Scandal … legislativ nefiresc între mediatori şi profesiile juridice pe seama informării obligatorii despre mediere


Mediator Asofronie Constantin,  preşedinte Asociaţia Mediatorilor Galaţi

I. PREVEDERI LEGISLATIVE PRIVIND INFORMAREA OBLIGATORIE DESPRE MEDIERE INAINTE DE DESCHIDEREA UNUI PROCES

Reglementările privind medierea în România îşi au originea în legislaţia europeană, americană şi din alte state şi s-au concretizat prima dată în Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 441 din 22 mai 2006. Această procedură face parte din alternativele la procedura în justiţie şi presupune soluţionarea pe cale amiabilă, nejudiciară a conflictelor, cu ajutorul unei terţe persoane, specializate în calitate de mediator, în condiţii de confidenţialitate, neutralitate, imparţialitate, independenţă.

Medierea este o procedură voluntară, părţile hotărând singure dacă aleg această cale de rezolvare a conflictelor dintre ele şi se poate desfăşura atât înainte cât şi pe parcursul desfăşurării unui proces. Pentru a da un impuls încurajării părţilor să încerce să se împace pe baza negocierii unei soluţii reciproc avantajoase prin mediere, după 4 ani de aşteptări neconfirmate, Ministerul Justiţiei şi parlamentul au inclus mai întâi prin Legea nr. 370/2009o modificare a art. 6 din legea medierii prin care s-a dispus obligativitatea informării părţilor astfel:

Art. 6 Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionaleinformeaza părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.” După un an de zile, văzând că această obligaţie este slab respectată şi că această măsură este ineficientă prin faptul că numărul dosarelor rezolvate prin mediere nu a crescut în scopul degrevării instanţelor, în Legea nr. 202 din 22.09.2010 privind unele măsuri pentru accelerarea proceselor (mica reformă în justiţie) s-au stabilit sarcini pentru judecător în tot cursul procesului să recomande părţilor să se adreseze unui mediator pentru informarea despre mediere şi să acţioneze pentru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă. În cazul în care părţile acceptau să meargă la informare şi apoi nu se prezentau la mediator, s-a prevăzut sancţionarea acestora cu amendă judiciară.

În 2 ani de aplicare a acestor măsuri s-a constatat că judecătorii au puţin timp la dispoziţie să facă minima informare şi să recomande părţilor medierea, motivându-se cu tocmai cu numărul mare de dosare pe rol la fiecare complet de judecată într-o zi, iar recomandarea din partea procurorilor, poliţiştilor şi avocaţilor este şi mai slabă, potrivit statisticilor adunate în anul 2012.

În aceste condiţii a fost propusă o altă măsură legislativă prin modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006, respectiv s-a introdus o procedură prealabilă obligatorie de informare la mediator, înainte de depunerea dosarului la instanţă, în anumite cazuri, prin Legea 115 din 4 iulie 2012 publicată în M.Of.R. nr. 462 din 09.07.2012. Astfel, art. 2, alin. (1) se modifică astfel:

„Art. 2. -(1) Daca legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea, inclusiv dupa declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe aceasta cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penala, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile art. 182 alin. (1) pct. 1 lit. e) din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în mod corespunzator.”

După 4 luni de zile de la intrarea în vigoare s-a considerat că această dispoziţie legală dacă nu este corelată cu aplicarea unei sancţiuni procedurale nu va avea efectul scontat şi atunci s-a modificat din nou legea prin O.U.G. 90/ 16.12.2012 publicată în M.Of.R. nr. 878 din 21.12.2012:

La articolul 2, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins:

„(1^1) Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei prevazute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.

(1^2) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materie prevăzute de art. 60^1 alin. (1) lit. a)-f).” Înainte de a intra în vigoare această măsură la 1.02.2013, s-a dat O.U.G. nr. 4/2013 care a amânat termenul de intrare în vigoare a sancţiunii procedurale până la 01.08.2013.

Citește în continuare

Anunțuri

Poziţia Asociaţiei Mediatorilor Galaţi faţă de legea ce permite informarea despre mediere şi de către alte profesii


Update! Din pacate, cu o graba suspecta si numai pe ascuns, in Monitorul Oficial nr.388 din 28 iunie 2013 a fost publicata Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe 

Poziţia exprimată de conducerea A.M.G. printr-o adresă către Preşedintele României şi Ambabasada S.U.A. la Bucuresti transmise in data de 28 iunie 2013 pentru nepromulgarea legii în forma adoptată de Camera Deputaţilor, într-o formă netransparentă, nejustificată şi incorectă. Preşedintele A.M.G. Constantin Asofronie

Pe grupurile de discutii Facebook, google si email-uri circula de ieri o Scrisoare deschisa adresata de Uniunea Centrelor de Mediere din Romania presedintelui Romaniei, pentru a nu promulga o lege adoptata de Camera Deputatilor si pentru a o trimite spre reexaminare acesteia. La aceasta scrisoare am achiesat si noi intrucat are o prevedere care bulverseaza informarea despre mediere si poate compromite insasi procedura si principiile medierii.

Este vorba de legea nr. 088/18.03.2013 votata de Camera Deputatilor a for decizional, .L E G E pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.

Prevederea contestata pentru care se cere reexaminarea este cea de la pct. 4 al articolului unic al legii, care prevede:

4. După articolul VI se introduce un nou articol, articolul VI^1, cu următorul cuprins: „Art. VI^1. – Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, după alineatul (1^2) se introduc două noi alineate, alineatele (1 ind.3) şi (1 ind.4), cu următorul cuprins: «(1 indice 3) Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris.»

Motivele care fundamenteaza prezenta cerere de reexaminare vizeaza urmatoarele aspecte: In Romania, medierea si organizarea profesiei de mediator este reglementata prin legea nr. 192/2206, modificata si completata de legea nr. 115/2012, modificata prin O.U.G. nr. 90/2012 si prin O.G. nr. 4/2013. Potrivit art. 4 alin. 1 din legea nr. 192/2206, medierea este o activitate de interes public; aceasta fiind definita chiar de la art. 1 din lege ca “o modalitate alternativa de solutionare a conflictelor, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor”. In mod esential, medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.

Citește în continuare

Profesioniştii îşi pot rezolva litigiile dintre ei şi cu statul, prin mediere


OBRAZUL SUBŢIRE (ÎN AFACERI) CU MEDIERE SE (MEN)ŢINE! 

Încă o lege care vrea să îmbunătăţească lumea afacerilor! Prin legea nr. 72 / 2013  au fost reglementate raporturile dintre profesionişti şi dintre aceştia şi instituţiile publice, iar litigiile apărute între aceştia ar putea fi soluţionate mai rapid, confidenţial, convenabil prin mediere. Că doar vorba ceea: obrazul subţire cu MEDIERE se ţine! 
Din păcate, şi autorităţile contractante sunt rău-platnice, falimentând multe firme în ultimii ani. În substrat, aceasta lege uşureaza de fapt executarea obligaţiilor de plată ale statului în favoarea profesioniştilor. Altfel apare falimentul public!
Prezentăm cele mai importante măsuri pentru combaterea întarzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultate din contractele încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, prevederi stabilite prin Legea nr. 72/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 182/2.04.2013. Citește în continuare