Adunarea generală anuală a Asociaţiei Mediatorilor Galaţi pe 02.03.2013


De 1 martie, o primăvară frumoasă şi multe flori tuturor doamnelor şi domnişoarelor, mai ales colegelor mediatori!

                                    601617_547875921912718_1662213391_n  Pentru data de 02 martie 2013, între orele 11.00-13.00, a fost convocată adunarea generală anuală a membrilor Asociaţiei Mediatorilor Galaţi, la sediul colegului Smărăndoiu – str. Universităţii nr. 20, pentru darea de seamă asupra activităţii şi situaţiilor financiare pe anul 2012. Ordinea de zi şi alte elemente au fost aduse la cunoştinţă mediatorilor din asociaţie direct, prin telefon, email şi în cadrul grupului de discuţii http://www.groups.google.com /mediatorigalati/, pe care va fi publicată darea de seamă şi bilanţul financiar.  Detalii, după desfăşurarea adunării generale.

Preşedinte AMG Constantin Asofronie

Hotărârea Consiliului de mediere 355/26.01.2013 privind statistica informărilor şi medierilor


Pe site-ul Consiliului de mediere a fost publicat Hotărârea  nr. 355/26.01.2013 care prevede:

„Art.1. Pentru asigurarea monitorizării la nivel naţional şi pentru evidenţă statistică, mediatorul autorizat este obligat ca la sfârşitul fiecărei luni să comunice Consiliului de mediere următoarele:

a) Numărul certificatelor de informare şi obiectul conflictului sau litigiului care a făcut obiectul informării,

b) Numărul proceselor verbale şi obiectul conflictului,

c) Numărul procedurilor de mediere iniţiate, obiectul şi modul în care au fost finalizate.”

Trecând peste problemele de redactare, din nou amendabile şi înţelegând utilitatea demersului pentru fundamentarea oricărui demers legislativ ori discuţii cu alte instituţii la care apelăm pentru implementarea medierii, ne pare rău că nu s-au înţeles şi observaţiile noastre, pe care le adresam si aici consiliului pentru şedinţa de mâine (amintim ca am lansat un proiect mai amplu decât acesta în 2010, cu raportarea de către asociaţii):

 Asociaţia Mediatorilor Galaţi

Nr. 11/22.02.2013

Către

CONSILIUL DE MEDIERE

 Vă prezentăm câteva observaţii asupra Hotărârii CM nr. 355/26.01.2013:

 1.  Nu interesează pe nimeni în statistici obiectul litigiului, care nu are o clasificare reglementată, ci domeniile, aşa cum sunt cele din statistica judiciară a instanţelor.

2. Este necesară şi menţiunea dacă medierea s-a făcut în urma trimiterii de către instanţă/parchet/poliţie, precum şi dacă, după mediere părţile şi mediatorul trimit acordul la: instanţă pentru încuviinţare, la poliţie/parchet pentru încetarea urmăririi penale.

3. Am propus ca raportarea să se facă trimestrial, nu lunar, este suficientă şi destul de semnificativă, corespunzând cu perioadele de analiza făcute la alte instituţii pe linie judiciară: poliţie/ parchet/ instanţe.

4. Dacă nu se realizează un mic program/formular electronic de raportare, consiliul va fi nevoit să mai angajeze vreo 10 lucrători statisticieni ca să preia, să adune si să prelucreze raportările trimestriale, d-apoi lunare.

5. Aşteptăm ca să progresăm pe linia constituirii corpului profesional al mediatorilor la nivel judeţean şi naţional, astfel încât această atribuţie să fie a Camerelor/Colegiilor/ … judeţene, iar în ROF al CM să se stabilescă cine, cum şi pentru ce realizează statistica la nivel naţional.

Cu deosebită stimă,

Constantin Asofronie, Preşedintele A.M.G.

Stadiul dezbaterilor privind Statutul profesiei de mediator


Mediator Constantin Asofronie, Galaţi

      Ideea organizării corpului profesional al mediatorilor într-un corp unitar, cu structuri judeţene şi naţionale, ca la toate celelalte profesii, am lansat-o acum 2 ani în Comisia consultativă de pe lângă Consiliul de mediere, cu gândul că aşa vom putea reuni toţi mediatorii, marea majoritate necuprinşi în asociaţii la acea vreme, în scopul îmbunătăţirii legislaţiei în domeniu, unei mai bune promovări a medierii, unei mai bune relaţionări cu instituţiile şi autorităţile publice la nivel teritorial, organizării unei evidenţe şi statistici a numărului de medieri, desfăşurării sistematice a pregătirii continue, asigurării unei adresări unice din partea cetăţenilor, justiţiabililor, instituţiilor şi autorităţilor publice.

