Raportul Comisiei Europene despre aplicarea Directivei 2008/52 /CE privind medierea în materie civilă și comercială


Raportul Comisiei Europene despre aplicarea Directivei 2008/52 /CE privind medierea în materie civilă și comercială. (extras)
4. Concluzii
1. Directiva privind medierea a fost introdusă pentru a facilita accesul la soluționarea alternativă a litigiilor, pentru a promova soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor și pentru a garanta că părțile care recurg la mediere se pot baza pe un cadru juridic previzibil. Acest obiectiv de politică rămâne valabil atât în prezent, cât și în viitor: medierea poate contribui la evitarea litigiilor inutile pe cheltuiala contribuabililor și la reducerea timpului și a costurilor asociate litigiilor soluționate în instanță. Aceasta poate crea, pe termen mai lung, o cultură nelitigioasă în care nu există învingători și învinși, ci parteneri. Directiva privind medierea a introdus diferite modalități de promovare a soluționării pe cale amiabilă a litigiilor transfrontaliere în materie civilă și comercială și a oferit un cadru european pentru mediere ca o formă de soluționare extrajudiciară sau de soluționare alternativă a litigiilor.
2. În urma studiului, a consultării publice online și a discuțiilor purtate cu statele membre în cadrul Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, rezultă că punerea în aplicare a Directivei privind medierea a avut un impact semnificativ asupra legislației din multe state membre. În afară de stabilirea anumitor cerințe esențiale pentru recurgerea la mediere în litigiile transfrontaliere în materie civilă și comercială, directiva a dat un impuls pentru o mai largă adoptare a medierii și într-un context exclusiv intern la nivelul UE. Aceasta se datorează în special faptului că majoritatea statelor membre au extins domeniul de aplicare al măsurilor lor de transpunere a directivei asupra cauzelor interne. Pe ansamblu, directiva a oferit valoare adăugată europeană prin creșterea gradului de conștientizare în rândul legiuitorilor naționali cu privire la avantajele medierii, introducând anumite sisteme de mediere sau determinând extinderea sistemelor de mediere existente.
3. Impactul directivei asupra statelor membre variază în funcție de nivelul preexistent al sistemelor de mediere naționale. Dificultățile legate de funcționarea în practică a sistemelor naționale de mediere sunt legate în principal de tradiția contradictorialității care prevalează în multe state membre, de nivelul scăzut al conștientizării cu privire la mediere și de funcționarea mecanismelor de control al calității.
4. Evaluarea arată că, la acest moment, nu este necesară revizuirea directivei, dar că punerea sa în aplicare ar putea fi îmbunătățită în continuare:
• Statele membre ar trebui, atunci când este necesar și oportun, să-și intensifice eforturile de a promova și de a încuraja recurgerea la mediere prin intermediul unor mijloace și mecanisme diverse prevăzute în directivă și abordate în prezentul raport. În special, ar trebui să fie făcute eforturi suplimentare la nivel național pentru a crește numărul de cazuri în care instanțele invită părțile să recurgă la mediere pentru a soluționa litigiul. Următoarele pot fi considerate drept exemple de bune practici în acest sens: obligația părților de a preciza în cererile lor introductive dacă au recurs la mediere, în special în domeniul dreptului familiei, sesiunile de informare obligatorii în cadrul procedurii judiciare și obligația instanțelor de a analiza posibilitatea medierii în fiecare etapă a procedurilor judiciare, stimulentele financiare care, din punct de vedere economic, fac mai atractivă pentru părți medierea decât procedurile judiciare, asigurarea executării fără a impune în mod necesar consimțământul tuturor părților la acord.
• Comisia va continua să cofinanțeze proiecte legate de mediere prin intermediul programului „Justiție”. De asemenea, este posibil, în principiu, să se ofere finanțare din partea UE pentru dezvoltarea de către părțile interesate a unor standarde de calitate la nivel european pentru furnizarea serviciilor de mediere. În plus, Comisia va continua să consulte Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială pentru a promova în continuare recurgerea la mediere, de exemplu, în vederea obținerii unei baze de date mai solide privind utilizarea procedurii de mediere și a creșterii gradului de informare a publicului, în special în ceea ce privește informațiile disponibile pe site-ul internet al portalului european e-justiție cu privire la sistemele de mediere disponibile în statele membre.
Atasez continutul integral al Raportului CE.

