Mediatorii aşteaptă darea de seamă după un an de (in)activitate al Consiliului de mediere


Mediere Oradea   SUBSCRIEM!

SCRISOARE DESCHISA CATRE CONSILIUL DE MEDIERE

La un an de la preluarea mandatului noului Consiliu de Mediere, ne exprimam ingrijorarea si vrem sa tragem un semnal de alarma in ceea ce priveste activitatea acestui organism si capacitatea membrilor sai de a reprezenta interesele mediatorilor.

Lipsa de comunicare, inactivitatea, deciziile luate fara a avea ca motivatie interesul mediatorilor si faptul ca pentru noi, mediatorii, CM este inexistent in activitatea noastra, iar membrii CM par a se preocupa doar de interese personale, sunt motivele acestei scrisori deschise, in care ii somam pe membrii CM sa raspunda solicitarilor noastre, interesul nostru fiind apararea profesiei si functionarea activitatii de mediere ca o practica unitara si eficienta dupa 09.01.2013.

La momentul organizarii alegerilor, ne-am dat votul nostru unor colegi de la care asteptam ca in calitatea lor de membrii in CM urmatoarele:
– Sustinerea initiativei de modificare a legii medierii
– Vizibilitatea profesiei fata de instante, institutii si alte profesii liberale
– Promovarea profesiei de mediator printr-o campanie la nivel national (clipul realizat de colegii nostri de la Arad, ar fi un bun material de pornire, neglijat pana la acest moment de CM) si actiuni de comunicare (comunicate de presa, conferinte de presa, aparitii cu mesaje coerente si corecte procedural in media)
– Organizarea corpului profesional al mediatorilor pentru o buna reprezentare teritoriala
– Adoptarea statutului profesiei de mediator
– Stabilirea unei practice unitare in relatia cu instantele pentru implementarea Legii 115/2012
– Transparenta in luarea deciziilor si comunicarea hotararilor CM catre mediatori
– O comunicare eficienta cu mediatorii
– Implicarea membrilor CM in actiunile din teritoriu
– Raportari periodice ale activitatii presedintelui, vicepresedintelui si a celorlalti membri (sa stim fiecare cat a realizat din programul cu care a candidat)
– Rezultatul auditului la preluarea mandatului

Citește în continuare

Proiectul de Statut al profesiei de mediator pus în dezbatere de Consiliul de mediere


       Acest proiect a fost redactat în baza art. V din Legea nr. 115/2012, pe baza propunerilor făcute de: Asociaţia Mediatorilor Galaţi, Asociaţia Centrul de Mediere Neamţ,  Asociaţia Centrul de Mediere Ploieşti şi Camera Mediatorilor Iaşi, de către grupul de lucru constituit din mediatorii C. Asofronie, V. Trifescu şi R. Chelariu.  Cuprinsul şi principalele prevederi au fost dezbătute de participanţii la şedinţele comisiei consultative a corpului profesional din 21.09.2012 de la Piatra Neamţ şi din 17.11.2012 de la Braşov.

      Proiectul se înaintează Consiliului de mediere în data de 23.11.2012 pentru analiză în şedinţa consilului din 24.11.2012 şi pentru publicarea pe site-ul http://www.cmediere.ro pentru o perioadă de 30 de zile pentru consultarea mediatorilor.  Pentru Capitolul al IX-lea Organizarea profesiei se aşteaptă propuneri de la asociaţii pana la data de 15.12.2012 pentru integrarea în forma finală.

PROIECT

 STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR

  Capitolul  I

  Principiile şi scopul profesiei de mediator

          Art. 1 (1) Profesia de mediator este libera si independenta, care se exercită in conditiile prevazute de Legea nr.192/2006 privind medierea şi  organizarea profesiei de mediator, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Lege, si ale prezentului statut.

         (2) Exercitarea profesiei de mediator  este supusa urmatoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalitatii;

b) principiul libertatii;

c) principiul independentei;

d) principiul neutralitatii;

e)principiul impartialitatii;

f) principiul confidentialitatii;

g) principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2 (1) Scopul exercitării profesiei de mediator îl constituie sprijinirea părţilor aflate în conflict de către o terţă persoană specializată în calitate de mediator, să accepte rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, intr-un termen rezonabil, in vederea obtinerii unei solutii convenabile, eficiente si durabile.