            De la început s-au opus câteva asociaţii mai mari, cu vechime, pretenţii şi interese de a păstra controlul asupra mediatorilor formaţi prin firmele deţinute şi asupra consiliului şi de frică în perspectiva că şi-ar pierde poziţiile de conducători ai unor grupuri de mediatori.

           Dar au fost şi multe asociaţii din ţară, peste 20, care în mod constant au participat la discuţii şi au susţinut ideea. Am reluat subiectul al şedinţa comisiei consultative din februarie 2012, apoi pe 17.04.2012, propunând şi o modificare a art. 24 din lege în acest sens, când se pregătea de trimis la parlament proiectul viitoarei legi 115/2012, am propus un protocol de colaborare pe promovare, pregătire, susţinere de proiecte de acte normative, pe un statut al corpului profesional.

            Din vara anului trecut s-au remarcat clar cu proiecte în afara Asociaţiei Mediatorilor Galaţi prin subsemnatul, Centrele de Mediere Ploieşti şi Piatra Neamţ prin dl. Valentin Trifescu şi Camera Mediatorilor Iaşi, prin dl. Coste Stefan şi Chelariu Romeu. În septembrie acest grup a catalizat şi reunit la Piatra Neamţ şi apoi la Braşov peste 20 de reprezentanţi ai tot atâtor asociaţii, reuşindu-se conturarea unui singur proiect de statut, care să fie predat pentru dezbateri publice la consiliu şi celelalte asociaţii din ţară. Modificările legislative prin legea nr. 115/2012, OUG nr. 90/2012 şi Noul Cod de procedură civilă au cam distras atenţia de la acest statut, la care tocmai asupra capitolului referitor la organizarea corpului profesional nu s-a ajuns la un consens, aşa că iarna a trecut cu alte subiecte fierbinţi pe ordinea de zi. Din respect pentru munca celor care au făcut să se realizeze acest proiect, din dorinţa de a duce proiectul mai departe, după discuţii cu ceilalţi iniţiatori, am transmis la consiliu după termenul limită stabilit la Braşov, 15.12.2012, solicitarea stabilirii unui calendar de continuare a dezbaterilor după 1 februarie. Prin susţinerea domnilor Coste şi Trifescu, coordonatorul comisiei consultative,  Consiliul de mediere a acceptat propunerea şi a dat un comunicat în acest sens (http://www.cmediere.ro/page/846/anunt-privind-statutul-profesiei-de-mediator) pe 20.12.2012:

        “Consiliul de Mediere adresează rugămintea tuturor mediatorilor şi Asociaţiilor profesionale din domeniul medierii să trimită la adresa propuneri@cmediere.ro, propuneri cu privire la Statutul Profesiei de Mediator. Aceste propuneri vor fi centralizate până la data de 30 ianuarie 2013 de Grupul de Lucru constituit la nivelul Consiliului de Mediere. În perioada 1 februarie – 15 martie 2013, Consiliul de Mediere va supune dezbaterii publice toate propunerile primite pe acest subiect.”

         Proiectul de Statut se află postat pe site-ul Consiliului de Mediere la adresa: http://www.cmediere.ro/page/827/-statutul-profesiei-de-mediator–-proiect-rezultat-in-urma-sedintei-comisiei-consultative-a-corpului-profesional–brasov-17-11-2012.

         Trecuţi de amânările intrării în vigoare a modificărilor la legea medierii prin Legea 115/2012 şi OUG 90/2012, amărâţi de amânarea sancţiunii cu inadmisibilitatea acţiunilor depuse de cei care nu au trecut mai întâi pe la mediator pentru informare, mediatorii îşi mai pot concentra atenţia asupra propunerilor deja făcute de Asociaţia Mediatorilor Galaţi de la începutul anului, pot trimite propuneri la consiliu şi pot participa la dezbateri pe grupul de discuţii de pe reţeaua de socializare Facebook la adresa: http://www.facebook.com/groups/statutulmediatorilor/.