raport-ce-2016-privind-aplicarea-dir-52-2008-mediere

Încă un proiect de îmbunătățirea legii medierii ratat de Consiliul de mediere


Constantin Asofronie, președintele Asociației Mediatorilor Galați

După laude, surle și trâmbițe că un grup de senatori și-a însușit și înregistrat în martie proiectul de modificare a legii medierii inițiat anul trecut de Consiliul de mediere, alflăm cu profundă tristețe și durere avortul acestui proiect, după ce a primit avizul negativ al Guvernului României în iunie și avizul Comisiei juridice a Senatului.  De data asta nu mai se lăfăie un comunicat triumfător pe site-ul consiliului, ci aflăm vestea din postarea vicepreședintelui Z. Sustak pe un grup al mediatorilor de pe rețeaua de socializare Facebook.

”Zeno Sustak: Un nou gust amar pentru mediatori in demersul de modificare a legii medierii

Pe o piata anuala de solutionare a conflictelor de 1 miliard de euro, cu o majoritate covarsitoare pe cale judiciara, medierea sufera inca o “infrangere” de etapa, legiuitorul pastrand la acest moment tendinta de a mentine medierea intr-un plan secund in societatea romaneasca. In data de 13 septembrie 2016, Comisia Juridica a Senatului emite raport de respingere a proiectului legislativ de modificare a legii medierii (inregistrat la Senat sub nr. L250/2016), urmand ca raportul sau sa fie supus plenului Senatului spre dezbatere si adoptare. De precizat este faptul ca, dupa adoptarea sau respingerea de catre prima Camera sesizata, proiectul de lege se va trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. Spre finalul anului in cadrul procedurilor parlamentare din Camera Deputatilor se va decide ce modificari legislative vor fi adoptate in materia medierii.”

Probabil că în această toamnă membrii consiliului, incapabili după 8 ani să îmbunătățească această lege, după căderea aplicării ei din 2015 după 2 decizii ale Curții Constituționale, se vor adresa din nou mediatorilor să facă lobby la deputații din teritoriu ca să accepte acest proiect criticat în mare parte de mulți mediatori din țară. Din păcate, așa ceva cred că nu se va întâmpla, din cauza conținutului proiectului și faptului că acesta nu a fost pus în dezbaterea asociațiilor de mediatori decât formal, când era deja finalizat de consiliu și se comunica faptul că era deja trimis la guvern și Consiliul Legislativ pentru analiză și avizare. Nu mai spunem că s-a trimis o adresă indecentă și președintelui țării să determine senatorii să voteze proiectul de lege (!), gafă legislativă, pentru că președintele nu poate face asta, ci doar o mică analiză după adoptare, înaintea promulgării. Evoluția acestui proiect și propunerile AMG pentru îmbunătățirea lui, după proiectul propus de aceasta consiliului, Ministerului Justiției și dezbătut la Comisia juridică a Camerei Deputaților în data de 18.06.2014! este postată în mai multe articole de pe acest blog, demonstrând că promisiunile electorale deșarte ale actualilor membri ai consiliului, unii la al 3-lea mandat, s-au dus pe apa sâmbetei la numai un an de proastă activitate.

Asociația Mediatorilor Galați va continua demersurile legislative la Camera Deputaților pentru modificarea legii și cu propunerile noastre, susținând de la proiectul consiliului numai ceea ce considerăm necesar și util pentru îmbunătățirea reală a legii și a aplicării sale, corelată cu restul legislației.

avizul-negativ-al-cj-senat-la-pr-modificare-lege-mediere-16l250cr