(2) Medierea face parte din modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor (ADR în engleză) folosite pentru restabilirea echilibrului şi ordinii sociale perturbate de un conflict între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, asigurând în acelaşi timp păstrarea şi relansarea  relaţiilor de colaborare între părţile între care a intervenit conflictul.

Art. 3 (1) In exercitarea profesiei mediatorul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei si codului de etica si deontologie profesionala, iar contractul şi acordul de mediere nu poate să conţină clauze care contravin legii şi ordinii publice.

(2) Părţile sunt libere să îşi aleagă mediatorul, nu pot fi constrânse să urmeze procedura medierii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, pot oricând să renunţe la mediere, iar mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii, acestea având şi dreptul să aleagă locul, timpul, asistenţa de care au nevoie sau reprezentarea la semnarea acordului de mediere.

(3) Exercitarea profesiei de către mediator se face în condiţii de neutralitate, adică mediatorul nu poate să aibă vreun interes faţă de obiectul medierii, şi de imparţialitate, păstrând permanent un echilibru între părţi.

(4) Medierea se desfăşoară într-un cadru nepublic, confidenţial, iar mediatorul şi părţile sau asistenţii acestora sunt obligaţi să nu divulge faţă de terţi informaţiile de care iau cunoştinţă în cursul activităţii de mediere.

 Capitolul  al II-lea

  Activitatea profesionala a mediatorului

 SECŢIUNEA 1-a Dobândirea calităţii de mediator

Art. 4 Statutul profesional

(1) Mediatorul este persoana specializată şi apta sa faciliteze negocierile dintre părtile aflate într-un conflict şi sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin metode şi tehnici care trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.

(2) Profesia de mediator se exercită numai de către mediatorii autorizaţi, înscrişi în Tabloul mediatorilor autorizaţi întocmit şi publicat pe site-ul Consiliului de mediere.

(3) Exercitarea profesiei de mediator de către persoane care nu au dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile legii, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.

Art. 5 Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are capacitate deplină de exerciţiu;

b) are studii superioare;

c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;

d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;

e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar de nivel maşter în domeniu,

acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere;

g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.

Citește în continuare

Statutul profesiei de mediator prinde contur la Comisia consultativă a corpului profesional


    În data de 17.11.2012 a avut loc la Braşov şedinţa comisiei consultative a corpului profesional al mediatorilor, conform celor stabilite de participanţii la întâlnirea precedentă de la Piatra Neamţ din 21.09.2012 şi convocării publicate de coordonatori pe site-ul Consiliului de mediere şi grupul de discuţii cc@cmediere.ro.

Deşi iniţial invitaţia de găzduire a fost lansată de către reprezentantul A.M.A. Braşov, aceasta nu a mai onorat-o, în schimb s-au oferit ca gazde managerii Asociaţiei UZAMINT Braşov, dna Mariana Belbiţă şi dl. Constantin Mihaiu, care au oferit un cadru deosebit şi nemaiîntâlnit până acum la Bucureşti sau în ţară, lucru pentru care atât noi cât şi ceilalţi participanţi mulţumim foarte mult înainte de toate.

Din partea Consiliului de mediere (CM) au participat dna Mocan Angelica şi dna Ioana Marin, iar şedinţa a fost condusă de coordonatorul Trifescu Valentin.