            Dacă mai era nevoie, în ultimele luni s-a văzut încă o dată ce înseamnă să nu avem un corp profesional unitar al mediatorilor, care să ne apere profesia şi drepturile, să susţină modificările legislative necesare şi să le combată pe cele împotriva medierii, să ajute la uniformizarea practicii şi punctelor de vedere în aplicarea legislaţiei modificate, să facă informare publică şi promovare, pregătirea continuă a mediatorilor şi o relaţionare bună cu instanţele, parchetele şi alte instituţii de interes pentru mediere. Dacă nici acestea nu vă conving, aşa răsfiraţi în peste 80 de asociaţii sau neasociaţi, nu avem nici un fel de sorţi de izbândă şi dezvoltare. Sunt optimist că aţi înţeles mesajul.

Medierea sau Judecata? O nouă emisiune la postul RTV Galaţi – Brăila


196535_412412412157328_829756638_n Gălăţenii, brăilenii şi o parte din tulceni pot urmări astăzi, în direct, la Postul RTV Galaţi – Brăila, o nouă emisiune despre mediere între orele 18.00 – 19.00. Invitatul jurnalistei Elena Parapiru va fi Constantin Asofronie, preşedintele Asociaţiei Mediatorilor Galaţi. Informarea despre mediere obligatorie înaintea unui proces, pregătirea instanţelor pentru Noul Cod de Procedură Civilă, domeniile de aplicare, probleme şi controverse, pregătirea mediatorilor pentru un nou început după 6 ani de la emiterea legii medierii, nr. 192/2006.             Un clip despre mediere:  http://www.youtube.com/watch?v=w9EjAcNl-Xg

CURS DE MEDIATORI LA GALAŢI ÎNTRE 04-08 şi 18-22  MARTIE, relaţii la tel 0729 013141, costin_aso@yahoo.com,   http://www.mediere-negociere.ro/cursuri/mediator-autorizat/

Deputatul Alina Gorgiu despre mediere şi judecată


La nivel mondial, medierea are o şansă de reuşită de 60%-80%

 BURSA 18.02.2013,  ANCUŢA STANCIUMediator, deputata Alina Gorghiu

      *  Interviu cu doamna Alina Gorghiu, deputat PNL, iniţiator al Legii 115/2012

       Reporter: Cum apreciaţi introducerea, de la 15 februarie 2013, a informărilor obligatorii privind medierea?

     Alina Gorghiu: Nu mai sunt de ani buni obiectivă atunci când vine vorba de mediere, dar pot să vă răspund, sper eu cu o doză mare de realism, că această noutate din legislaţia românească, adică informarea obligatorie şi gratuită privind medierea, este o prevedere extrem de sănătoasă.

     Practica la nivel mondial demonstrează că medierea are o şansă de reuşită de aproximativ 60% – 80% în acele situaţii în care părţile se prezintă la mediere.  Din păcate, România are o cultură litigioasă. Majoritatea cetăţenilor trăiesc cu impresia că singura soluţie în vederea rezolvării unui conflict este introducerea unei acţiuni în instanţă.  În ciuda acestei tendinţe, statisticile arată că românii nu au încredere în sis-temul de justiţie din România. Timpul lung de soluţionare a proceselor, cos-turile ridicate, soluţia, de multe ori percepută ca nedreaptă, pronunţată de instanţă, sunt cel mai adesea motivele care stau la baza acestei neîncrederi.

     Eforturile depuse în ultimii ani în promovarea medierii ca alternativă la justiţia statală s-au dovedit insuficiente, existând în continuare un decalaj semnificativ între percepţia cetăţenilor români faţă de mediere şi percepţia cetăţenilor din state precum Franţa, SUA sau Marea Britanie faţă de această modalitate de soluţionare a conflictelor.  În acest context, era nevoie de o măsură la nivel legislativ prin care cetăţenii să fie informaţi, cu titlu gratuit, de posibilitatea apelării la mediere.

     Reporter: Vor fi instanţele de judecată mai libere datorită acestei proceduri? Va fi redus numărul de procese?

     Alina Gorghiu: În ceea ce priveşte numărul de litigii de pe rolul instanţelor de judecată, trebuie să menţionez faptul că obligativitatea şedinţei de informare nu influenţează în mod direct numărul de dosare de pe rolul instanţelor.

