sau. Pe de alta parte, are ocazia sa stea intr-un mediu confortabil si este bine tratat. Asa ca sugerez domnilor avocati sa-si cantareasca bine avantajele care decurg prin implementarea medierii. Iata ca, zic eu, pentru unii „am vandut” in acest articol niste intelegeri despre mediere, dar va asigur ca este loc sub soare pentru toti, mediatori, avocati, judecatori, etc.

De aceea doresc succes tuturor.  Gheorghe Surtea – mediator Arad

Galeria Mediatorilor


Deputata mediator şi avocat Alina-Ştefania Gorghiu

Deputata mediator şi avocat Alina-Ştefania Gorghiu este unul din iniţiatorii proiectului de modificare a Legii medierii 192/2006 şi fondator al Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România.
A depus candidatura pentru o funcţie în Consiliul de mediere, dar nu i s-a admis din motive criticabile de cei care nu voiau intruşi în această autoritate de reglementare şi autorizare adjudecată de un grup restrâns de interese obscure.
Alături de Zeno Sustac, Claudiu Ignat, Ion Dedu, Elena Buştea, Mihai Ghervase, Tatu Tudorel este unul din promotorii cei mai activi ai medierii, dar şi o personalitate tânără şi complexă, cu charisma schimbării, implicată pe multiple planuri în europenizarea şi eficientizarea societăţii româneşti.
Cu astfel de oameni s-ar putea reuşi implementarea medierii în România. Îi suntem alături!

La final de mandat in Consiliul de Mediere -Ady Gavrila


La final de mandat

Autor: Constantin-Adi Gavrila  Director General Asociatia Centrul de Mediere Craiova

Craiova, 19 mai 2009

          Nu putem decat sa fim mandri pentru acest lucru. Uniunea Centrelor de Mediere din Romania (UCMR) care a fost infiintata in data de 6 iulie 2005 prin Incheierea pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr.3434/CIV/2005 si a fost inregistrata ulterior in Registrul Special de la Tribunalul Dolj sub nr.1/02.09.2005, isi sarbatoreste in acest an cea de-a patra sa aniversare.

      Celor cinci centre de mediere fondatoare li s-au alaturat in decursul anilor inca trei zeci si sapte. Astfel, in anul 2009, UCMR reuneste un numar de patru zeci si doua de asociatii legal constituite cu scopul practicii si promovarii medierii in Romania.

      Principiile care guverneaza UCMR privesc libera asociere a centrelor de mediere autonome, in vedere implementarii ideii de institutionalizare a medierii, formarea unei constiinte generale a „centrului de mediere” ca institutie la care societatea in general si beneficiarii in particular sa se raporteze ca atare. De exemplu, Asociatia Centrul de Mediere Craiova sprijina activitatea tuturor formelor de exercitare a profesiei de mediator afiliate prin prestarea pentru acestea de servicii de secretariat, proceduri de convocare, formularistica, arhivare, IT si contabilitate. Aceasta colaborare standardizata este calea spre o activitate profesionala, presupune cheltuieli mult mai mici pentru formele de exercitare a profesiei de mediator intr-un spatiu propice, cu personal specializat si resurse materiale insa, bineanteles, pe fondul autofinantarii centrului.

       In contextul reglementarilor actuale, implementarea profesiei de mediator se raporteaza in mod nemijlocit la institutionalizarea medierii, nu dintr-o perspectiva colectivista, ci prin prisma garantarii deontologiei profesionale a mediatorilor membri si a certificarii nivelului calitativ al acestora aferent fiecarei institutii care nu este in mod obligatoriu unica in propriul judet. Principiul colaborarii organizatiilor de mediatori este aplicabil in acest fel in toate tarile lumii in care NU este implementata ideea organizatiei unice.

      Centrele de mediere membre ale UCMR au fost constituite poate inainte de formarea unei piete reale a medierii insa nevoia de asociere locala a mediatorilor a fost si ramane autentica. Cu toate acestea, exista cateva exemple de bune practici in privinta activitatilor de practica, formare, promovare sau consultanta in domeniul medierii. Aceste exemple sunt esentiale pentru UCMR care trebuie sa se dezvolte in concordanta cu formarea naturala a nevoii de mediere in diversele medii socio-profesionale din tara noastra, dar si din strainatate.

