Observații asupra proiectului de Statut al profesiei de mediator publicat de Consiliul de mediere


OBSERVAȚIILE ȘI PROPUNERILE ASOCIAȚIEI MEDIATORILOR GALAȚI, FAȚĂ DE PROIECTUL DE STATUT AL PROFESIEI DE MEDIATOR, PUBLICAT DE CONSILIUL DE MEDIERE PE 25.06.2015

Partea I-a. Probleme generale

  1. La art. 1 alin. (2), considerăm că nu au ce căuta între principiile fundamentale cărora le este supusă exercitarea profesiei de mediator următoarele:

”b) principiul profesionalismului”, ”j) principiul răspunderii disciplinare”, k) principiul   adoptării unui comportament loial și civilizat;”, ”m) principiul prevenirii conflictului de interese;”, ”o) principiul responsabilității” – sunt obligații ale mediatorului, care trebuie înscrise la capitolul respectiv;

– ”c) Principiul autonomiei și descentralizării” și ”n) principiul cooperării și al parteneriatului;” sunt principii pentru organizarea profesiei, trebuie înscrise la capitolul respectiv, nu aici;

– aceste principii trebuie definite în articolele următoare, deocamdată nu sunt prezentate decăt neutralitatea, imparțialitatea, confidențialitatea, nediscriminarea.

  1. La art. 2 alin.(1) se vorbește de ”sprijinul acordat părților aflate în orice fază a disputei, dar pentru consecvență cu termenii din lege și alte prevederi din Statut trebuie păstrat termenul ”conflict”. La fel, în alin. (3) unde apare și ”disputelor” și ”conflict”.
  2. La art. 3 alin.(1),
  3. În 3 trece la explicarea unor principii, însă formularea nu este suficient de explicită și trebuie făcută în ordinea de la art. 1 alin. (2). Se începe cu principiul legalității la alin. (1) și după ”deontologie profesională” trebuie continuată propoziția cu conjuncția ”iar”.
  4. Propoziția următoare cu mediatorii înscriși în Tablou este nenumerotată și mai este conținută de 2 ori în statut – de ex. la 4(2). Dacă se păstrează aici, trebuie lăsată la sfârșitul articolului, după prezentarea principiilor, trebuie numerotată cu alineat separat și nu mai trebuie repetată în restul statutului.
  5. La 3 alin. (4) se intercalează neutralitatea și imparțialitatea, care ar trebui despărțite în două alineate successive, așa cum trebuie apoi și la alin. (5), unde se amestecă principiile confidențialității cu al păstrării secretului profesional.
  6. La 5 alin. (1) este suficientă referința: ”Poate deveni mediator persoana care îndeplinește condițiile prevăzute în art. 7 din lege.”, normele de tehnică legislativă stabilind regula că într-un act normativ de aplicare a legii nu se repetă conținutul acesteia, ci se explicitează modul de aplicare.
  7. La 5 alin. (2) se introduce perioada de stagiatură. Considerăm că, prevederile adaugă la lege calitatea de mediator stagiar și de mediator definitiv. Condițiile de acces în profesie, autorizarea mediatorilor, exercitarea și organizarea de principiu a profesiei, disciplina, sancțiunile și alte elemente esențiale de procedură sunt aplicabile așa cum sunt acum în lege, statutul nu poate adauga la lege și Consiliul de mediere (CM) nu are decât atribuții de a propune modificări ale legii, aceasta fiind atribuția guvernului și parlamentului. Oricum, toate propozițiile următoare ar fi trebuit să aibe numerotare proprie de alineat, ceea ce nu există și apoi, după ultima propoziție din alin. (2) urmează … alin.(10).  În același timp, perioada de stagiatură se prevede mai întâi cu durata de 1 an, pentru ca imediat să se arate că mediatorul se poate definitiva și după 6 luni și efectuarea a 15 co-medieri.
  1. Art. 6, 7 și 8 trebuie simplificate, fără a repeta articolele și alineatele din lege, fiind proceduri.
  2. La 9 lipsește conținutul alin. (1). Probabil este vorba de ”Suspendarea mediatorului din dreptul de a exercita profesia intervine în următoarele cazuri:…” Apoi, trebuie precizată procedura, nefiind explicate decât la autosuspendarea mediatorului și apoi la încetarea suspendării.
  3. După (1) lit. e. de la art. 10 sunt necesare exemple de tipuri limitative de infracțiuni la care condamnarea definitivă ar atrage nedemnitatea de a mai exercita profesia.
  4. La 10, după alin. 1-4 urmează ”Secțiunea a 3-a Activitatea de mediere” sunt trecute un subtitlul ”Exercitarea profesiei” și 2 alineate, (1) și (2) fără număr de articol. Ordinea actelor normative este normală astfel: lege, Statut, Hotărâri CM. Apoi, alin. (2) repeat art. 3 (6).
  5. 11, față de altele are un nume, ”Activitatea mediatorului”, apoi, la alin. (1) repetă art. 2(2).
  6. 11, alin. (3) este prost redactat, atât ca și enumerare după ”:” ale alin. (2), cât și ca numerotare în enumerarea ulterioară a etapelor și situațiilor prezentate.
  7. La art. 12 și 13 există același titlu ”calitatea serviciilor prestate”, care puteau fi reunite într-o secțiune cu această denumire.
  8. La 14 (1) și art. 22(1) considerăm că nu mai este normal ca un mediator să-și exercite activitatea în cadrul unei ONG, aceasta nefiind o formă de exercitare a profesiei corespunzătoare profesiilor libere, ONG dacă prestează servicii de mediere trebuie să se supună regulilor fiscale, iar mediatorul obținând venituri și trebuind să se înregistreze personal la ANAF și alte autorități, singur sau în asociere cu alți mediatori.
  9. Nu se pot folosi rescurtări ale unor organe de genul CPMJ înainte de a fi definite.
  10. c de la art. 17 (1) repetă alin. (2) de la art. 14.
  11. Scțiunea I dinaintea art. 18 este incompletă, trebuie adăugată ”de mediatori”.
  12. 24 Considerăm că nu mai trebuie prevăzute și făcut referință la ROF al CM privind Regulile de publicitate, este suficientă prevederea în lege și statut, ROF–ul privește numai CM.
  13. La art. 25 alin.(2) sunt prevăzute două game de dimensiuni ale firmei mediatorilor.
  14. La art.26 alin.(4) este discutabilă procedura invocată pentru permiterea accesului pe site.
  15. La art. 27 sunt iarăși atribuții ale CPMJ fără a fi definit și apoi se repetă la Atribuții CPMJ.
  16. La art. 29 trebuie enumerate drepturile cu literă. Altfel, nu se pot face referințe decât în forma hilară, de ex. la liniuța a 12-a, se vorbește de ”… corpul profesional al … profesiei”.
  17. La art. 30 trebuie enumerate obligațiile cu literă și sunt discutabile formulările de la … liniuțele a 23-a și a 26-a.
  18. La art. 32 Răspunderea disciplinară, considerăm că după lit. e) sunt adaugate la lege fapte care ar putea fi abateri, dar nu se poate până la modificarea legii. În lege s-ar putea reformula această prevedere astfel: ”săvârșirea altor fapte care aduc atingere probității profesionale stabilite în Statutul profesiei”. Pentru că, altfe, nu-I așa/ nu se pot aplica amenzi decât pentru faptele prevăzute de lege, așa cum scrie de–altfel și la alin.(3)
  19. La (6) art. 33 enumerarea activităților din procedura disciplinară trebuie numerotată.
  20. La art. 34 (1) nu se poate pronunța CM în termen de 30 de la sesizarea sa, ci de la predarea dosarului cercetării abaterii de către comisia de disciplină.
  21. La art. 37 alin.(10 radierea nu se poate face la 2 ani de la aplicare, ci eventual la 2 ani de la încetarea termenului de suspendare aplicată ca sancțiune. Susținem radierea la 1 an.
  22. La art. 39 nu trebuie făcută publicitate furnizorilor de formare decât pe site-ul CM și al acestor furnizori, nu la instanțe, parchete, administrația publică, Ministerul Justiției.