La şedinţă au participat aproximativ 30 de mediatori, care au reprezentat 25 asociaţii profesionale ale mediatorilor înscrise în Registrul Naţional al CM, astfel: 1. Belbiţă M. – Uzamint BV, 2-3. Trifescu V. – As.CM Piatra Neamţ şi As. CM Ploieşti, 4. Ivanov G.N. – As. PM Transilvania, 5. Ichim G. – ACM Bacău, 6. Alexandru M.I. – A.C.M. Baia Mare, 7. Mocanu I. – ACM Vrancea, 8. Ghigea V. – A. Colegiul Med. Bacău, 9. Bonţeanu S. – As. Med. Mureş, 10. Asofronie C. – As. Med. Galaţi, 11. Dinu N. – As. PROPAC Oradea, 12. Arhire N. – As. R.Med.Aut. Moldova, 13. Lala D.I. –As.M OLG Sibiu, 14. Ciorobea A. – APMR, 15.-16 Antohe G. – AMA Braşov şi As. Med. Ardeleni, 17. Manea D. – Centrul S.D.M. Constanţa, 18. Iacob A. –As.CM Constanţa, 19. Găman C. – As. CRM Bacău, 20. Borzan D. – As.Med. P. Bistriţa, 21. Vlaicu R. – As. B.M. Dâmboviţa, 22-23. Ionică D. – As. Colegiul Med. Bucureşti şi As. FINBAN, 24. Stan D.D. – As. Camera Med. Iaşi, 25. Văduva M. – As. PROCONSENS Bucureşti.  

Ordinea de zi a avut un singur punct: Statutul profesiei de mediator, document ce trebuie adoptat de CM în termen de 60 de zile de la republicarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi exercitarea profesiei de mediator, în baza art. V din Legea nr. 115/04.07.2012 de modificare a legii medierii. Menţionăm că în acest scop CM a stabilit un grup de lucru format din 6 membri prin Hotărârea nr. 731/31.08.2012, a aprobat o Procedură de elaborare şi adoptare a statutului prin Hotărârea nr. 781/31.08.2012 şi a desemnat un coordonator prin Hotărârea nr. 845/28.09.2012, dar deocamdată nu s-a făcut altceva, iar republicarea legii va fi realizată când se va considera oportun de către CM.

Pe această linie, discuţiile au început din aprilie în comisia consultativă, la Piatra Neamţ în 21.09.2012 a fost desemnat dintre voluntari un colectiv de lucru format din mediatorii Trifescu Valentin, Chelariu Romeu şi Asofronie Constantin pentru realizarea unui material comun din cele două proiecte publicate pe site-ul CM şi s-a adoptat o structură în 9 capitole ale viitorului statut. Atunci a fost prezentat şi alt proiect de către dl. C. Zbora Ciurel, publicat şi acesta ulterior şi distribuit comisiei şi celorlalţi mediatori pe site şi email. De asemenea, după prezentarea celor 3 variante de organizare a corpului profesional al mediatorilor, s-a convenit ca discuţiile asupra capitolului IV Organizare să fie prelungite, urmând ca să se analizeze şi să se voteze de către reprezentanţii asociaţiilor interesate celelalte capitole în 17.11.2012.

