Sfintele sărbători de Paști să ne facă mai … mediatori!


Cu ocazia Sfintelor sărbători pascale, conducerea Asociației Mediatorilor Galați, dorește tuturor membrilor, colegilor, clienților și familiilor acestora lumină în suflete, liniște, alinare, compasiune, altruism, solidaritate, credință și smerenie față de jerfa Mântuitorului! Hristos a înviat!  

530431_425997887425872_100000469941275_1644556_594873135_n

Un succes al AMG și altor asociații profesionale ale mediatorilor: abrogarea prevederilor Hotărârii Consiliului de mediere nr. 4911/2013


41946   Mediator Constantin Asofronie

În Monitorul Oficial al României nr. 269/11.04.2014 a fost publicată Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5 /03.03.2014. Această hotărâre modifică din nou R.O.F. al CM prin abrogarea alin. (4) și alin. (5) al art. 3, adăugate prin H. CM nr. 4911 / 21.12.2013. Hotărârea respectivă a fost contestată de câteva asociații profesionale ale mediatorilor pentru motivul că adăuga la legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator niște condiții suplimentare cumulative pentru a se putea exercita profesia de către mediatorii autorizați. Pentru că ultima condiție ”acumularea numărului minim de puncte profesionale la formare continuă în oricare din modalitățile stabilite de consiliu”, a mai fost contestată și Hotărârea nr. 235/25.01.2014 care explicita modul de efectuare a formării continue și acumularea punctelor. Am așteptat de la 03.03.2014 și apoi după ședința comisiei consultative de la Brașov din 15.03.2014 (prin Rezoluția nr. 3) să se abroge aceste hotărâri și să apară un proiect de Standard de formare continuă a mediatorului, care să fie pus în consultarea corpului profesional al mediatorilor. Sub presiunea acelor asociații care au înaintat cereri în acest sens consiliului și a zeci de mediatori care au luat poziție de protest pe internet, în rețelele de socializare, pe grupuri, site-uri și bloguri, Consiliul de mediere a dat pe 03.03.2014 un comunicat pe site-ul oficial că s-a hotărât revocarea acestor hotărâri, însă a fost necesare solicitări în continuare pentru publicarea unei hotărâri, cu atât mai mult cu cât chiar unii membri ai consiliului susțineau că doar s-a suspendat efectele hotărârilor, nu că s-ar fi abrogat acestea.

Iată un rezultat concret al luării curajoase și întemeiate ale asociațiilor profesionale ale mediatorilor, între care amintim Asociația Mediere București -Ilfov (Constantin Ion președinte), Asociația Mediatorilor Galați (Asofronie Constantin), Asociația Mediatorilor Profesioniști din România (Popovici Daniela) și alte câteva ulterior, care obțin un prim succes necontencios în fața abuzurilor Consiliului de mediere, după o revoltă în masă declanșată de publicarea acestor hotărâri cu conținut ilegal și abuziv, emise fără consultarea corpului profesional. Esența acestei revolte a fost în legătură cu impunerea unor măsuri de obligare a mediatorilor să realizeze anual câte 20 de puncte profesionale la formare continuă, sub sancțiunea împiedicării celor care nu se supun să mai practice profesia,în condițiile în care Directiva 52 PE susținea ”încurajarea formării continue”, legea nu prevedea o astfel de sancțiune, iar furnizorii de formare sunt contestați sub aspectul calității și competenței, dar mai ales al incompatibilității poziției de formator, examinator, evaluator cu funcția de membru al consiliului, fiind foarte clar conflictul de interese. Prima hotărâre mai impunea condiția neconstituțională a obligării înscrierii într-o asociație profesională și plata unei taxei profesionale de 300 lei anual, în timp ce legea stabilea o singură taxă, cea de autorizare și nu dădea competență consiliului să stabilească alte taxe. Revolta mai avea ca motiv faptul că din această taxă profesională nu se vedea ce face consiliul pentru promovarea medierii și organizarea profesiei, pentru că nu s-a prezentat vreo dare de seamă anuală și execuțiile bugetare pe ultimii ani, precum și faptul că membrii consiliului ar fi trebuit să organizeze stagii profesionale de formare continuă gratuite și într-un an de zile nu au făcut nimic, dar și-au autorizat cursuri cu prețuri indecente și nejustificate, obsedați doar de câștiguri financiare cât mai mari. Aceasta după ce au câștigat în 6 ani peste 10 milioane de euro din formare inițială care a cam stagnat pe fondul practicării slabe a medierii, din cauza unor fracturări legislative din partea altei profesii, cea a avocaților.

Continue reading

Stagiu de pregătire profesională la Botoșani, 12.04.2014


966551_813875518642395_6849536141676848543_o    ?   În data de 12.04.2014 a avut loc la Botoșani un stagiu de pregătire profesională a mediatorilor cu tema ”Medierea în lumina noii legislații penale”, în baza Hotărârii Consiliului de mediere nr. 1439/15.12.2014. Activitatea a fost organizată de dl. Coste Ștefan, membru al Consiliului de mediere, cu sprijinul filialei locale a CMR, în frunte cu dl. Eugen Pânzariu, președintele acesteia și alți mediatori din asociațiile botoșănene. Au mai susținut prelegeri și au contribuit la realizarea scopului stagiului, formatorii Romeo Chelariu, vicepreședinte CMR și Petronela Stogrin, precum și invitatul gazdelor, C. Asofronie, președintele Asociației Mediatorilor Galați.