Partea a II-a. Formarea și sistemul relational al mediatorilor

  • 31. La art. 38 este necesară includerea unor aspect esențiale și obligatorii: scopul, formele și principiile pregătirii profesionale a mediatorilor, elementele programelor de pregătire- art. 38^1:
    ”(1) Pregătirea profesională a mediatorilor are ca scop asigurarea și menținerea unui standard înalt de calitate a serviciilor de mediere furnizate de mediatori.
    (2) Pregătirea profesională este obligatorie, în condițiile legii, statutului și standardelor de formare inițială și continuă.”
    (3) Principiile pentru asigurarea calității pregătirii profesionale a mediatorilor sunt următoarele:
    a) asigurarea calităţii este parte integrantă a acticității furnizorilor de formare profesională în domeniul medierii;
    b) asigurarea calităţii include evaluarea periodică a furnizorilor, a programelor lor sau a sistemelor de asigurare a calităţii prin intermediul unor organisme externe de control;
    c) iniţiativele de asigurare a calităţii sunt coordonate la nivel naţional pentru a se asigura supravegherea, coerenţa, unitatea şi analiza întregului sistem;
    d) asigurarea calităţii este un proces de cooperare care implică toate nivelurile şi sistemele de învăţământ şi de formare profesională şi toate părţile interesate la nivel naţional.
    32. Se introduce un articol nou 38^2 cu următorul conținut:
    (1) Reprezintă forme de pregătire profesională în condițiile actualului statut:
    a) Pregătirea profesională inițială, de bază, reprezintă dobândirea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților minime necesare pentru furnizarea de servicii de mediere și este asigurată prin cursurile pentru formarea mediatorilor sau prin programele postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii și avizate de Consiliul de Mediere.
    b) Pregătirea profesională continuă, reprezintă extinderea permenentă a cunoștințelor și competențelor mediatorilor autorizați în domeniile de aplicare a procedurii de mediere și este asigurată prin mai multe modalități, în condițiile statutului și standardului de formare continuă.”
    (2) Formele de pregătire profesională se realizează prin programe de pregătire profesională care cuprind, în principal, următoarele elemente:
    a) obiectivele programului de formare profesională exprimate în competenţele profesionale ce urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează programul;
    b) durata de pregătire pentru realizarea obiectivelor propuse;
    c) numărul minim şi maxim de participanţi pentru un ciclu sau o serie de pregătire;
    d) calificarea persoanelor cu atribuţii de instruire teoretică şi practică, denumite în continuare formatori;
    e) programa de pregătire;
    f) mijloacele şi metodele prin care se asigură transmiterea şi asimilarea cunoştinţelor şi formarea abilităților practice necesare profesiei de mediator;
    g) dotările, echipamentele şi materialele necesare formării;
    h) procedura de evaluare în conformitate cu obiectivele specifice programului de formare profesională.
    33. Se completează actualul art. 38 astfel:
    (1) ”Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de furnizorii de formare și de către instituțiile de învățământ superior acreditate, precum și prin alte forme de pregătire specifice adulților prevăzute în Standardul de formare continuă a mediatorilor.”
    (2) – (4) la fel.
    34. La art. 39 alin.(1) nu considerăm normal publicitatea furnizorilor de formare decât pe site-ul Consiliului de mediere și al acestora, nu și pe al Ministerului Justiției, instanțelor și al autorităților administrației publice locale, drept pentru care solicităm eliminarea din final.
    35. Conținutul art. 40 alin. (1)-(4) trebuie mutat după alin. (2) al art. 38^2 introdus mai sus.
    36. În locul actualului conținut al art. 40 se introduce următoarele:
    (1) În vederea asigurării cadrului de consultare necesar pentru luarea măsurilor și adoptarea hotărârilor referitoare la pregătirea profesională inițială și continuă, se înființează Departamentul de formare din cadrul Consiliului de Mediere (DF). Notă: în final trebuie să se ajungă la Institutul Național pentru Pregătirea Profesională a Mediatorilor).
    (2) D.F. este un organism profesional specializat, fără personalitate juridică și buget propriu, aflat sub autoritatea Consiliului de Mediere.
    (3) D.F. este format pe baza principiului cooperării din reprezentanții tuturor furnizorilor de formare autorizați, iar coordonarea activităților sale este asigurată prin sistemul rotației, conform regulamentului hotărât de membrii săi.
    (4) Consiliului de Mediere va putea adopta hotărâri referitoare la pregătirea profesională după consultarea prealabilă a corpului profesional și cu avizul favorabil al D.F.