     Medierea este şi rămâne o procedură voluntară. Cu toate acestea, este evident că o parte din cetăţenii care participă la aceste şedinţe de informare vor alege să-şi soluţioneze conflictele prin mediere şi, astfel, se va reduce implicit numărul de dosare de pe rolul instanţelor de judecată.

     Reporter: Prima şedinţă de mediere va fi gratuită. Cum vor stabili mediatorii tarifele pentru celelalte şedinţe?

     Alina Gorghiu: Dacă ambele părţi se prezintă la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii şi sunt de acord cu soluţionarea litigiului prin mediere, acestea vor încheia cu mediatorul un contract de mediere în care vor menţiona onorariul mediatorului.   La finalul şedinţei de informare, mediatorul va elibera fiecărei părţi un certificat de informare, indiferent dacă acestea sunt de acord sau nu sunt de acord să încheie contractul de mediere.  La acest moment nu există tarife minimale sau maximale, astfel părţile pot negocia cu mediatorul onorariul. Dacă părţile nu sunt de acord cu onorariul solicitat de mediator, acestea se pot adresa unui alt mediator pentru efectuarea şedinţei de mediere.

Citește în continuare

Mediatorii sunt pregătiţi să degreveze instanţele de judecată


Curs mediere Galati: 4 – 10 martie si 18 – 24 martie 2013, relaţii la tf. 0729 013141 şi email costin_aso@yahoo.com  http://www.mediere-negociere.ro/cursuri/mediator-autorizat/

 dorin badulescu  Mediatorii sunt pregatiti sa degreveze instantele de judecata, a afirmat presedintele Consiliului de Mediere, Dorin Badulescu, joi, într-o conferinta de presa, în contextul în care, de vineri, în mai multe cauze civile, o sedinta de informare privind medierea este obligatorie înainte ca partile sa ajunga în instanta.  “Suntem un corp bine pregatit, putem sa preluam mult din presiunea care apasa pe umerii instantelor de judecata si sa ducem la capat aceste litigii pe care partile vor dori sa le solutioneze pe aceasta cale. Suntem pregatiti sa preluam acest soc, sa degrevam instantele de judecata, sa informam si sa ajutam cetatenii pentru a putea sa beneficieze de servicii de calitate. (…) la acest moment suntem în postura de a acoperi din punct de vedere al corpului profesional tot ceea ce înseamna teritoriul tarii. Mediatorii pot fi accesati facil atât la sediile instantelor de judecata, fiind prezente tablourile mediatorilor autorizati, cât si pe site-ul Consiliului de Mediere”, a declarat Badulescu.

El a precizat ca la nivel national sunt în prezent aproape 5.000 de mediatori.

Continuarea pe: http://www.medierenet.ro/2013/02/15/presedintele-consiliului-de-mediere-dorin-badulescu-afirma-ca-mediatorii-sunt-pregatiti-sa-degreveze-instantele-de-judecata/

Vicepresedintele Consiliului de Mediere, Daniel Zeno Sustac, a declarat ca numarul de procese din România este extrem de ridicat (3 sau 4 milioane în desfasurare în prezent) si ca mentalitatea româneasca este înca “foarte litigioasa”.

daniel zeno sustac  “Instanta de judecata este vazuta ca fiind prima solutie, aceasta mentalitate încercam sa o schimbam. Exista doua alternative, dintre care una presupune sa-ti petreci un numar de ani în instantele judecatoresti investind anumite sume de bani în toate aceste demersuri contra-cost. Se spune ca justitia peste tot în UE este un serviciu scump si asa este. Medierea ofera solutii mai rapide, construite cu implicarea partilor, cu un stres mult redus si toate acestea undeva în jur de 5% din costurile unui ciclu procesual si ma refer aici la toate caile de atac. (…) o sedinta de mediere dureaza în medie câteva ore, nu câtiva ani, uneori numarul de ore al unei sedinte de mediere e direct proportional cu cel de ani pierduti în instanta”, a declarat Daniel Zeno Sustac.

El este de parere ca solutia obtinuta prin mediere poate fi doar una câstigatoare pentru ambele parti, pentru ca altfel nu se realizeaza consensul.