Deocamdată consemnăm între realizările concrete, în afara de pregătirea profesională în domeniul medierii penale, câteva aspecte mai importante:

1. Participarea doamnei deputat Tamara Ciofu, vicepreședinte al comsiei pentru drepturile omului, în scopul urmărit de noi în ultimul timp în mod sistematic în fiecare județ: lobby parlamentar, în primă urgență pentru respingerea a două prevederi ale legii medierii introduse prin legea nr. 214/2013, respectiv alin. 1^3 și alin. 1^4 ale art. 2  și amendamentului susținut de UNBR privind considerarea avocaților ca mediatori de drept, iar mai apoi, pentru alte modificări ale legii medierii propuse de AMG la Brașov în comisia consultativă din data de 15.03.2014.  Doamna deputat s-a informat mai întâi la avocați despre considerentele lor, înregistrând plângeri ale acestora privind faptul că mediatorii s-ar erija în magistrați care rezolvă dosare și că nu au pregătirea juridică necesară unei asemenea profesii. În afara răspunsurilor verbale primite pentru clarificare în cursul acestei veritabile dezbateri publice privind adoptarea unui act normativ, dna deputat va primi în scris argumente în combaterea acestor false teorii care maschează lovitura pe care vor s-o dea avocații medierii: căpătarea, în afara cadrului legal existent, a calității de mediator, de drept.  De asemenea, a fost receptivă la solicitările mediatorilor botoșăneni pentru publicarea tabloului mediatorilor la parchete și tribunal. Am sugerat colegilor să folosescă oficial calitatea invitatei în scopul unei mai bune relaționări cu instituțiile de interes pentru mediere din județ, așa cum am făcut-o și alte asociații profesionale din țară, în comdițiile în care sprijinul CM este aproape inexistent. Doamna deputat Ciofu a considerat justificată necesitatea constituirii unui corp profesional cu organizare unitară la nivel național și județean, fărâmițarea în multe asociații și nerecunoșterea de către acele instituții, cauzând întârzierile în promovarea și implementarea medierii, dar și în rezolvarea problemelor legislative și organizatorice actuale. Vom continua astfel de campani de informare a … parlamentarilor pentru îmbunătățirea legislației specifice medierii, chemare lansată încă o dată la Brașov și în nordul Moldovei, ce este adresată și următorilor organizatori de astfel de manifestări și de fapt, tuturor asociațiilor din țară în perioada imediat următoare. Dar, vorba doamnei deputat, în același gând cu noi, mai întâi este necesar să ne consultăm între noi și să ne hotărâm ce vrem, iar susținerea unor măsuri să se facă cu consultare publică si de către reprezentanții mediatorilor din țară.  În aplicarea acestei măsuri, reprezentanții asociațiilor din județul Botoșani se vor întâlni din nou după Paști cu doamna deputat și apoi cu autoritățile locale.

2. Putem considera o reușită stagiul profesional privind medierea în materie penală din punctul de vedere al cunoștințelor transmise și problemelor importante dezbătute de participanți cu invitații, însă finalitatea nu este cea dorită din cauza absenței celor care ar trebui să recomande medierea ca procedură alternativă la rezolvarea conflictelor penale în instanță: reprezentanții poliției, parchetelor și instanțelor, care nu au răspuns invitației. Comparativ cu ceea ce s-a reușit de ani de zile în alte zone, am pus aceasta pe seama neajunsurilor consemnate mai sus, fiind clar că trebuie o altă organizare și relaționare la nivel județean între mediatori și aceste instituții. Am promis ajutor colegilor din țară și implicit din Botoșani pentru clarificarea lucrurilor la medierea în materie penală  prin convingerea instituțiilor responsabile despre obligațiile și interesul lor pentru mediere, inclusiv prin lucrarea ”Ghid despre medierea în materie penală pentru organele judiciare”, în curs de finalizare, care va fi oferită pentru multiplicare și difuzare la toate asociațiile interesate. Toate, nu?

3. La Diverse, dl. Coste a comunicat colegilor despre noul Regulament privind desfașurarea activității de informare obligatorie elaborat și aprobat de Consiliul de mediere (din nou fără consultarea mediatorilor și asociațiilor profesionale!), care a stârnit deja discuții aprinse, pentru că nu rezolvă problema celor care compromit informarea despre mediere prevăzută de art. 2 din legea medierii, ci doar informatizeză eliberarea Procesului verbal și Certificatului despre informare de către mediatori. S-au mai discutat și alte probleme, vom reveni cu detalii și așteptăm și ”cronica” altor mediatori moldoveni participanți. Trecând peste absența criticabilă a autorităților în domeniul penal, stagiul de la Botoșani a fost util și interesant pentru mediatori și poate fi îmbunătățit la edițiile următoare.

2014-04-12 10.34.44

2014-04-12 10.34.40

Seminar Botosani 12.04.2014

Botosani 12.04.2014

Stagiu de pregătire profesională a mediatorilor, Galați, 11.04.2014


În data de 11.04.2014 s-a organizat la Galați, cu sprijinul filialei UNMR, un stagiu de pregătire de către responsabilul pe judet, dl. D.V. Bădulescu, formator și președinte al Consiliului de mediere și dl. M. Munteanu, formator și membru supleant al aceluiași for. Au participat peste 50 de mediatori care s-au ales cu controverse și discuții aprinse, în locul consolidării cunoștințelor și completării acestora cu noutățile legislative. Păcat. Voi reveni după ce voi cântări foarte bine cele întâmplate la această activitate de doi lei, pardon două puncte. Mai mult nici n-ar putea valora, cu toată supărarea colegilor și lectorilor. Și fiind gratuit, cu atâta mai puține pretenții. Stagiu de post (ul mare).