    37. La art. 41 – Secțiunea a 2-a Formarea inițială considerăm reformulat textul astfel:
    (1) În vederea dobândirii calității de mediator, este necesară absolvirea unei forme de pregătire inițială prevăzută de lege și prezentul statut.
    (2) Formarea inițială a mediatorilor se realizează prin programe de formare profesională ce cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru domeniul medierii.
    (3) Cursurile şi programele de formare inițială a mediatorilor sunt autorizate de către Consiliul de mediere, cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta pe baza celor mai bune practici naționale și internaționale în materie.
    (4) Formarea profesională inițială a mediatorilor are ca principale obiective:
    a) facilitarea pregătirii profesionale de calitate a persoanelor în domeniul medierii în concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu nevoile pieței muncii;
    b) însușirea de cunoştinţe teoretice în domeniul principal al medierii și în domeniile conexe acesteia, comunicare, negociere, studii de conflict;
    c) dezvoltarea de abilităţi practice în domeniul medierii;
    d) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;
    e) asigurarea accesului în profesia de mediator.
    (5) Pregătirea profesională inițială se realizează prin:
    a) cursurile pentru formarea mediatorilor organizate de furnizori de formare profesională;
    b) programele postuniversitare de nivel master în domeniu organizate de instituțiile de învățământ superior.
    (6) Standardul de formare inițială în domeniul medierii stabileşte criteriile minime pentru realizarea programelor de formare iniţială a mediatorilor în ceea ce priveşte:
    a) structura pe arii tematice;
    b) calificarea şi experienţa formatorilor;
    c) durata minimă a cursurilor pentru fiecare arie tematică;
    d) condiţiile logistice minime ce trebuie asigurate de furnizorul de formare sau instituţia de învăţământ superior pe durata formării;
    e) sistemul de evaluare sau examinare.
    f) procedura de autorizare / acreditare a furnizorilor și a cursurilor.
    (7) Standardul de formare inițială în domeniul medierii este adoptat de Consiliul de Mediere și publicat în Monitorul Oficial al României.
    38. La art. 42 Secțiunea a 3-a Formarea continuă considerăm necesare următoarele precizări:
    (1) Potrivit dispozițiilor legii, prezentului statut și dezideratului asigurării unui serviciu de mediere de calitate, mediatorul trebuie să-şi completeze pregătirea profesională prin urmând forme de pregătire continuă în raport cu domeniile profesionale de interes.
    (2) Pregătirea profesională continuă a mediatorului se fundamentează pe utilizarea cunoştinţelor dobândite în timpul formării inițiale şi în activitatea practică de mediere, precum și pe completarea acestor cunoștințe pe tot parcursul activității astfel încât să fie îndeplinite următoarele obiective:
    a) dezvoltarea și perfecționarea competențelor în domeniul soluționării amiabile a conflictelor;
    b) asimilarea celor mai bune practici naționale și internaționale pentru exercitarea profesiei de mediator și alte căi A.D.R.;
    c) specializarea pe anumite domenii de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor
    39. La art. 42 alin. (1) actual se elimină prima propoziție și se păstrează restul ca alin.(3).
    40. La art. 42, actualele alin. (2) și (3) devin alin. (4) și (5).
    41. La art. 43 alin. (3) se modifică după cum urmează:
    ”(3) În vederea autorizării furnizorul de formare continua depune la Consiliul de mediere documentele prevăzute în Standardul de pregătire continua a mediatorilor și procedura aferentă.”
    42. La art. 43 alin. (4) – (10) se elimină și se introduce în Standard.
    43. La art. 43 se adaugă un nou alineat, alin.(4) cu următorul conținut:
    „(4) Pregătirea profesională continuă a mediatorilor poate fi realizată prin conlucrare cu reprezentanții altor profesii, în funcție de compatibilitatea tematicii abordate, cu mediatorii care au și o altă profesie decât cea de mediator, pentru diseminarea cunoștințelor necesare mediatorilor din anumite domenii, cu condiția ca mediatorii respectivi să aibe calificarea de formator, precum și cu specialiști din alte domenii conexe medierii cu o vechime de minimum 3 ani în specialitate și aptitudini de formator (judecători, procurori, avocați, psihologi, polițiști, negociatori, consilieri juridici, experți, ș.a.m.d.).
    44. La art. 44 alin. (3) se va înlocui cuvântul ”cauză” cu cuvântul ”dosar”.
    45. La art. 46 este necesar un titlu, ca la celelalte: ”Relațiile dintre mediatori”.
    Constantin Asofronie PRECIZARE. O parte din observațiile și propunerile de la Capitolul Formare inițială și continuă sunt contribuția dlui Ady Gavrilă, cu care am colaborat la acest capitol în grupul de lucru pentru o nouă variantă de Statut în trim. IV – 2014.