Justitia costa peste tot în fiecare stat, s-au facut studii pe aceasta tema, un proces dureaza ani si costa zeci de mii de euro, conform statisticilor UE, iar solutia este imprevizibila, o parte câstiga, alta pierde”, a adaugat vicepresedintele Consiliului de Mediere. agerpres.ro.

De la 15 februarie 2013, informarea despre mediere este obligatorie înainte de procese


Curs mediere Galati: 4 – 10 martie si 18 – 24 martie 2013, relaţii la tf. 0729 013141 şi email costin_aso@yahoo.com

Mediator Constantin Asofronie 

Din 15 februarie 2013, justiţiabilii vor fi obligaţi să participe la o şedinţă de informare privind medierea, ca procedură prealabilă deschiderii unui proces la instanţa de judecată. Conform legii nr. 115/2012 de modificare a legii medierii nr. 192/2006, prevederea urma să se aplice din 9 ianuarie, însă acest termen a fost amânat, mai întâi la 1 februarie prin OUG 90/2012, apoi la 15 februarie, prin OUG 4/2013 (Mon. Of. R. Nr. 68/31.01.2013), odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă.

Prin aceste acte normative se instituie, printre altele, obligaţia de a participa la o şedinţă de informare privind medierea, astfel: art. 60^1: „în litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii„.  Prin OUG nr. 4/2013 s-a amânat pentru 1 august următoarea sancţiune: „Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop”

Dacă este deja un proces pe rol, în cazurile pretabile la mediere judecătorul poate trimite părţile la un mediator pentru informare, conform art. 227 din noul cod. Dacă acestea au acceptat şi nu se prezintă, fiecare va fi sancţionată cu amendă judiciară în valoare de la 100 la 1000 lei, conform art. 187 (1) pct. 1 lit. f) din acelaşi cod.  Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile calendaristiceRegula este prezentarea obligatorie a ambelor părţi la informare. Procedura de informare este gratuită şi părţilor li se eliberează câte un certificat de informare (dacă se prezintă ambele părţi) sau un proces verbal (dacă se prezintă doar o parte). Dacă părţile hotărăsc să continue cu procedura de mediere propriu-zisă, mediatorul va încheia cu ele un contract şi se va încerca soluţionarea conflictului prin mediere, în timp ce judecata se suspendă. Medierea se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, imparţialitate, neutralitate, economisindu-se timp şi bani, evitându-se expunerea publică şi consecinţe procesuale care pot afecta afacerile părţilor, situaţia familială, relaţiile între părţi.  Dacă se ajunge la o înţelegere, părţile prezintă acordul de mediere la instanţă, care îl va aproba printr-o hotărâre de expedient, după un termen scurt, nu în ani de zile. Se poate ajunge şi la o înţelegere paţială, pentru unele cecreri, iar pentru altele procesul va continua în mod normal. De asemenea, părţile pot prezenta acordul de mediere pentru autentificare la notarul public.  Un alt avantaj al acestei proceduri nejudiciare este restituirea taxelor de timbru, cu excepţia cazurilor de transfer de drepturi reale – proprietate, succesiuni, partaje asupra unor imobile (construcţii, terenuri).

Cazurile pentru care informarea despre mediere este obligatorie, potrivit art. 60^1 din legea 192/2006 cu modificările ulterioare, sunt:

Citește în continuare

Despre necunoaștere și false probleme (despre mediere)


 http://mediatorserbancristian.blogspot.ro/2013/02/despre-necunoastere-si-false-probleme.html?spref=fb

În ultimele săptămâni s-a discutat mult despre mediere. Mult mai mult decât în anii trecuți. Iar asta nu poate decât să mă bucure. Ce nu mă bucură însă este faptul că, pe lângă discuțiile necesare despre principiile și avantajele medierii, s-a discutat mult și cu patimă despre o problemă falsă, din punctul meu de vedere. Și mai grav este că cele mai multe din aceste discuții purtate în spațiul media s-au purtat în lipsa unui mediator, care să aducă un punct de vedere pertinent și avizat.