2014-04-11 12.23.55

2014-04-11 12.23.17

2014-04-11 12.23.38

2014-04-11 12.26.44

Seminar și conferință despre mediere organizat de mediatorii suceveni la 04.04.2014


Concluzii privind rezultatul concret obţinut de mediatori, organe de cercetare penală şi justiţiabili, în urma manifestărilor desfăşurate în judeţul Suceava în data de 04.04.2014

Mediator Constantin Mihalescu

919525_386593911480296_5509669189707299629_o  Vineri, 04.04.2014, au avut loc în judeţul Suceava două manifestări dedicate medierii:

- Seminarul „Medierea în lumina noii legislaţii penale” organizat la Suceava de un „consorţiu” alcătuit din patru din cele cinci asociaţii judeţene ale mediatorilor şi anume: Filiala judeţeană Suceava a Camerei Mediatorilor din România, Asociatia Colegiul Mediatorilor din Suceava, Asociatia Profesionala a Mediatorilor Suceava şi Asociatia Mediatorilor Profesionisti Stefan cel Mare Suceava, semnatari ai Protocolului de colaborare din 19.02.2014, seminar patronat de dl. Ştefan Coste, membru în Consiliul de Mediere şi preşedinte al Camerei Mediatorilor din România şi

- Conferinţa „Medierea şi mediatorul în sprijinul cetăţeanului”, la Fălticeni, eveniment iniţiat de colegii noştri mediatori Cardaş Mihai, Cardaş Elena şi Ana Atodiresei, membri fondatori ai Asociaţiei Mediatorilor din Bucovina.

Personal am participat la seminarul organizat la Suceava unde am depus în fiecare mapă de prezentare câte un material tematic cu denumirea: „Scurte consideraţii privind implementarea medierii penale în România. Cadrul legislativ actual privind medierea penală”, material în care am tratat, la modul general, trei teme: 1. Istoricul reglementării penale. Motive de dispută. Implicaţiile acestor dispute asupra instituţiei medierii penale; 2. Cadrul legal actual al medierii penale în România. Procedura aplicabilă. 3. Corelaţia dintre infracţiunea de conflict de interese, evaziune fiscală şi instituţia medierii. Aceste materiale au fost publicate şi în cotidianul fălticenean Ziarul de pe Net şi pe pagina personală de Facebook. Nu pot descrie atmosfera în care s-a desfăşurat manifestarea de la Fălticeni, acest lucru îl las pe seama organizatorilor şi colegilor participanţi la acel eveniment. În schimb, pot să descriu, într-o oarecare măsură atmosfera de lucru de la Suceava, la care au participat majoritatea mediatorilor suceveni şi profesionişti în legislaţia penală. Poliţiştii, şi în special cei de la cercetări penale din judeţ care au dat curs invitaţiei preşedintelui filialei Suceava a Camerei Mediatorilor din România, domnul mediator Alexandru Aramă, colonel în rezervă şi bun cunoscător al problematicii cercetării penale, au tăbărât, pur şi simplu cu întrebări punctuale şi pertinente asupra invitaţilor şi, în mod special, asupra invitatului şi colegului, domnul mediator Constantin Asofronie de la Galaţi, provenit şi el din rândurile poliţiştilor. Nu comentez situaţia în care a fost pus domnul mediator Asofronie de către mediatorii din judeţ prin organizarea concomitentă a două evenimente, a sezizat-o şi a explicat-o pur şi simplu domnia sa într-o postare pe Facebook „Eu am venit invitat de ambele grupuri organizatoare, militez pentru unitate si reprezentare unitara a corpului profesional in fata celorlalte institutii, pregatire si practica unitara in afata acestora si a clientilor, am venit pentru ca va respect pe toti si ar fi fost mai productiva o activitate cu toti mediatorii sau 2, dar la date diferite. Am trecut si noi prin asta la Galati si multi alti colegi din tara, tocmai corpul profesional unic poate fi solutia., nu vreun grup de reprezentanti aleatorii si … nereprezentativi. Multumesc pentru interesul colegilor pentru ceea ce am spus si discutat, prefer utilitatea si eficienta, in locul fandoselilor, vorbelor de claca si platitudinilor solemne, cu ce ramanem dupa toate aceste activitati. Imi pare rau ca la Falticeni am ajuns mai tarziu si au ramas neclare unele lucruri pentru colegi si politisti, mai ales ca prin acestia si parchet avem sau nu de lucru in medierea in materie penala. Mai sunt de facut destule si o sa va trimit acel ghid la asociatii sa-l difuzati acestora ca sa fie mai bine informati ei, inaintea justitiabililor, de care avem grija si noi, in lipsa informarii prealabile obligatorii la care s-a renuntat in mod regretabil”. Aceasta este părerea unui invitat deosebit şi ar trebui, ca pe viitor, să ţinem cont de această părere.

Dacă pentru poliţişti interesul imediat a constat, în mod special, în descâlcirea procedurii prin ei vor putea rezolva sau nu, a doua zi, dosarele de cercetare aflate în fişete, mediatorii, în schimb, au fost captaţi de discursul domnului Preşedinte – mediator Ştefan Coste, care a pus accentul pe pericolul iminent ce planează asupra legii medierii, prin unele iniţiative legislative promovate, în special, de corpul avocaţilor. Din surse credibile, avocaţii vor să impună, în scurt timp, un nou alineat în art.2 al legii medierii prin care, avocaţii, să devină mediatori de drept. Dacă Parlamentul va vota acest alineat, atunci, în jur de 25 000 de avocaţi devin instantaneu mediatori. Consecinţa imediată, în opinia domnului Ştefan Coste şi a altor participanţi, ar fi catastrofală pentru instituţia medierii şi a profesiei de mediator.

Continue reading

Propunerile și observațiile AMG privind pregătirea continuă a mediatorilor


COMISIA CONSULTATIVĂ A CORPULUI PROFESIONAL AL MEDIATORILOR

Rezoluția nr. 3 din 15.03.2014

 Participanții la ședința Comisiei consultative a Corpului profesional al mediatorilor din 15 martie 2014, desfășurată la Brașov au dezbătut și adoptat unele propuneri de reglementare a pregătirii continue a mediatorilor, pe fondul unor proteste și tensiuni generate de ultimele măsuri dispuse de Consiliul de mediere.