    Partea a III- a ORGANIZAREA PROFESIEI DE MEDIATOR

Observații asupra proiectului de Statut al profesiei publicat de Asociația Pro-Pact


www.mediereonline.com-asofronie-constantin-680x365b Am citit cu interes sincer acest proiect de Statut, pe care il asteptam fata de pozitiile dumitale stimate coleg Pădeanu   din 2012. In sfarsit avem un text si putem sa-l analizam. Nu ma grabesc sa scriu niste concluzii acum, la cald, dar o voi face dupa ce mai discut cu colegii interesati din asociatie, dupa ce il voi difuza pe email acestora. Deocamdata fac cateva observatii preliminare. Textul se poate vedea la adresa: http://www.medierepropact.ro/docs/public/statutul-profesiei-de-mediator.pdf

1. Textul este un colaj de prevederi din legea medierii (prea multe, le repeta, este contrar normelor de tehnica legislativa, este suficienta prevederea generica „in conditiile legii medierii”) si actualul ROF al CM 9si din acesta nu trebuie preluate multe prevederi, ROF trebuie sa ramana al CM privind numai organizarea si functionarea sa, iar cele care privesc pe mediatori si desfasurarea activitatii lor, in statut, standarde, proceduri si regulamente interne ale profesiei, dupa conceptia si tezele aprobate de congres.

2. Acest Statut nu ar putea avea decat un caracter provizoriu, adoptat de CM, pentru ca apoi trebuie adoptat de Congres, si in aceasta baza trebuie modificata si legea. Spun asta ptr. ca proiectul nu se schimba cu nimic, vad atributiile CM si alte prevederi privind mediatorii, de detaliaza reglementarea actuala.

3. Vad ca nu se prevede decat organizarea mediatorilor in asociatii dupa formula actuala, paguboasa dupa cum s-a vazut, nu se prevede o organizare a Corpului profesional nici macar cat prin ilegala Hot. 04/2015 a CM, ceea ce da putine sanse de izbanda ca actual CM, care a organizat mascarada asta de alegeri si organizare, sa adopte un statut care sa nu … legifereze aceasta mascarada, dar la un nivel inalt, chipurile mai larg si democratic.

4. Nu se prevad minimum de reguli de delegare la congres, iar daca se lasa pe seama CM, acesta isi va aduce actualii reprezentanti – yesmani din teritoriu si se va vota orice vor membriii CM.

5. nu se prevede la Dispozitii finale si tranzitorii, ca la noi, o forma de consultare democratica a actualelor asociatii care functioneaza potrivit art. 24 din legea medierii, consultare de care CM sa tina cont inainte de adoptarea acestui Statut. Comisia consultativa a CPM inventata cu cei 41 reprezentanti judeteni si din Bucuresti nu va avea decat rol decorativ, dand apoi justificare CM ca, vezi Doamne, a fost adoptat cu consultarea mediatorilor /CPMJ/ asociatiilor. Daca se va mai practica si acel vot al reprezentantilor total nerepezentativ cum s-a facut in semestrul al II-lea a anului 2014, nu exista nici o sansa sa iasa un Statut al profesiei democratic care sa rezulte din vointa majoritatii mediatorilor autorizati.

6. Vad ca nici consiliul nu pune in dezbatere vreun proiect de statut macar cu o saptamana inaintea sedintei CM care are pe ordinea de zi dezbateri privind un astfel de Statut. Trebuie permisa si luata in considerare orice propunere si observatie pertinenta spre binele profesiei si mediatorilor, trebuie tinut cont de ce s-a facut pana acum si imbunatatit, dar nu cum s-a facut de catre vechile si noul CM, numai in interesul si conservarea la putere a membrilor acestora.

7. M-am mai uitat la Organele profesiei. Da, trebuie sa existe un congres, dar nu condus si organizat de CM, care nu este organ de conducere a profesiei, stimati colegi, ci altceva potrivit legii, dupa care, are alte atributii, iar dvs. ii dati pe mana si acest organ sau for democratic sa-l organizeze si sa-l conduca. Ce va asteptati sa se intample la acestea decat la cele peceriste si deja vestitele intalniri cu nume de conferinte nationale ale mediatorilor de pana acum? Este esential ca dvs. si eu si alte sa putem supune dezbaterii congresului problemele esentiale ale statutului profesiei si stiti ca asta nu se poate intampla acum, iar dvs. ii ajutati sa devina dictatura pseudopopulara.

8. Sanctiunile si caile de atac trebuie prevazute in lege si apoi in Statut si nu invers. Enumerarea unor fapte prin explicitarea abaterilor din lege intr-un statut nu este permisa si nu se sustine apoi fiind usor contestabila.

9. Iarasi se lasa pe mana CM organizarea si desfasurarea alegerilor ca pana acum. Nu ne ajung stimate coleg mizeriile de regulamente si proceduri de pana acum si nu v-ati dori sa ajungeti mai transparent, corect, obiectiv si verificabil intr-un nou consiliu decat cel actual cu care nu puteti lucra pentru ca reprezinta intereselor lor si a unor sustinatori recompensati si nu ale mediatorilor din tara?

10. Comisia de cenzori nu poate sa fie orga de conducere a profesiei, ci numai de control a acestora, independent si autonom, cu raport dat congresului. Si atunci care raman organele profesiei dupa acest proiect? Doar congresul, ca CM si comisia de cenzori nu poate fi, ACUM, LEGAL, organe de conducere. Legat de denumire, credeti-ma este total aiurea „organele profesiei”, o profesie nu are organe de conducere, ci oamenii care alcatuiesc un corp profesional instituit printr-n Statut si prevederi legale, asa cum stabileste Constitutia.