 Am să mă feresc să scriu de foarte multe ori cuvântul ”viol” în acest text. Întâi pentru că l-au scris și l-au pronunțat de prea multe ori alții în emisiuni tv, la radio sau prin ziare. În al doilea rând pentru că informarea despre mediere în cauzele penale nu se limitează doar la viol. S-a vorbit însă prea puțin despre asta.
 Din necunoaștere, spun eu. Aceasta pare să fie principala cauză a falsei probleme expuse de o parte din mass media și transferată și opiniei publice, care, în lipsa unor informații corecte, a reacționat emoțional. Iar de la reacțiile emoționale până la proteste ale diverselor ONG-uri în stradă, pentru scoaterea violului din legea medierii a fost doar un pas.
 Nu știu cât a fost rea voință în aceste proteste și în ce s-a discutat în mass media, dar știu că necunoaștere a fost. Din argumentele folosite, din teoriile formulate, din înverșunarea împotriva mediatorilor, se vede o necunoaștere a conceptelor medierii, a legislației care ne guvernează profesia și a sistemului judiciar.
 Spunea cineva că medierea este procedura oamenilor inteligenți. Eu nu cred asta. Medierea este procedura la îndemâna oricui care nu mai vrea să își consume viața, timpul, banii, energia și de ce nu, sufletul, în dispute înterminabile cu partea adversă, fie ea reclamant sau făptuitor, în dispute cu sistemul juridic, instanțe, etc, fie cu oamenii de lângă ei care aprobă sau dezaprobă conflictul, și de ce nu, în dispute cu sine însuși.
 De aceea, datoria noastră este să spunem lucrurilor pe nume. Nu imi doresc altceva decât ca noi să fim ascultați, iar cei care ne ascultă să aibă acele cunoștințe de bază despre mediere, astfel încât să transmitem, împreună, mesajul corect către public.
 Le propun așadar celor care au vorbit, scris, discutat sau protestat un exercițiu de imaginație, pentru că în mediere acest exercițiu poate constitui o tehnică importantă pentru a-ți depăși propriile conflicte, pentru a-ți găsi puterea să te așezi la masa tratativelor în biroul mediatorului alături de partea adversă și pentru a îți da ție șansa să ajungi la o posibilă soluție pe care tu însuți să o poți construi și nu un judecător. Le propun să se pună pentru o vreme în situația părții înșiși care are o problemă, de la o creanță provenind dintr-un imobil, până la o nefericită întâmplare în care a fost victima unei agresiuni.
 În situația în care considerați că exercițiul în care sunteți subiectul implicat direct nu vă face să vă simțiți comod, luați o altă persoană apropiată, fie frate, soră, copil, părinte. Iar dacă nici așa nu vă e comod imaginați-vă în exercițiu o persoană oarecare față de care aveți o anumită afinitate și de care într-un fel sau altul să vă pese.
Și acum puneți-vă următoarele întrebări:
1.  Ați vrea să o vedeți pe holurile instanțelor judecătorești la cât mai multe termene, eventual să știți că litigiul avut spre soluționare a durat 2, 3, 4 ani sau și mai bine? În contrapartidă, v-ați dori ca acest conflict în derulare să aibă ca verdict și opinia acestei persoane care să își construiască propria hotărâre, inclusiv într-un timp scurt, rezonabil, mult inferior anilor pe care se poate întinde un proces?
2.  V-ați dori ca acea persoană să aibă stresul participării la ședințele publice din sălile de judecată sau din audierile organelor de cercetare penală în cazurile nefericite când aceasta a fost victima unei infracțiuni a cărei urmărire începe numai la plângerea acesteia sau vă doriți pentru aceasta confortul unei ședințe cu uși închise care să fie guvernate de confidențialitatea mediatorului care facilitează între părți comunicarea, iar atunci când aceasta nu mai există să le găsească canalele pentru ca aceștia să poată rezolva ei înșiși conflictele indiferent de natura lor?
3.  Vă doriți ca persoana din exercițiul dumneavoastră să își revină repede la viața, la activitățile și la felul de a fi dinainte de conflict sau vă doriți pentru această persoană ca starea de disconfort să fie cât mai lungă?
4.  V-ați dori ca asupra problemei avute de persoana în discuție, aceasta să poată lua o hotărâre, evident în raport de poziția părții adverse, care poate fi flexibilă și utilă stingerii conflictului sau inflexibilă sau în contrapartidă v-ați dori ca persoana judecătorului să hotărască cum va crede de cuvință, cu posibilitatea unei admiteri sau unei respingeri de cerere în raport de drepturile sau interesele persoanei respective?
5.  Vă doriți ca persoana din exercițiu să aibă cunoștiință despre posibilitatea de a-și stinge amiabil disputa prin ajungerea la o înțelegere negociată și acceptată de părți prin instituția medierii sau să meargă înainte cu eventualul proces până în pânzele albe?
6.  V-ați dori ca persoana în discuție să aibă șansa să hotărască dacă, în urma informării asupra avantajelor medierii, este avantajată să intre în procedura medierii sau dacă nu este avantajată să continue disputa pe sistemul clasic al administrării unui proces în fața instanțelor de judecată?