Participanții își exprimă acordul cu mediatorii și asociațiilor care au protestat și au solicitat anularea măsurilor dispuse de consiliu, fără consultarea asociațiilor profesionale și cu încălcarea gravă a prevederilor a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator și Directivei 52 PE /2008, respectiv:

  1. Participanții consideră necesară pregătirea continuă pentru îmbunătățirea și dezvoltarea competenței profesionale a mediatorilor și creșterea calității serviciului de mediere furnizat de către aceștia.

  2. În art. 34 Legea nr. 192/2006 se instituie obligația mediatorului de ”a-și îmbunătăți cunoștințele teoretice și tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri de formare continuă în condițiile stabilite de Consiliul de mediere”, dar nu stabilește ca sancțiune interzicerea dreptului de exercitare a profesiei, prin hotărârea consiliului, în cazul neîndeplinirii obligației prin realizarea unui anume număr de puncte profesionale.

  3. În art. 4 din Directiva 52 PE/2008 se prevede că ”(2) Statele membre încurajează formarea continuă a mediatorilor pentru a asigura efectuarea unei medieri eficace, imparțiale și competente față de părți”, rezultând că această pregătire a mediatorilor nu este obligatorie, fiind recomandată încurajarea ei.

  4. Consiliul de mediere nu a elaborat un Standard de formare continuă a mediatorilor și iar actualul Standard de formare a mediatorului nu conține decât referințe la formarea inițială, iar hotărârile consiliului nu pot depăși limitele de reglementare și aplicare a directivei, legii și standardului în domeniu.

  5. Participanții consideră alte două măsuri cumulative din Hotărârea consiliului nr. 4911/ 21.09.2013 că sunt excesive și adaugă în mod nepermis la lege, condiționând dreptul de exercitare al profesiei de plata unei taxe profesionale neprevăzute în lege și nedefinite în R.O.F. al consiliului și de obligativitatea asocierii într-o asociație din cele înscrise în Registrul consiliului, ultima măsură fiind considerată neconstituțională.

  6. Majoritatea mediatorilor și a participanților la ședință constată conflictul de interese între impunerea acestor obligații și preocuparea deosebită al membrilor consiliului pentru formarea inițială a unui număr nejustificat de mare de mediatori și pentru formarea continuă cu punctaj minim obligatoriu, în condițiile în care toți membrii consiliului sunt formatori și își autorizează reciproc firmele de furnizare a cursurilor de formare, își evaluează și autorizează reciproc cursurile și participă unii la alții la examinarea cursanților la absolvire.

  7. Participanții constată că membrii consiliului nu au organizat până acum stagiile profesionale gratuite instituite prin Hotărârea consiliului nr. 1439 /15.12.2012.

  8. Formarea profesională continuă reglementată de consiliu nu urmărește întocmai obiectivele și formele de realizare a formării profesionale a adulților din OG 129/2000.

Participanții la ședința comisiei consultative, reprezentând 47 de asociații profesionale ale mediatorilor din România care au dorit să participe la dezbaterile pe tema pregătirii continuă solicită Consiliului de mediere următoarele:

  1. Publicarea de urgență în Monitorul Oficial a hotărârii de revocare a Hotărârilor nr. 4911/ / 21.09.2013 și 235/25.01.2014, conform comunicatului din 03.03.2014.

  2. Pregătirea și punerea în dezbaterea corpului profesional al mediatorilor a unui Standard de formare continuă a mediatorului, cu respectarea observațiilor de mai sus.

  3. Renunțarea de către membrii consiliului la calitatea de manager / administrator / formator la furnizorii de servicii de formare inițială și continuă, cu păstrarea calității de examinator și evaluator și desfășurarea de stagii profesionale de pregătire gratuite.

  4. Rediscutarea și includerea în modalitățile de formare continuă a altor forme de pregătire profesională întâlnite la alte profesii, care să fie cotate cu puncte profesionale.

  5. Efectuarea unor verificări drastice a condițiilor de autorizare a unor formatori și cursuri în ultimii 5 ani, precum și a conținutului și modului de desfășurare a cursurilor, în baza obligațiilor consiliului pe linia asigurării calității formării profesionale.

  6. Suspendarea până la sfârșitul anului 2014 a formării inițiale a altor mediatori, cu excepția județelor care au sub 50 mediatori autorizați.

Semnează reprezentanții asociațiilor participanți la ședință.

Pentru conformitate, coordonatorul comisiei, Mediator Constantin Asofronie

Propunerile de modificare a legii medierii prezentate de AMG la Brașov


COMISIA CONSULTATIVĂ A CORPULUI PROFESIONAL AL MEDIATORILOR

 Rezoluția nr. 2 din 15.03.2014

 Participanții la ședința Comisiei consultative a Corpului profesional al mediatorilor din 15 martie 2014, desfășurată la Brașov au dezbătut și adoptat unele propuneri de modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Având în vedere disfuncționalitățile și ineficiența unor prevederi ale legii nr. 192/2006, problemele identificate în aplicarea acestora, controversele generate de unele amendamente la această lege aprobate prin Legea nr. 214/2013, precum și acțiunile negative desfășurate pe baza acestora de alte profesii în defavoarea medierii, comisia consultativă a corpului profesional al mediatorilor a lansat în anul 2013 solicitarea de înaintare către Consiliul de mediere și comisie a unor propuneri de modificare a legii 196/2006.