CONCLUZIE. Stimate coleg Marin Padeanu. Cu toate observatiile critice de pana acum, dvs. intocmai ca si CM ati raspuns doar cu 2 epitete, nu cu demonstrarea contrariului fata de cele prezentate de mine, care am produs destule dovezi la ceea ce am sustinut de-a lungul anilor si lumea stie ca este adevarat. Totusi, eu repet disponibilitatea declarata de 4 ani, de a colabora intr-un grup de lucru fara membrii CM actuali sau fosti, pentru a ajunge la un proiect mai bun de statut, la care sa cautam sustinerea a cator mai multe asociatii. Iar daca CM nu l-ar accepta, ca Statut provizoriu, sa organizam un congres extraordinar care sa adopte un statut autentic al mediatorilor, nu al CM. Prin asta sa punem CM si autoritatile competente legislativ in fata faptului implinit, iar acestea nu vor putea ignora vointa unei majoritati statutare cu adevarat, nu a sustinatorilor CM actual. Mai sunt probleme de repetare a unor termeni sau contrare ori neclare si lipsa unei organizari a corpului profesional in afara actualelor asociatii. Stiu ca cei din conducerea unor asociatii nu doresc sa piarda controlul asupra unui asa-zis numar de membri, cu alte interese in spate decat ale membrilor pe care nu-i mai reprezinta si pe care nu-i consulta deloc. Dar s-a vazut timp de 7 ani ce se intampla cu manipularea acestei false reprezentativitati si este necesara o schimbare, cu reprezentanti adevarati ai intereselor mediatorilor, nu ai CM cum au fost alesi in luna mai 2015 si se pretinde ca s-au constituit 41 de corpuri profesionale!!! FALS, de fapt adunarile alea au fost „intalniri cu candidatii la functiile de reprezentanti judeteni si comisiile pentru relatia cu sistemul judiciar”, au fost alesi cine trebuia cu sustinerea asociatiilor care conduc CM iarasi, nu se respecta nici macar propriile hotarari, se dezinformeaza cetatenii si institutiile statutului prin mass-media, s-au adunat felicitari … anticipat pentru … reusita organizarii corpului profesional inainte de aceste adunari si alegeri aranjate. Cat mai continuam asa, ajutandu-i sa isi consolideze pozitiile si sa nu faca ceea ce vrem de fapt pentru profesie, dupa atatea antecedente neconstitutionale, ilegale, esecuri, abuzuri, etc.?

Neînțelegerile privind partajul pot fi soluționate prin mediere. Ce trebuie să știm despre partaj?


Neînțelegerile privind partajul pot fi soluționate prin mediere.

Conform art. 64 alin. 1 din Legea nr. 192 din 2006, pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la:  a) continuarea căsătoriei; b) partajul de bunuri comune; c) exerciţiul drepturilor părinteşti; d) stabilirea domiciliului copiilor (în noul Cod civil vorbeşte locuinţa copilului n.n.);  e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor; f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

ART. 57  La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semnează de către părţi, personal sau prin reprezentant, şi de mediator. Părţile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.

  ART. 58  (1) Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată. De regulă, acordul este redactat de către mediator, cu excepţia situaţiilor în care părţile şi mediatorul convin altfel.

(2) Înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice, dispoziţiile art. 2 fiind aplicabile.

  (3) Înţelegerea părţilor poate fi afectată, în condiţiile legii, de termene şi condiţii.

 (4) În cazul în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum şi al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale, sub sancţiunea nulităţii absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei de judecată, pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz, putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor.

    (4^1) Mediatorul este ţinut de obligaţiile prevăzute la alin. (4) şi în cazul în care prin acordul de mediere se constituie, se modifică sau se stinge orice drept real imobiliar. (5) Obligaţia prevăzută la alin. (4) se aplică în toate situaţiile în care legea impune, sub sancţiunea nulităţii, îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă. (6) În cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de judecată va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea Funciară. ART. 59  (1) Părţile pot solicita notarului public autentificarea, în condiţiile legii şi cu respectarea procedurilor legale, a înţelegerii lor. (2) Părţile acordului de mediere se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 438 – 441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (3) Actul întocmit de notarul public conform alin. (1) şi art. 58 alin. (4) şi (4^1), prin care se autentifică înţelegerea din acordul de mediere, are putere de titlu executoriu.

Ce trebuie să ştim despre partaj?

Iun 19, 2015 Postat de Mădălina Moceanu, http://www.legestart.ro  

 Ce este partajul şi când poate fi acesta solicitat de persoana interesată?

Partajul este operaţiunea juridică prin care este sistată proprietatea comună asupra bunurilor aflate în coproprietate (indiferent de izvorul său), precum şi asupra bunurilor aflate în devălmăşie (în cazul bunurilor soţilor).

Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

În acest sens, reţinem că pot exista convenţii privind suspendarea partajului, însă acestea nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de cinci ani. Dacă se încheie astfel de convenţii în cazul imobilelor, acestea trebuie încheiate în formă autentică (la notarul public) şi trebuie să fie supuse formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.

De asemenea, instanţa sesizată cu cererea de partaj poate suspenda pronunţarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalţi coproprietari. Dacă pericolul acestor prejudicii este înlăturat înainte de împlinirea termenului, instanţa, la cererea părţii interesate, va reveni asupra măsurii.

Există şi situaţii în care partajul este inadmisibil?

Astfel de situaţii există. Astfel, chiar dacă, în principiu, partajul poate fi cerut oricând, totuşi exercitarea partajului poate fi “paralizată” în situaţia uzucapării bunului de către unul dintre coproprietari (adică a obţinerii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra bunului de către un singur coindivizar în detrimentul celorlalţi coindivizari).

Într-o astfel de situaţie, unul dintre coproprietari, devenind unic proprietar asupra bunului respectiv prin uzucapiune, nu se mai poate pune în discuţie (în mod obiectiv) partajarea bunului respectiv.

Cum se poate realiza partajul?

În ceea ce priveşte modul în care se poate face partajul, reţinem că acesta se poate realiza pe cale convenţională (în situaţia în care coproprietarii se înţeleg între ei cu privire la modalitatea de realizare a partajului), la notarul public sauprin hotărâre judecătorească, la instanţa de judecată (în situaţia în care părţile nu se înţeleg cu privire la modalitatea de împărţire a bunului comun).

Deosebit de important este faptul că toţi coproprietarii trebuie să ia parte la partaj  indiferent de faptul că acesta se realizează pe cale convenţională  sau prin hotărâre judecătorească. Neparticiparea tuturor coproprietarilor la partajreprezintă un caz de nulitate absolută a acestuia (de desfiinţare a acestuia).

Reţinem şi că partajul este valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune din masa partajabilă (partaj parţial). În acest caz, pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.