Opinii privind modificările legislaţiei medierii privind informarea aduse de O.U.G. nr. 4/30.01.2013


Constantin Asofronie, Galaţi

Am urmărit cu atenţie recentele modificări în cascadă ale legislaţiei privind medierea şi intrarea în vigoare a noilor coduri de procedură civilă şi penală, părerile divergente exprimate de mai mulţi mediatori ori reprezentanţi ai altor profesii, ca şi unele manifestări publice ale unor oameni care atacă medierea punând în faţă presupuse prevederi abusive legate de obligarea la mediere în cazul unor infracţiuni grave ca cea de viol. Analizând referinţele celor de mai sus, îmi exprim şi eu unele opinii privind modificarile aduse de OUG nr. 90/2012 şi OUG nr. 4/2013 unor prevederi legate de obligativitatea prezentării părţilor la şedinţa de informare despre mediere.

1. Participarea la sedinta de informare poate fi ceruta doar pentru procesele deschise dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 115/04.072012, publicate în M. Of. R. 462/2012, care obliga partile sa se prezinte la o sedinta de informare privind avantajele si procedura medierii (art.2). Ceea ce s-a modificat acum este termenul de intrare in vigoare a sanctiunii inadmisibilitatii actiunii pentru reclamantul care nu s-a prezentat la sedinta de informare. Art. III. al OUG nr. 4/2013: „Dispoziţiile art. 2 alin. (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, se aplică numai proceselor începute după data de 1 august 2013.”. Informarea este gratuita!

2. Dovada informarii nu poate fi ceruta decat in procesele privind materiile special reglementate de art. 60^1 din legea medierii nr. 192/2006, modificata de legea nr. 115/2012 si OUG 90/2012.

3. Asupra sanctiunii cu amenda judiciara, daca ar fi vrut, legiuitorul ar fi putut face modificari macar acum, prin OUG nr. 4/2013, cand a facut modificari la noul C.Pr.Civ. si intrarea lui in vigoare. Dar nu a facut, nu din scapare, ci cu buna stiinta, din moment la sanctiunea inadmisibilitatii a avut grija sa se proroge termenul la 1 august. Si nici macar nu era vorba, cum s-a spus initial ca scuza, ca s-ar fi suprapus 2 sanctiuni pentru neprezentarea la informare. Fundamentarea din preambulul OUG nr. 4/2013 nu vorbeste despre asa ceva, ci despre: „având în vedere că, pentru neparticiparea la şedinţa de informare asupra beneficiilor medierii, noul Cod de procedură civilă prevede sancţiunea amenzii judiciare, impunându-se amânarea prevederilor referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, pentru o perioadă necesară evaluării eficacităţii noii sancţiuni, raportat la finalitatea urmărită, şi anume popularizarea şi încurajarea recurgerii la procedura medierii, „. Dar pentru aceasta motivare nu exista text in OUG nr. 4/2013 pentru modificarea textului sanctionator din Noul Cod de procedura civila, art. 187 (1) 1. lit. f), privind amenda judiciara de la 100 la 1000 lei, care ramane, din pacate tot ca inainte, deci valabil, nu caduc:
„Art. 187. – (1) „Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:
1. cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei:
f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat, potrivit legii;”

4. Sanctiunea cu amenda judiciara de mai sus, nu este valabila pentru neparticiparea la informare inaintea deschiderii unui proces civil in cazurile prevazute de art. 60^1 din legea nr. 192/2006 modificata de legea nr. 115/2012 si OUG nr. 90/2012, ci in contextul prevazut de art. 227 (2) si (3)in Codul de procedura civila, cand judecatorul recomanda partilor sa se prezinte la informare, partile au acceptat si nu se conformeaza acestei dispozitii.  Prin modificarea  art. 2 din legea nr. 192/2006 cu legea 115/2012 partile sunt obligate, intr-adevar sa se prezinte la sedinta de informare, dar nu modifica textul din art. 187 (1) pct.1 lit.f) si art 227 (2) si (3) din noul C. Pr.Civ. (legea speciala pentru procedurile de judecata) şi  introduce o alta sancţiune – inadmisibilitatea-  care nu este aplicabilă, decat din 1.08.2013.