Propunerile primite au fost puse în discuția mediatorilor pe site-uri, bloguri, rețele de socializare și grupuri de discuții pe internet, adunări generale, ședințe, conferințe și seminarii, rezultând o aprobare aproape unanimă a acestor propuneri.

Dintre aceste propuneri, majoritatea din partea Asociației Mediatorilor Galați, au fost puse în dezbatere și pe grupul comisiei consultative, după convocarea ședinței acesteia pentru data de 15.11.2012 la Brașov.

Participanții la ședința comisiei consultative, reprezentând 47 de asociații profesionale ale mediatorilor din România care au dorit să participe la dezbaterile și adoptarea formei de organizare a profesiei aferentă capitolului al IX-lea al proiectului de statut, au analizat propunerile și au votat în unanimitate că sunt de acord ca acestea să facă obiectul unui demers de modificare a legii.

Având în vedere problemele actuale ale aplicării procedurii de mediere, organizării corpului profesional și relaționării cu alte instituții, asociațiile care au votat propunerile de modificare a legii solicită Consiliului de mediere analiza acestora și fundamentarea de urgență a unei inițiative legislative care să fie înaintate Ministerului Justiției și comisiilor juridice ale camerelor parlamentului, în vederea includerii în legea de adoptare a OUG nr. 90/2012 de modificare a legii nr. 192/2006.

Participanții au fost de acord că sunt necesare consultări și cu alți specialiști în elaborarea de acte normative, de susținere a propunerilor de către Ministerul Justiției și un număr cât mai mare de parlamentari, motiv pentru care se vor desfășura și alte activități în sprijinul adoptării acestor propuneri, cu contribuția unor asociații și mediatori care pot sprijini demersul Consiliului de mediere.

Înainte de adoptare, participanții solicită ca forma finală a propunerilor să mai fie pusă în consultarea asociațiilor profesionale ale mediatorilor pe site-ul consiliului timp de cel puțin 15 zile, cu includere eventualelor observații pertinente apărute.

 Semnează reprezentanții asociațiilor participanți la ședință.

Pentru conformitate, coordonatorul comisiei,  Mediator Constantin Asofronie

PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII MEDIERII NR. 192/2006

printr-o propunere legislativă cu ocazia dezbaterilor la legea de aprobare a OUG 90/2012

-        aprobate în ședința comisiei consultative din 15.03.2014 Brașov -

 1. Eliminarea alineatului (1^3) de la art. 2

     Motivatie: judecatorii si procurorii aveau deja o astfel de atributie / posibilitate prin prevederile art. 6 din legea medierii. Consilierii juridici nu au cerut-o si sunt angajati prin contract de munca la un angajator / in raporturi de serviciu cu o institutie publica sau cu contract de asistenta pentru alta entitate juridica, nefiind astfel impartiali si neutri fata de cealalta parte chiar si numai pentru informare. Dupa o acceptare tacita a includerii lor in lista profesionistilor care sa faca informarea gratuita obligatorie inainte de deschiderea unui proces, notarii au declarat ca nu ii intereseaza sa existe o astfel de prevedere si pot informa partile care s-ar afla in conflict ce se prezinta la ei sa isi rezolve mai intai litigiul prin mediere sau la instanta, conform legii, ei neavand atributii sa rezolve litigii. In consecinta, singurii interesati pentru includerea acestei prevederi in art. 2 pentru marirea numarului de clienti si scaderea celor care apeleaza la mediator, au fost avocatii, autori ai initiativei legislative. Consecinta acestei prevederi este reducerea foarte mare a numarului de cazuri de mediere, pentru ca avocatii la informare nu recomanda medierea ci isi atrag persoanele care au apelat la ei ca si clienti pentru asistenta juridica la procese. Prin urmare, dezideratul scaderii numarului de dosare care greveaza instantele nu a fost realizat, dimpotriva, cu “ajutorul” avocatilor, numarul acestora a crescut, foarte putine persoane mai apeleaza la mediator. Criticabila este si eliberarea PV de informare pe banda rulanta de avocati si mediatori care nu mai citeaza cealalta parte sa o informeze si sa incerce sa o convinga de avantajele medierii, ci se multumesc sa elibereze aceste PV fara ca informarea sa-si atinga scopul: alegerea libera si in cunostinta de cauza a medierii ca solutie de rezolvare a litigiilor, ca alternativa la instanta.

  2. Solicităm modificarea, în compensaţie, a art. 6 după cum urmează:

“Art. 6 Organele judiciare şi arbitrale, alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale, precum şi avocaţii, notarii şi consilierii juridici, informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.”

Această formă de reglementare este suficientă, elimină problemele prezentate mai sus, se revine la situaţia dinaintea introducerii alin. (1^3) de la art. 2, cu reluarea trendului ascendent al recurgerii la mediere în cazurile permise de lege şi efectuarea informării obligatorii înaintea introducerii unei acţiuni în instanţă în cazurile prevăzute la art. 60^1 numai de către profesioniştii cu pregătire specială în domeniu, mediatorii.

 3. Modificarea art. 2(1) din legea medierii astfel încât să se prevadă ca este obligatorie informarea gratuită prealabilă deschiderii unui proces pentru ambele părți, nu numai pentru reclamant.

Motivatie: se dau PV de informare pe banda rulanta de catre alti profesionisti, in speta avocatii, fara nici un efort de a convinge reclamantul, darmite paratul, sa incerce solutionarea litigiului prin mediere. Ca rezultat, de la 1 august 2014, din cauza art. 2(1^3) a scazut brusc numarul de justitiabili care se adresau mediatorilor pentru informare, din care o parte erau convinsi de mediator sa aduca si cealalta parte si sa se semneze un contract de mediere. Prin similitudune cu procedura la dispozitia judecatorului potrivit art. 227 C.PrCiv, se poate obliga si paratul, deci ambele parti, sa participe la informare, sub aceeasi  sanctiune. Exista acoperire si in concluziile Studiului C.E. privind implementarea medierii publicat in ianuarie 2014, care lasa loc chiar de mediere obligatorie in unele tipuri de cazuri, in legislatia nationala a tarilor membre. Simultan cu eliminarea alin. (1^3), aceasta propunere va relansa medierea si va contribui cu adevarat si la reforma justitiei prin reducerea numarului de dosare pe rol si a cheltuielilor bugetare.