În cazul în care un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă (minorii sub 14 ani sau aceia între 14 şi 18 ani, persoanele puse sub interdicţie etc.), partajul va putea fi făcut prin bună învoială (pe cale convenţională) numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.

La efectuarea partajului pe calea instanţei judecatoreşti, judecătorul care va pronunţa hotărârea trebuie să aibă în vedere valoarea bunului la data judecăţii, nu valoarea existentă în momentul naşterii stării de coproprietate.

Care sunt drepturile creditorilor unui coproprietar?

Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanţei împărţeala (partajul) bunului comun. În acest ultim caz (când se solicită partajul bunului comun), urmărirea se va face asupra părţii de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

Potrivit art. 679 alin. 1 din Codul civil*creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia pe care au făcut-o, precum şi în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.

Cum se împart în concret bunurile în cazul unui partaj?

De principiu partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

În schimb, dacă bunul este indivizibil (nu poate fi împărţit, în mod obiectiv, în natură) ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

  1. a)atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

  2. b)vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

Cum pot fi stinse datoriile născute în legătură cu bunul comun?

Dacă există datorii născute în legătură cu bunul comun şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul, legiuitorul arată că oricare dintre coproprietari poate cere stingerea respectivelor datorii.

În lipsa unei stipulaţii contrare, suma necesară pentru stingerea datoriilor născute în legătură cu bunul comun va fi preluată din preţul vânzării bunului comun cu ocazia partajului şi va fi suportată de către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia.

Care sunt efectele juridice ale partajului?

În urma realizării unui partaj, fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite, numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

De reţinut că, în cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

Continuarea

Acordul de mediere poate fi încheiat între părți în orice moment al procesului penal


Autor Alexandru Boiciuc, 12 Iunie 2015, http://www.avocatnet.ro

Afis mediere penala AMG 90 x 60Partile implicate intr-un proces penal au posibilitatea de a incheia un acord de mediere in orice moment al desfasurarii acestuia, pana cand se da o hotarare definitiva, a stabilit Inalta Curte de Casatie Justitie (ICCJ) printr-o decizie publicata recent in Monitorul Oficial. Judecatorii au subliniat ca incheierea unui acord de mediere este o cauza speciala care inlatura raspunderea penala si, prin urmare, este diferita de impacare.

Aceste aspecte stabilite de judecatorii ICCJ se regasesc in Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, care a aparut inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 406 din 9 iunie. Decizia este obligatorie pentru toate instantele de la momentul publicarii.

Curtea a gasit ca incheierea unui acord de mediere intre parti este o cauza speciala de inlaturare a raspunderii penale, fiind distincta de impacare. Iar incheierea unui astfel de act poate interveni oricand in timpul unui proces penal, conform documentului mentionat.

Codul penal prevede ca, in afara de incheierea acordului de mediere, inlaturarea raspunderii penale se poate produce prin retragerea plangerii prealabile sau prin impacare. In latura penala a procesului, asa cum se arata in Legea medierii, dispozitiile referitoare la mediere sunt aplicabile doar in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea parţilor inlatura raspunderea penala. (Printre infractiunile de acest fel se numara, de exemplu, vatamarea corporala din culpa, hartuirea sexuala, violarea de domiciliu, violarea vietii private, furtul sau inselaciunea.)

„Din prezentarea celor doua cauze distincte de inlaturare a raspunderii penale, respectiv retragerea plangerii prealabile si impacarea, rezulta ca sfera infractiunilor care intra sub incidenta acestor doua institutii este diferita, asa incat medierea nu poate fi considerata o modalitate a impacarii, ci este o cauza sui-generis, care inlatura raspunderea penala, reglementata prin Legea nr. 192/2006, si care opereaza atat cu privire la categoria infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala, cat si referitor la cealalta categorie a infractiunilor, pentru care impacarea inlatura raspunderea penala. (…) Incheierea unui acord de mediere se diferentiaza de impacare prin faptul ca poate interveni si numai in ceea ce priveste latura penala a procesului penal, in timp ce impacarea este conditionata atat de stingerea actiunii penale, cat si de stingerea actiunii civile, precum si de faptul ca ea trebuie sa fie totala si neconditionata. De asemenea, incheierea unui acord de mediere este diferita si de cealalta cauza care inlatura raspunderea penala, si anume retragerea plangerii prealabile, prin aceea ca dupa realizarea acordului nu se mai poate formula plangere prealabila chiar daca termenul nu a expirat, spre deosebire de situatia unei impacari inainte de formularea unei plangeri penale prealabile”, explica judecatorii.

Pe deasupra, avand in vedere ca incheierea acordului de mediere este o cauza speciala de inlaturare a raspunderii penale, mai arata Curtea, aceasta procedura poate fi facuta in orice moment al procesului penal si nu este conditionata de termenul pana la care poate interveni impacarea (adica pana la citirea actului de sesizare).

„(…) Se observa ca, pornind de la natura distincta a incheierii unui acord de mediere in conditiile legii, o asemenea procedura se poate desfasura in tot cursul procesului penal, nefiind conditionata de dispozitiile art. 159 alin. (3) din Codul penal, potrivit carora impacarea poate interveni doar pana la citirea actului de sesizare.

Asa cum s-a aratat anterior, (…) procedura de mediere se poate desfasura chiar inaintea inceperii procesului penal, ceea ce o distinge de impacare si retragerea plangerii prealabile. De asemenea, (…) in cazul in care medierea cu privire la latura penala a cauzei se desfasoara dupa inceperea procesului penal, urmarirea penala sau, dupa caz, judecata se poate suspenda, in temeiul prezentarii de catre parti a contractului de mediere.

In ceea ce priveste termenul pana la care medierea poate interveni cu privire la latura penala a cauzei, cum textul nu face nicio distinctie cu privire la vreun anumit stadiu al judecatii, rezulta ca acordul de mediere poate fi incheiat oricand in cursul acesteia, pana la ramanerea definitiva a hotararii.