Citește în continuare

Acordul de mediere: titlu executoriu versus voinţa părţii


  Mugur Mitroi, formator principal, http://www.fmmm.ro

   Opinii /  Posted on: iunie 27th, 2012

   In ultima vreme observ in randul profesionistilor in mediere dorinta tot mai acuta ca acordul de mediere sa imbrace forma unui titlu executoriu.
Pentru a putea concluziona pe acest subiect doresc sa supun atentiei colegilor urmatoarele aspecte:
Titlul executoriu reprezinta expresia legii raportata la forta de coercitie a statului.
Pe intelesul mediatorilor nejuristi, titlul executoriu reprezinta garantia asigurata de stat pentru ducerea la indeplinire a unei obligatii impuse izvorate din raporturi litigioase dintre doua sau mai multe parti care, pentru solutionarea unei dispute, au solicitat interventia statului prin organismele sale specifice sau inteleg ca, pentru respectarea unei obligatii, sa ceara ajutorul institutiilor statului.
In aspectele enuntate anterior apare in mod constant statul si puterea acestuia in asigurarea caracterului coercitiv.
Titlul executoriu presupune o anumita modalitate specifica de intocmire a actului a carui executare se cere, cat si conditia ca acesta sa fie intocmit de un reprezentant al statului, magistrat, notar sau functionar al statului.
Astfel, pentru ca un inscris sa devina titlu executoriu, trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii obligatorii si anume:
1. Persoana care intocmeste inscrisul sa fie mandatata de stat sub orice forma pentru a redacta inscrisul;
2. Actul care rezulta trebuie sa respecte conditii de forma, adica de redactare, cat si de fond, adica o analiza sub aspectul legalitatii, analiza pe care o poate face doar o instituie cu atributii specifice delegate sau mandatate de stat (magistrati, notari, alti functionari speciali);
3. Pentru ca inscrisul sa aiba finalitatea unui titlu executoriu, acesta trebuie sa respecte o anumita procedura de intocmire si redactare, procedura in masura sa fie asigurata doar de institutiile statului.
Acordul de mediere reprezinta rezultatul exclusiv al partilor care stau in procedura medierii si, astfel, acesta are urmatoarele caracteristici:
1. Este emanatia efectiva si exclusiva a vointei partilor prezente la mediere;
2. Reprezinta intelegerea partilor si constituie un contract intre parti;
3. Forma acordului de mediere reprezinta expresia capacitatii de intelegere si redactare a partilor;
4. Modalitatea de asigurare a coercitiei clauzelor din acord ramane la dispozitia efectiva si exclusiva a vointei partilor;
5. Acordul de mediere poate imbraca forma unei strangeri de mana care nu se materializeaza intr-un inscris;
6. Acordul de mediere produce efecte doar pentru partile semnatare, opozabilitatea dobandindu-se prin trecerea la redactarea actului solemn intocmit de notar, magistrat sau functionar public;
7. Acordul de mediere reprezinta doar vointa partilor, element determinant al unui act juridic, dar nu suficient.
Printr-o analiza prin comparatie observam ca intre actul devenit titlu executoriu si actul devenit acord de mediere sunt diferente substantiale si anume:

Citește în continuare

Medierea în disputarea custodiei minorului


EXTRAS din Studiul dnei Camelia-Anca BORLEAN, mediator autorizat, psiholog Curtea de Apel Oradea

Un material foarte interesant şi util pentru mediatori şi public, publicat pe site-urile http://www.dreptulfamiliei.ro,  25.10.2012
si  http://www.juridice.ro/225491/medierea-in-disputarea-custodiei-minorului.html

5. Importanta medierii in disputarea custodiei copiilor

Medierea reprezinta una dintre modalitatile alternative si eficiente de solutionare a disputarii custodiei minorilor, avand un efect pozitiv in privinta ajustarii copiilor si a parintilor postdivort. Acest fapt este fundamentat teoretic si experimental prin studiile si cercetarile efectuate pana in prezent (Emery, 1994, 1998, Emery, Kitzmann, Waldron, 1999; Kelly, 1996, 2002; Emery & Kelly, 2002; Emery 2005).

In acest sens, intr-un studiu longitudinal efectuat pe o perioada de 12 ani (Emery, Sbarra & Grover, 2005) s-a comparat procesul medierii cu procesul traditional, in fata instantei, in cauzele de divort care implica si copii. Rezultatele studiului arata asocierea pozitiva intre calitatea relatiilor dintre cei doi parinti si ajustarea copiilor postdivort, urmarind efectul pozitiv pe termen lung al medierii in ceea ce priveste ariile importante in cresterea si educarea copiilor: disciplina, educatie sociala si morala, celebrarea evenimentelor speciale pentru copii, vacantele, activitatile extrascolare si consultarea copiilor in aspectele importante.

Astfel, parintii necustodieni divortati prin mediere mentin relatiile cu copii si dupa 12 ani de la divort cu aceeasi frecventa iar calitatea relatiilor dintre cei doi parinti privind cresterea si educarea copiilor este aceeasi si dupa 12 ani.

Este evident faptul ca, o decizie privind custodia copiilor trebuie oricum luata, insa, modul in care se ia si impactul ulterior asupra copiilor, difera. Aceasta diferenta este data de procesul prin care se iau deciziile. Parteneriatul intre cei doi parinti in cadrul procesului de mediere ii face sa contribuie in mod egal la luarea acestor decizii iar pozitiile de pe care negociaza subiectele in disputa sunt de cooperare deoarece la baza lor, sta interesul pe care ambii il au in continuarea relatiilor lor.