 Referitor la gratuitatea informării de la art. 2 alineatul (1^4)

“(1^4) Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (1^1) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.”

Considerăm că această reglementare este excesivă, solicităm abrogarea sa şi păstrarea caracterului gratuit al informării în enunţul art. 2 alineatul (1), astfel:

“Art. 2.- (1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare gratuită privind medierea, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (…)”

    De asemenea, formularea din alineatul (3) al art. 26 din legea medierii introdus prin Legea nr. 202/2010 era şi ea suficientă:   “(3) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.”

      Pentru colegii mediatori: prin eliminarea alin. 1^4 de la art. 2 nu se pot incasa sume de bani (onorarii) pentru informarea obligatorie de la art. 2, dar permite incasarea contravalorii altor cheltuieli prilejuite de demersurile facute de mediator, ca si la art. 43.

    5. Modificarea art. 34 din Legea medierii, referitoare la pregatirea continua a mediatorilor. Propunem modificarea astfel:

 “Art. 34 Mediatorul are obligaţia de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri de formare continuă si alte forme de pregatire, în condiţiile stabilite de Standardul de formare profesionala a mediatorilor, dupa consultarea corpului profesional al acestora.”

   6. Solicitam includerea unei prevederi în lege prin care acordul de mediere ca înscris sub semnătură privată, să primească măcar dată certă, dacă tot nu se acceptă să fie titlu executoriu în privinţa unor obligaţii ale părţilor, aşa cum primesc astfel de înscrisuri la avocat, dupa cum urmeaza:

      Dupa art. 59^2 se introduce un nou articol, 59^3 cu următorul conţinut:

“Art 59^3 Acordul mediere încheiat în condiţiile prezentei legi dobândeşte data certă în privinţa obligaţiilor părţilor potrivit dispoziţiilor art. 278 Cod de procedură civilă, după înregistrarea la biroul mediatorului.” Ca si alti profesionisti – avocati, juristi, medici. psihologi, consultanti, etc. mediatorii sunt obligati sa tina evidenta documentelor primite, intocmite, emise, sa organizeze arhiva si evidenta contabila, ca urmare si actele intocmite la mediator sunt inregistrate si pot sa fie considerate cu data certa, de la inregistrarea in evidentele biroului de mediator.

     7. Aplicarea medierii in materia contenciosului administrativ

   Considerăm necesară aplicarea procedurii medierii inaintea şi în cadrul proceselor în contenciosul administrativ, scutind autorităţile şi instituţiile publice şi personalul acestora măcar de o parte, mai puţin complexă a proceselor în această materie, reducând cheltuielile de la bugetul de stat cu plata taxelor de timbru, daunelor şi compensaţiilor în cazul unor litigii de muncă generate de greşeli, abuzuri în respectarea drepturilor personalului acestor instituţii şi autorităţi publice.

  Solicitam adaugarea unui nou alineat la art. 73, după cum urmează:

“Art. 73 (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în medierea conflictelor de drepturi de care părţile pot dispune din cadrul conflictelor de muncă, precum şi în materia contenciosului administrativ, referitor la litigiile dintre autorităţile sau instituţiile publice şi angajaţii acestora, precum şi dintre acestea şi persoanele juridice ori profesioniştii cu care autorităţile sau instituţiile publice au relaţii contractuale”.

     Concomitent, ar trebui introduse şi litigiile administrative între cele enumerate la art. 60^1 din legea medierii, pentru care se prevede participarea părţilor la o informare obligatorie gratuită înainte de depunerea unei acţiuni la instanţa, astfel:

    „Art. 60^1 (1) În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii: (…)

    h) în domeniul contenciosului administrativ, privind litigiile dintre autorităţile sau instituţiile publice şi angajaţii acestora, precum şi dintre acestea şi persoanele juridice ori profesioniştii cu care autorităţile sau instituţiile publice au relaţii contractuale.”

     Amintim din aceste considerente, că în anii 2010-2011 a fost pus în dezbatere de Ministerul Administraţiei şi Internelor un proiect al Codului de procedură administrativă, care continea o propunere sustinuta si de subsemnatul, care includea la Titlul II Etapele procedurii administrative, Capitolul VIII Finalizarea procedurii administrative, care solicităm să fie preluate într-o formă coerentă în legea medierii.

    “Acordul de mediere

Art. 79 – (1) Dacă două sau mai multe părţi cu interese opuse participă în cadrul procedurii administrative, autoritatea sau instituţia publică va încerca pe tot parcursul acesteia să se ajungă la încheierea unui acord de mediere, total sau doar asupra unor aspecte disputate.

(2) Este nul acordul de mediere contrar interesului public sau care afectează terţe părţi.

(3) Autoritatea publică constată semnarea acordului de mediere şi face menţiune despre acord în actul administrativ de finalizare a procedurii.

(4) În cazul în care părţile cu interese opuse apelează la un mediator, în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, procedura administrativă se suspendă la cererea acestora până la finalizarea medierii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice.

 Dacă autoritatea publică ce răspunde de procedură acceptă rezultatul medierii, face menţiune despre aceasta în actul administrativ de finalizare a procedurii.”