5. Chiar daca se aplica amenda judiciara pentru neprezentarea partilor la informare daca au acceptat, asupra cererii de chemare in judecata nu se produce nici un efect, procesul continuand dupa termenul dat de judecator pentru informare, intrucat aplicarea sanctiunii inadmisibilitatii a fost amanat pentru 1 august 2013.

6.   Potrivit Art. VIII din aceeasi OUG nr. 4/2013, termenul de intrare a dispoziţiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă după cum urmează: „b) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, în ceea ce priveşte dispoziţiile alin. (1) lit. g)” respectiv la medierea în domeniul penal (din martie 2014).

7. Potrivit normelor legale instituite de Legea nr. 115/2012, partile aflate in conflict se vor prezenta impreuna la mediator pentru informare. Totusi,  sedinta de informare se poate desfasura separat, in cazul in care victima refuza sa participe impreuna cu faptuitorul: art. 60^1 din legea nr. 192/2006 modificata de OUG nr. 90/2012:g) in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima isi exprima consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul; daca victima refuza sa participe impreuna cu faptuitorul, sedinta de informare se desfasoara separat„.  Deci nimeni nu obliga victima sa suporte eventuale noi traume in prezenta faptuitorului.

Citește în continuare

Da, sunt avocat (şi) mediator


Simona Petcu1  Simona Petcu, mediator  –  www.medierenet.ro

La o prima vedere, mediatorii cred ca cei dintre noi care sunt si avocati au sanse mai mari sa fie solicitati pentru mai multe medieri decât colegii mediatori care au alte profesii de baza. Dintr-o anumita perspectiva, privind dinspre medierile în care partile au un proces pe rolul instantei de judecata, este posibil ca aceasta perceptie sa fie reala, adica sa fie în multe cazuri confirmata de practica. Si este firesc oarecum sa fie asa, pentru ca partile intuiesc faptul ca un mediator avocat va putea avea o alta perspectiva asupra conflictului, ghidând partile spre a gasi o solutie care sa poata fi consfiintita de catre instanta de judecata, adica sa ajunga la un acord care sa solutioneze toate acele aspect cu care instanta a fost investita si numai acele aspect cu care instanta a fost investita.

Spun ca este o perceptie “la prima vedere” pentru ca, de fapt, cele mai multe parti implicate în procese au deja avocati angajati si, de regula, acestia însotesc partile la mediator, astfel încât, practic, partea juridica este problema avocatilor, mediatorul facând exclusiv ceea ce este menit sa faca – aplica pasii procesului structurat, astfel încât sa creeze acel spatiu în care  partile sa reuseasca sa comunice în mod real.

Personal, voi face tot ce îmi sta în putinta pentru a folosi în cel mai bun fel, toate acumularile si întelegerile dobândite prin toate activitatile mele, pentru a putea crea acest spatiu de comunicare reala.
Eu cred ca fiecare dintre noi a folosit profesia lui de baza ca un pretext pentru a deveni OMUL care este. În profesia de mediator eu cred ca suntem mai întâi OAMENI, cu expertize diferite, cu tot ceea ce am adunat fiecare. Eu am convingerea ca tocmai ceea ce am reusit sa devenim noi ca oameni, folosind fiecare pretextul meseriei sale initiale, ne recomanda astazi ca mediatori.

Profesia de avocat nu are numai beneficii, ci si mari neajunsuri în activitatea de mediere, pe care colegii nu le iau în calcul sau nu le pot lua în calcul. Este mult mai greu pentru un avocat care vede repede limitele legale sa aiba rabdare ca partile sa urmeze un întreg traseu, uneori sinuos, în comunicarea dintre ele, în lungul/scurtul, dar oricum complexul proces de a accepta si pozitia celuilalt, punctul lui de vedere si dreptatea lui.

Este foarte greu pentru un avocat aflat în postura de mediator sa se mentina neutru si impartial când este antrenat tocmai sa NU FIE neutru si impartial.

Citește în continuare