    Functia educativa a medierii consta, in faptul ca parintii devin constienti ca relatiile lor nu dispar o data cu separarea si divortul. De modul in care isi negociaza aceasta viitoare structura, depinde calitatea relatii de familie viitoare. Disputarea custodiei reprezinta disputarea viitoarei relatii dintre parinti. (Emery, 1998). Medierea responsabilizeaza astfel partile in a lua decizii privind solutii echitabile, durabile in timp, intelepte, cu privire la viitoarele lor relatii de familie.

Cel mai important rol pe care il are medierea asupra relatiilor dintre cei doi parinti se refera la urmatoarele dimensiuni: parintii se afla pe o pozitie de colaborare iar nevoile lor se fac auzite fara a fi criticati. Prin insasi procesul de mediere, parintii vor invata noi abilitati de a comunicare si exprimare nevoi, de a rezolva probleme (Kelly, 2002) de a-si seta noi reguli si limite in privinta relatiei cu copilul si a intimitatii lor separate (Haine et al., 2003). Parintii raman concentrati pe mentinerea unei studiului arata asocierea pozitiva intre calitatea relatiilor dintre cei doi parinti si ajustarea copiilor postdivort, urmarind efectul pozitiv pe termen lung al medierii in ceea ce priveste ariile importante in cresterea si educarea copiilor: disciplina, educatie sociala si morala, celebrarea evenimentelor speciale pentru copii, vacantele, activitatile extrascolare si stabilitati, a unei rutine zilnice cu masuri de disciplina consistente si consecvente (Haine, Sandler, Wolchik, Tein & Dawson-McClure, 2003).

Prin mediere se face diferenta intre oameni si problemele lor iar parintii in negociere au in vedere interesul superior al copilului. Astfel, se reduce distresul emotional al divortului si implicit si cel al copiilor, acestia isi mentin increderea in parinti, iar separarea nu este resimtita atat de acut, ca o amenintare la siguranta si securitatea lor. Prin mediere, parintii pot controla viitorul lor si al copiilor lor, se redefinesc relatiile de familie intr-o noua structura iar la nivel psihologic, medierea reprezinta o modalitate de ajustare a parintilor in privinta acceptarii separarii.

In acest sens, in cadrul procesului de mediere, cooperarea parentala, bazata pe vointa lor comuna de a planifica activitatile copilului si de a stabili un plan parental comun, constituie elementul fundamental cu care parintii vor recadra relatiile lor de familie intr-o noua structura, stabila, predictibila si functionala.

 Efectele pozitive ale medierii, pe termen lung asupra calitatii relatiilor dintre membrii familie pot fi evidentiate prin urmatorul exemplu: relatiile parintilor inaintea intrarii in mediere erau deteriorate, nu comunicau in legatura cu problemele importante privind cresterea copiilor, se aflau in perioada de divort cu dosar pe rolul instantei de judecata, copilul mai mare in varsta de 8 ani refuza in mod constant orice contact cu mama sa, refuzul sau avand legatura cu ingrijirea de baza, asistarea la lectii, timp liber. Stilurile parentale erau diferite: unul autoritar al mamei si permisiv al performantele tatalui; regulile de educatie si disciplina erau inconsistente copilului; performantele copilului la scoala erau scazute, tendintele comportamentale erau de izolare si de refuzul interactiunii cu ceilalti copii de varsta sa; problemele emotionale cu care se confrunta copilul erau furie, vinovatie, autoblamare; abilitatile de comunicare erau reduse; al doilea copil in varsta de 3 ani si jumatate manifesta tendinte de atasament anxios fata de mama sa, comportamente de incapatanare, tulburari in alimentatie.

Citește în continuare

Litigiile proprietarilor cu asociaţiile şi furnizorii de utilităţi pot fi soluţionate mai convenabil prin mediere


Mediator Constantin Asofronie
Medierea ca modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă prin intermediul unui terţ – mediatorul, autorizat potrivit legii nr. 192/2006 privind medierea şi exercitarea profesiei de mediator, îşi găseşte foarte bine aplicabilitatea pentru rezolvarea litigiilor dintre proprietari sau dintre aceştia şi asociaţia ori furnizorii de utilităţi. Această categorie de litigii este de drept civil, este prevăzut în lege că pot fi soluţionate prin mediere, iar noile reglementări impuse de noul Cod de procedură civilă instituie posibilitatea apelării la mediere înaintea deschiderii unui proces civil, de regulă pentru recuperarea restanţelor la plata obligaţiilor comune şi/sau individuale ale unor proprietari rău- platnici din diverse motive.