      8. Solicităm modificarea art. 24 din legea medierii după cum urmează:

„Art. 24. (1) Mediatorii se constituie într-un corp profesional unitar, organizat la nivel naţional şi judeţean, din care fac parte toţi mediatorii autorizaţi potrivit prezentei legi, în scopul apărării statutului, drepturilor şi intereselor mediatorilor, promovării medierii, desfăşurării pregătirii continue a mediatorilor, respectării normelor privind etica şi deontologia profesională şi relaţionării cu alte entităţi cu atribuţii în domeniu.

(2) Corpul profesional al mediatorilor este organizat potrivit unui statut adoptat de un congres naţional în termen de 60 de zile de la republicarea legii medierii. Pe baza prevederilor statutului, în termen de 6 luni de la adoptarea acestuia, vor fi organizate alegeri pentru organele de conducere la nivel judeţean şi naţional ale corpului profesional.

(3) La nivel local şi naţional, mediatorii se pot înscrie în asociaţii profesionale având drept scop promovarea medierii, schimburi de experienţă, specializarea pe domenii de activitate pentru asigurarea calităţii serviciului de mediere şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale de profil, în condiţiile legii.”

      Motivaţie (pct. 8 din Memoriul catre C.J. C. Dep.):

    “8.1 Actuala reglementare este neconstituţională, introducând obligativitatea asocierii mediatorilor în asociaţii profesionale. Din deciziile Curţii Constituţionale ale României şi CEDO, a rezultat că statul poate legifera norme de organizare şi exercitare a profesiilor de interes public, în sensul că exercitarea acelor profesii este permisă numai profesioniştilor care fac parte dintr-un corp profesional instituit prin legea de organizare a profesiei. În schimb, dreptul la liberă asociere este garantată de Constituţia României şi legislaţia internaţională, ca drept fundamental al persoanelor. Măsura înscrierii pe Tabloul Mediatorilor publicat de Consiliul de mediere numai a mediatorilor care fac parte dintr-o asociaţie profesională, cum prevede ROF al Consiliului de mediere este abuzivă, neconstitutionala şi ilegală.

    A se vedea în acest sens dreptul comparat – Decizia Curţii Constituţionale nr. 136 din 23 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, P I, nr. 461 din 28.06.2002, care a statuat că, “în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. [...] scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate(…)”, precum şi Decizia CCR nr. 44/4.02.2003, publicată în M.Of.R., PI, nr. 161/13.03.2003.

Analize şi concluzii similare privind faptul că nu este încălcat dreptul la asociere nici prin obligarea înscrierii în barouri judeţene pentru exercitarea profesiei de avocat rezultă şi din Deciziile nr. 321/2004 – M.Of.R 1144/3.12.2004, nr. 260/2005 M.Of.R. 548/28.06.2005, 688/2005 – M.Of.R. 114/7.02.2006, 200/2006 – M.Of.R. 299/3.04.2006, hotărârea CEDO în cauza nr. 24057/03 Bota contra României şi Buzescu contra României din 24.05.2005.

    8.2 Consiliul de mediere a dezvoltat o politică de fărâmiţare a corpului profesional al mediatorilor pe care nu l-a reglementat niciodată, încurajând din interese obscure, oneroase, electorale, înfiinţarea a peste 110 de asociaţii profesionale conform OG 26/2000, care cuprind de la câţiva membri la câteva zeci, fără criterii teritoriale, fără vreo vreo formă de relaţionare şi consultare reală şi democratică. Sunt judeţe cu câte 5-10 asociaţii, din care o parte sunt “sateliţi” ai asociaţiilor mai mari ale membrilor CM, in special pentru recrutarea de cursanti şi sunt judeţe fără vreo asociaţie profesională. În acelaşi timp, un mare număr de mediatori sunt membri ai mai multor asociaţii, iar alţii nu sunt membri ai nici unei asociaţii, ceea ce dăunează constituirii corpului profesional unitar ca la alte profesii. Avantajele organizarii unitare a corpului profesional al mediatorilor la nivel naţional şi judeţeansunt multiple plecând de la art. 24 propus.

   8.3 La solicitarea asociaţiei noastre şi altor asociaţii, după câţiva ani de tergiversare a fost acceptată de Consiliul de mediere formarea unei comisii consultative a asociaţiilor profesionale, dar consultarea este formală, activitatea este sporadică şi cu puţine asociaţii active. Anul trecut a fost acceptată discutarea unui statut şi s-a introdus în legea nr. 115/2012 art. V obligaţia pentru Consiliul de mediere să adopte un Statut al profesiei în termen de 60 de zile de la republicarea legii medierii. Deşi la iniţiativa noastră a fost pus în discuţia comisiei consultative un proiect de statut care a fost dezbătut şi aprobat după 3 şedinţe succesive la Bucureşti, Piatra Neamţ şi Braşov, a rămas neaprobat un capitol care priveşte exact organizarea corpului profesional, din cauza opoziţiei a 3-4 asociaţii mai mari, această obligaţie legală nu a fost executată după un an şi 3 luni de zile, deşi la 20.12.2012 aprobase prin hotarare un calendar de elaborare şi aprobare.

 http://www.cmediere.ro/…/anunt-privind-statutul…: “[ 20.12.2012 ] Consiliul de Mediere adresează rugămintea tuturor mediatorilor şi Asociaţiilor profesionale din domeniul medierii să trimită la adresa propuneri@cmediere.ro, propuneri cu privire la Statutul Profesiei de Mediator. Aceste propuneri vor fi centralizate până la data de 30 ianuarie 2013 de Grupul de Lucru constituit la nivelul Consiliului de Mediere. În perioada 1 februarie – 15 martie 2013, Consiliul de Mediere va supune dezbaterii publice toate propunerile primite pe acest subiect. Proiectul de Statut se află postat pe site-ul Consiliului de Mediere la adresa: http://www.cmediere.ro/…/-statutul-profesiei-de

    Acum acest subiect este dezbătut cu asociaţiile pentru forma finală pe internet, putând fi accesat la adresa: http://www.facebook.com/groups/statutulmediatorilor/  și Revista mediatorilor.