      Inca de la formarea sa, Uniunea a participat activ, prin reprezentantii sai, impreuna cu reprezentantii altor organizatii relevante pentru aparitia si dezvoltarea profesiei de mediator in Romania, la elaborarea legii medierii, la constituirea primului Consiliu de mediere, la promovarea corecta a profesiei de mediator, la formarea mediatorilor profesionisti, la designul, organizarea si constructia sistemului profesional si independent, realizate in conditii vitrege de primul Consiliu de mediere, la publicarea primului Tablou al mediatorilor si la multe alte activitati.

       Congresele UCMR au reprezentat adevarate forumuri democratice de dezbatere atat pentru organizarea profesiei si a UCMR, cat si pentru diseminarea ideii de mediere. Participarea unor personalitati recunoscute in tara sau in strainatate la congresele UCMR a validat imaginea profesionala a Uniunii si a demonstrat o data in plus ca promovarea medierii si coagularea ideilor de implementare pot fi realizate si in mod obiectiv. Drept marturie stau si zecile si sutele de alte proiecte de promovare derulate de UCMR direct sau prin centrele membre.

      In perioada celor doua mandate de cate doi ani au fost organizate de catre UCMR in colaborare cu Ministerul Justitiei si Ambasada SUA seminarii cu magistratii si avocatii in cel putin 25 de judete cu participarea presedintelui UCMR, iar centrele de mediere membre au organizat astfel de evenimente cu participare locala in aproape toate judetele tarii.

      Trebuie amintite aici si finantarile de peste un milion de dolari realizate de Ambasada SUA prin Centrul Cultural American in ultimii 7 ani pentru proiectele Asociatiei Centrul de Mediere Craiova si UCMR. De mentionat este si proiectul de peste 200.000 $ privind promovarea medierii in urma caruia, atat cele cinci centre pilot, cat si cele 24 de centre beneficiare ale granturilor de finantare ale ambasadei SUA derulate prin Asociatia Centrul de Mediere Craiova au realizat site-uri, materiale promotionale si au organizat diferite seminarii sau colocvii pentru publicuri tinta specializate cu scopul promovarii profesiei de mediator.

      Centrele de mediere membre ale UCMR s-au exprimat diferit in participarea la organizarea si la proiectele uniunii. Gradul diferit de implicare al membrilor centrelor de mediere a reprezentat, de asemenea, un motiv real de discutii privind activitatile voluntare care adreseaza un interes general. Chiar prezenta la congresele UCMR dovedeste acest fapt. Privind in urma, incercam cu totii sentimente amestecate de frustrare si satisfactie sufleteasca. Totusi, ceea ce a fost inceput in Romania inca din anul 1995 si in UCMR inca din anul 2002 cand s-a realizat prima conferinta in colaborare cu Ambasada SUA la Craiova trebuie sa continue.

      Adevarata provocare sta in continuare in construirea unei cereri reale pentru mediere. Constatam ca sunt efectuate foarte putine medieri si ne intrebam ce ar trebui sa se intample pentru ca medierea sa devina o activitate profesionala cotidiana in toata tara. Raspunsurile la aceasta intrebare au fost diferite. Sprijinul institutiilor statului, modificarile codurilor esentiale, modificarea legii medierii, modificarea altor legi, modificarea si armonizarea metodologiilor sistemice specifice, promovarea medierii prin Internet sau prin publicatii si reviste, formularistica standardizata, formarea mediatorilor, incheierea de parteneriate, informarea magistratilor si avocatilor, diseminarea medierii in mediul de afaceri, in scoli si universitati, in organele administratiei publice locale sau centrale, implementarea in contracte a clauzei de solutionare amiabila care sa includa partea de mediere, demiterea primului Consiliu de mediere au fost solutii care individual sau combinat, elegant sau mai putin elegant au fost propuse pentru construirea cererii de mediere. In afara propunerilor de modificare a legii medierii si a demiterii primului Consiliu de mediere pentru care este necesara legitimitatea pe care numai mediatorii autorizati o pot conferi, toate celelalte solutii au fost adoptate la un nivel sau altul cu rezultate mai bune sau mai putin bune.

      Putem privi metaforic la piata medierii din tara noastra ca la o pastravarie in care pastravii in rol de mediatori pot trai numai daca diferitele bazine sunt alimentate cu apa. Sursa de apa care asigura „viata” puietului este ilustrarea metaforica a sursei de cazuri. „Robinetii” de apa ilustreaza diferitele surse de cazuri pentru mediatori. Probabil ca in aceasta metafora simplista, nu trebuie decat sa deschidem cat mai multi robineti.