Pe de alta parte, (…) suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii, fara a limita momentul pana la care instanta poate proceda in acest sens. Ca atare, oricand in cursul judecatii, instanta poate suspenda cauza in vederea desfasurarii procedurii reglementate de dispozitiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Mai mult, textul de lege sus-mentionat, care reglementeaza suspendarea judecatii, este inclus in cap. I «Dispozitii generale» al titlului III «Judecata» din partea speciala a Codului de procedura penala, ceea ce face ca dispozitiile sale sa fie aplicabile atat in tot cursul judecatii in prima instanta, cat si in tot cursul judecatii in apel, pana la ramanerea definitiva a hotararii penale”, se arata in decizia ICCJ.

Conform prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, in cauzele penale, posibilitatea incheierii unui acord de mediere este valabila atat in latura penala, cat şi in latura civila.

Atentie! Decizia ICCJ nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala este obligatorie pentru toate instantele incepand cu data de 9 iunie.

Consiliul de mediere validează după alegerile din luna mai altceva decât a hotărât în aprilie


Pe site-ul Consiliului de mediere (CM) au fost publicate în data de 02.06.2015 două hotărâri care validează rezultatele procesului electoral din județe în luna mai. Numai că, așa cum am prevăzut, CM s-a prefăcut că ține cont de opinia majoritară a asociațiilor profesionale din ședința comisiei consultative din 18.08.2015, care cerea să se modifice hotărârea nr. 04/25.03.2015 în sensul în care să nu se refere la ”constituirea corpurilor profesionale județene ale mediatorilor” sau ”asociațiilor profesionale județene ale mediatorilor”, ci numai la alegerea unor reprezentanți ai CM și mediatorilor la nivel județean și pe lângă Curțile de apel. Prin hotărârile date în aprile după acea ședință, CM s-a referit la alegerea acestor reprezentanți județeni dar … ai CPMJ și, atenție, a unor comisii pentru relația cu sistemul judiciar de pe lângă CA. Ce constatăm însă după alegeri? Prin Hot. CM nr. 31, la art. 1 ”Se validează procesul electoral și rezultatul alegerilor care s-au desfășurat în perioada 13-25 mai 2015 pentru alegerea ORGANELOR DE CONDUCERE ALE CORPULUI PROFESIONAL AL MEDIATORILOR AUTORIZAȚI DIN FIECARE JUDEȚ ȘI A REPREZENTANȚILOR PENTRU RELAȚIA CU SISTEMUL JUDICIAR SDE PE RAZA TERITORIALĂ A FIECĂREI CURȚI DE APEL”!!! Adică ne-au păcălit?!? au organizat alegeri pentru ceva și s-a ales altceva?!? și CM validează asta? Mai mult: pe ordinea de zi a ședinței CM din 28.05.2015, la punctul 1 era ”VALIDAREA PROCESULUI ELECTORAL AL ORGANIZĂRII JUDEȚENE”. S-au organizat mediatorii la nivel județean în Corpuri profesionale fără să se fi organizat alegerile pentru aceasta?!? Las la o parte că la acest punct se spune mai întâi, în prima frază, pe rândul al doilea că ”Prezența la vot a fost, în medie, în procent de 30%” (n.n. este un pleonasm), pentru ca apoi, la fraza a doua, rândul al doilea, președintele CM să dubleze prezența la vot ! la 60% (aici fără ”în procent”). Ultima propoziție de la punctul 1 este iarăși contradictorie față de scopul anunțat al alegerilor: ”Membrii CM vor menține în continuare legătura cu mediatorii din județele în care au organizat alegerile pentru …. CPMJ”! adică, Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul…). Hot. CM nr. 04/25.03.2015 fusese modificată prin Hot. CM nr. 16/25.04.2015 – art. 1, renunțându-se la ”asociații profesionale” cu ”entități fără personalitate juridică” botezate mai departe, totuși… CPMJ, adică neținându-se cont de opinia marii majorități a asociațiilor din ședința comisiei consultative din 18.04.2015, adică a fost o consultare falsă, membrii CM au continuat tot după ideea lor ilegală și neconstituțională (Art. 9 din Constituție) de organizare a acestui corp profesional fără a avea un statut al acestuia și fără ca acesta să fie prevăzut în lege, unde, dimpotrivă, la art. 24 se prevede că:”mediatorii se constituie în asociații profesionale la nivel județean și național”!!! cu alt scop decât aceste entități – corpuri organizate de CM: APĂRAREA DREPTURILOR ȘI INTERESELOR MEDIATORILOR! Mai departe, la art. 3 din Hot. CM nr. 16/25.04.2015 se prevede că: ”Reprezentanții aleși pe raza teritorială a fiecărei Curți de apel vor constitui ”comisia privind relația cu sistemul judiciar”! Membrii din comisie își vor alege un coordonator și un supleant”. Și ce vedem noi în Hot. CM nr. 31/28.05.2015? Că la acest nivel s-ar fi ales și s-a validat doar un reprezentant, nu s-a mai constituit nici o comisie din reprezentanții din fiecare județ din raza curților de apel! Ce să mai vorbim că pentru această comisie s-a dat și Hot. CM nr. 18/25.04.2015 în care s-au stabilit atribuțiile acestei COMISII. Las iarăși la o parte că la art. 3.4 și 3.5 (n-am văzut niciodată o astfel de numerotare, încălcându-se Normele de tehnică legislativă prevăzute de legea nr. 24/2000) se vorbește din nou de … ”reprezentantantul Comisiei pentru relația cu sistemul judiciar”! La art. 3.7 avem ”Comisia Corpului Profesional al Mediatorilor de pe lângă Curtea de Apel(?) va fi compusă din 3 membri care își vor alege un reprezentant permanent și doi supleanți”. De ce nu s-a mai constituit această comisie și nu s-au ales acești reprezentanți, ci a fost declarat un singur reprezentant pe lângă curțile de apel? Încă o dată întrebarea de la început: s-au organizat alegerile pentru ceva și s-a validat altceva? Haos total și contradictorialitate repetată, care nu pot duce decât la nulitatea acestora alegeri și acte. În județele unde mediatorii au refuzat să participe și să aleagă astfel de reprezentanți, CM a desemnat reprezentanții prin Hot. CM nr. 32/28.05.2015, după … interviu (neprevăzut în hotărârile de organizare a alegerilor și foarte netransparent)”. Încă o remarcă: unii reprezentanți nu prea își au sediul în județele în care au fost desemnați, vom verifica și nominaliza. În concluzie, nu contează pentru ce se organizează alegerile de către Consiliul de mediere, contează ce validează acesta după alegeri!