   Pentru că nu s-a mai făcut nimic, am convocat o nouă şedinţă a comisiei consultative pe 20.09.2013, la care împreună cu reprezentanţii unui număr de aproape 30 de asociaţii, am stabilit finalizarea până la sfârşitul anului a acestui proiect care să fie adoptat de Consiliul de mediere, nu s-a reușit, s-a mai ținut o ședință pe 22.11.2013 la care a amânat pentru trim. I/2014 finalizarea Statutului. Mai depinde în ce formă, pentru că acesta se opune proiectului de statut propus de noi.

8.4 Acceptarea modificării art. 24 cu propunerea de mai sus ar deschide în sfârşit şi cu o prevedere în lege a drumului organizării unitare a corpului profesional al mediatorilor la nivel naţional şi judeţean, medierea fiind singura profesie liberală şi dintre foarte puţinele profesii reglementate prin lege care nu are o astfel de organizare. Această situaţie are multiple dezavantaje: la nivel judeţean nu se ştie de alte instituţii cu cine să se relaţioneze din cauza multelor asociaţii şi mediatorilor neasociaţi, nu se poate urmări respectarea eticii şi deontologiei profesionale şi apar multe abateri, nu se poate organiza o pregătire profesională continuă şi o practică unitară, care duc la o slabă calitate a serviciilor prestate, sunt dificultăţi în promovarea medierii şi asigurarea unor puncte de informare a cetăţenilor, menţin mediatorii într-o stare anarhică sau de absenteism la activitatea în cadrul profesiei, iar la nivel naţional nu există nişte organe de conducere deliberative şi de conducere colectivă, Consiliul de mediere fiind doar un organism autonom cu caracter administrativ.

     Prin formula actuală de alegere, membrii acestuia nu au reprezentativitate şi nu sunt aleşi după criterii de competenţă şi alegeri democratice, se stabilesc condiţii restrictive şi discriminatorii de candidatură la alegeri, s-au întârziat abuziv alegerile dispuse de art. V din legea nr. 370/2009 cu peste 1,5 ani. Membrii CM nu dau socoteală mediatorilor care îi plătesc prin taxe, nu au organ de control– cenzori, nu au prezentat vreo dare de seamă financiară anuală în 6 ani, şi-au lungit mandatul ilegal de la 2 la 4 ani în timpul exercitării acestuia (art. III din legea nr. 115/2012), au dat hotărâri abuzive ori în interesul membrilor acestora şi firmelor de formare pe care le conduc, fără o minimă consultare a asociaţiilor profesionale şi le-au publicat direct în Monitorul Oficial, unele cu peste 6 luni întârziere, au făcut în ultimii ani obiectul a numeroase reclamații şi contestări.

Aceste situaţii nemaintâlnite la alte profesii trebuie stopate prin organizarea propusă la art. 24.

    9. Limitarea numarului de mandate in care pot fi ales un mediator, in mod consecutiv, in Consiliul de mediere. In acest sens, solicitam modificarea art. 17 din lege astfel:

“ART. 17 (1) În vederea organizării activităţii de mediere se înfiinţează Consiliul de mediere, organism de conducere cu caracter executiv la nivel naţional al corpului profesional al mediatorilor, cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti.

 (3) Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii cu drept de vot, în condiţiile prevăzute în Statutul profesiei.

 (4) Mandatul membrilor Consiliului de mediere este de 4 ani, iar un mediator nu poate fi ales membru al consiliului mai mult de doua mandate consecutiv.”

  10. Solicităm modificarea condiţiilor în care pot fi revocaţi membrii Consiliului de mediere.

 Art. 17 (4^1) se modifică după cum urmează:

 “(4^1) Revocarea Consiliului de mediere sau a oricăruia dintre membrii acestuia se poate face la iniţiativa unei pătrimi din numărul mediatorilor autorizaţi, decizia fiind adoptată cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul mediatorilor autorizaţi prezenţi la o conferinţă naţională, delegaţi în condiţiile prevăzute în Statutul profesiei de mediator”.

 11. Considerăm necesară modificarea atribuţiilor Consiliului de mediere prevăzute la art. 20 din legea medierii şi alte articole conexe, însă acest lucru va fi oportun după adoptarea Statutului profesiei. Până atunci, este necesar ca Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în M.Of.R., P I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, să fie modificată şi completată după cum urmează:

1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile Art. III. din legea nr. 115/2012 referitoare la art. 17 alin. (4) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 se abrogă.

2. La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile Art. IV. din legea nr. 115/2012 se abrogă.

3. În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare.

4. În termen de 60 de zile de la data republicării Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul de mediere va pregăti un congres naţional al mediatorilor în colaborare cu asociaţiile profesionale, la care se va adopta Statutul profesiei de mediator, în baza căruia se va organiza corpul profesional al mediatorilor.

5. În termen de 60 de zile de la adoptarea Statutului profesiei de mediator, organul de conducere la nivel naţional al corpului profesional al mediatorilor va înainta Ministerului Justiţiei propuneri de modificare a legii medierii privind organizarea corpului profesional al mediatorilor şi atribuţiilor organelor sale de conducere şi control.” Aceste prevederi trebuie corelate cu propuneri de modificare a art. 24 (pct.8 din Memoriul AMG).

 12.  Să nu se susţină amendamentul la OUG 90/2012 prin care s-a propus ca avocaţii şi notarii să fie consideraţi “mediatori de drept”, fără pregătirea şi autorizatea în condiţiile legii 192/2006.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.