      In realitate, trebuie formata cererea reala pentru mediere in mod aplicat pentru cat mai multe tipuri de cazuri. Identificarea acestora si a institutiilor si persoanelor reprezentative pentru fiecare tip, armonizarea reglementarilor specifice, abordarea colaborativ-institutionala, implicarea tuturor mediatorilor in mod strategic pe teritoriul intregii tari, colaborarea dintre mediatori si organizatii ca suport pentru Consiliul de mediere, organizarea propriu-zisa, ar putea fi importante pentru un proces al carui timp de implementare depinde de calitatea dialogului dintre noi.

       In contextul globalizarii actuale, relationarea internationala a Uniunii Centrelor de Mediere din Romania este de esenta pentru viitorul federatiei noastre deoarece astfel mediatorii membrilor UCMR pot deveni o veritabila sursa de referire de cazuri la nivel national si international. De asemenea, formarea continua a mediatorilor se poate efectua cu un discount de 20% de exemplu, prin participarea la cursurile de perfectionare continua organizate de UCMR, direct sau prin centrele membre. Alte avantaje pe care le pot avea membrii UCMR constau in participarea locala la toate proiectele nationale ale UCMR (in conditiile in care in UCMR sunt mediatori din toate judetele tarii), folosirea logoului si a formularisticii UCMR, dar si accesul la toate procedurile realizate de departamentele specializate pe care le putem infiinta (penal, telecomunicatii, transporturi, asigurari, familie, comunitar, constructii, educatie, administratie publica, international, studii de pace, etc.).

    Organizarea viitoare a UCMR trebuie sa se adapteze diversitatii de oameni si centre de mediere membre. Poate ca sistemul de alegere prin rotatie pe regiuni a unui prim-vicepresedinte care sa devina peste doi ani urmatorul presedinte al UCMR poate sa asigure continuitatea proiectelor UCMR, dar si cadrul pentru dezvoltarea cat mai multor centre de mediere membre. Astfel, in orice moment, presedintele in exercitiu, fostul si viitorul presedinte ar putea forma o echipa a carei viziune sa asigure consistenta si calitate in conducerea UCMR.

       Toate cele intamplate in ultimii patru ani ne-au demonstrat ca fara bani este foarte greu sa realizezi ceva. Cu toate astea, Uniunea Centrelor de Mediere din Romania a aratat ca oamenii, membrii centrelor de mediere UCMR sunt cea mai de pret avere pe care noi toti am strans-o in toti acesti ani. Modestia, respectul intre centrele de mediere UCMR, respectul fata de toti colegii mediatori autorizati fara exceptie, integritatea, responsabilitatea si spiritul colaborativ, unional, sunt valorile noastre cu care trebuie sa ne mandrim pentru ca ele reprezinta cartea de vizita a oricarui mediator din Uniunea Centrelor de Mediere din Romania. Nu putem decat sa fim mandri pentru acest lucru.

         In final, transmit multumiri pentru acesti ani membrilor UCMR, tuturor membrilor Biroului Executiv si Consiliului Director, colegilor de la Centrul de Mediere Craiova, organizatorilor congreselor UCMR, mediatorilor autorizati, membrilor Consiliului de mediere, organizatiilor si furnizorilor de formare in domeniul medierii si participantilor la cel de-al treilea Congres al UCMR.

      A fost o onoare pentru mine ca pentru primii patru ani din viata UCMR sa indeplinesc functia de presedinte, urez uniunii viata lunga, iar noului presedinte ales ii urez sanatate si putere de munca si il asigur de sprijinul meu neconditionat.

 Biografie Constantin-Adi Gavrila, licentiat in stiinta sistemelor si a calculatoarelor si in stiintele juridice, a fost format ca mediator in anul 2003, lucrand in tipuri variate de cazuri precum comercial, civil, familie sau penal. El este directorul general al Centrului de Mediere Craiova inca de la infiintarea acestuia ca centru pilot de catre Ministerul Justitiei. A fost presedintele Uniunii Centrelor de Mediere din Romania in perioada 2005-2009, vicepresedintele primului Consiliu de Mediere si incepand cu anul 2008 este membru in Independent Standards Commission de pe langa International Mediation Institute. Inca din anul 2003 Adi Gavrila a participat la organizarea si constructia de sisteme ADR in Romania si strainatate, participand ca organizator sau invitat la numeroase conferinte si congrese sau emisiuni TV.