http://www.cmediere.ro/page/1320/hotararile-consiliului-de-mediere-emise-in-urma-sedintei-din-28-05-2015

Adunare generală de dare de seamă si alegeri AMG 23.05.2015


ASOCIAŢIA MEDIATORILOR GALAŢI

 Nr.  14/23.04.2015

Convocare adunare generala de dare de seama si alegeri AMG 2015

From:   costin_aso@yahoo.com  Apr 24 / 9 12 PM   To: 38 members

http://www.mediereagalati.wordpress.com/ Posted on 23/04/2015 by costinaso

 C O N V O C A T O R

Conform art.  30(1) din Statutul Asociaţiei Mediatorilor Galaţi se convoacă Adunarea generală în data de 23.05.2015 orele 10,30 la adresa ce va fi comunicată ulterior, cu următoarea ordine de zi:

  1. Aprobarea bilanţului contabil şi descărcarea de gestiune pe anul 2014.
  2. Aprobarea raportului cenzorilor.
  3. Raport de activitate a comitetului director.
  4. Alegerea membrilor consiliului director.
  5. Alegerea membrilor comisiei de cenzori.

 Notă: Depunerea candidaturilor pentru Comitetul director până pe 14.05.2015 la sediul asociației sau pe email mediatorul_galati@yahoo.com

COMUNICAT 23.05.2015

În urma alegerilor desfășurate în cadrul adunării generale, a fost ales Comitetul Director pentru noul mandat în următoarea compunere: Constantin Asofronie – președinte, Nicu Țocu – vicepreședinte, Rada Pivniceru – secretar, Marin Didina și Adrian Smărăndoiu – membri și Ungureanu Victor și Stoinoiu Cristina – membri supleanți.

Prioritățile mandatului: modificarea legii medierii, adoptarea Statutului profesiei, organizarea unitară a Corpului profesional al mediatorilor la nivel național și județean în baza legii medierii și Statutului, o promovare masivă a medierii, dezvoltarea domeniilor de mediere și încercare obligatorie a medierii, creșterea calității activității mediatorilor, tranziția de la asociație la corpul profesional. 

 Preşedintele AMG

Mediator Constantin Asofronie

Final de alegeri pentru reprezentanții mediatorilor la nivelul județean și al Curții de Apel Galați


Introducere cu sau fără legătură!  După o zi destul de grea, am ajuns la timp, la orele 20.00 acasă, ca să prind ultimul episod din serialul turcesc contemporan… TRADAREA, pe postul Kanal D. După 10 ore de procedură electorală, pot scrie câteva concluzii … reci și triste.

I. Prezenta. Mai întâi să spun că, la Galati alegerile au înregistrat o prezenta slaba, numai 80 de mediatori din 211 din listele de vot, adică puțin peste o treime. Câțiva din cei veniți au venit să-și bată joc pe buletinele de vot (anulându-le), de nu știu cine… alegeri, candidați, colegi, CM, mediere. Au venit persoane angajate în serviciu la diverse instituții, firme, avocați cu dosare pe rol, au venit persoane mai în varsta sau cu copii dupa ei – BRAVO – dar majoritatea nu a mișcat, deși au confirmat participarea, îi știm mai liberi și prezenți în oraș. Nici la încercarea de impulsionare din ultimele două ore de votare, după eventuala plecare a unor de la serviciu sau alte preocupări nu a crescut prezența. Normal că atunci hotărăsc alții fără noi, dacă nu ne implicăm și doar ne lamentam ca medierea este rarissim solicitată și că CM face ce vrea. Nu mai avem nici o scuză după implicarea slabă și îndoielnică în alegerile pentru consiliul de mediere din martie și mai ales în cele de la județ, acolo unde trebuiau aleși oameni implicați, bătăioși, cu experiență și rezultate în apărarea drepturilor și intereselor mediatorilor, promovarea medierii, inițiativă legislativă, practică, organizare, relaționare, etc.

Mentionam că alături de preșerdintele AMG C. Asofronie, mediatorii Adrian Smărăndoiu și Rada Pivniceru s-au oferit să ajute în organizarea și desfășurarea alegerilor. Colegul Smărăndoiu a fost toată ziua ziua prezent și activ ca președinte al adunării generale iar colega Rada Pivniceru a fost membră a comisiei de numărare și validare a voturilor. Mulțumim, mai ales că Rada era… oficial internată în spital, pentru tratamentul unei boli!

II. REZULTATELE ALEGERILOR. 1. Pentru reprezentanții mediatorilor din județul Galați s-au înscris numai 2 candidați, în loc de minimum 3 și au obținut următoarele voturi: Cînepă Anca Simona – UNMR – 52 voturi, Dumbravă Laurențiu Georgian – CM Alfa – UCMR – 38 voturi. 2. Pentru reprezentanții pe legătura cu sistemul judiciar: Asofronie Constantin – AM GL – 47 voturi, Anghene Cătălina – Cam. Med. Vrancea – 25 voturi. Rezultate cumulate pe cele 3 județe, Vrancea, Brăila, Galați = Anghene Cătălina – 107 voturi, Asofronie Constantin – 72 voturi.    Nu au fost nereguli și ca urmare, nici contestări.

Despre acest rezultat voi puncta câteva aspecte semnificative.

Continuarea

Urmăresc

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.