În contextul actualei crize economico-financiare, care a determinat reducerea substanţială a veniturilor populaţiei şi va impune eliminarea subvenţiilor pentru încălzirea locuinţelor, se întrevede o creştere masivă a restanţierilor la plata întreţinerii la bloc în toamna şi iarna acestui an. Întrucât asociaţiile nu au decat un fond de rulment pentru reparaţii, întârzierea sau neplata cheltuielilor la asociaţie duce la calcularea unor penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, după trecerea celor 15 zile de la afişarea listei de plată la avizier, în cazul existenţei mai multor restanţieri asociaţia nu mai poate plăti furnizorii de utilităţi, care la rândul lor calculează penalităţi de întârziere. Astfel, mai întâi individual, apoi cu asociaţia, proprietarii din imobilele tip condominiu (bloc, vilă, cămin, etc.) devin debitori, care pot fi acţionaţi în judecată în baza legii nr. 230/2007, iar în cazul pierderii procesului vor fi obligaţi la plata debitului către asociaţie şi a cheltuielilor judiciare, iar în caz de neîndeplinire nici atunci a obligaţiilor, vor fi puşi în faţa executării silite a sentinţei, care poate duce la vânzarea apartamentului prin licitaţie.
Înainte de a ajunge la această fază a executării silite, asociaţia de proprietari invită datornicii la discuţii şi încearcă să obţină plata datoriilor, din care la rândul ei să-şi plătească furnizorii, cheltuielile administratibve şi salariile personalului angajat. Dacă nu se ajunge la o înţelegere, atât asociaţia de proprietari cât şi proprietarul datornic pot apela la mediere pentru rezolvarea litigiului, căutând un mediator autorizat de pe Tabloul mediatorilor publicat în Monitorul Oficial, pe site-ul Consiliului de mediere  www.cmediere.ro sau al Asociaţiei Mediatorilor Galaţi, afişat la instanţe şi alte autorităţi ale statului.

Ai probleme cu banca? Du-te la un mediator. Ţi-ar putea scădea rata


Autor: Mihai Baniţă | Publicat: 16 mar 2010, Money.ro  Republicare

Conflictul cu o instituţie bancară nu trebuie să ajungă întotdeauna în instanţă pentru a primi o soluţionare. O dispută între un client şi o bancă se poate rezolva pe cale amiabilă dacă părţile apelează la un mediator bancar.
Medierea este o procedură care permite prevenirea şi rezolvarea certurilor, disputelor, conflictelor şi litigiilor cu rapiditate, utilizând ajutorul profesioniştilor pregătiţi şi specializaţi care, păstrându-şi neutralitatea, ajută pe cei în cauză să reuşească încheierea unui acord avantajos, conform deciziei părţilor.

Aşa îşi descrie activitatea Uniunea Mediatorilor Bancari din România, instituţie care îşi propune să înlocuiească utilizarea procedurilor de litigiu cu medierea, o metodă alternativă considerată mai eficientă, ce nu implică instanţa în soluţionarea cauzelor.

Cum funcţionează medierea

Medierea presupune găsirea unei soluţii care să mulţumească ambele părţi. Procesul de mediere porneşte în urma unei solicitări. La început, se organizează întâlniri separate cu părţile implicate, iar mai apoi o întâlnire sau mai multe împreună. Mediatorul încearcă să ajute părţile să ajunga la o intelegere, cedand de exemplu câte puţin din pretenţii.

Spre exemplu, e în interesul băncii să reeşaloneze un credit restant, şi în interesul clientului să îşi păstreze casa sau maşina şi să nu ajungă în executare silită. Pentru a desfasura procedura se incheie de catre parti cu mediatorul un act numit contract de mediere. După ce se stabileşte o soluţie preliminară, clientul se consultă cu familia, prietenii sau avocatul, iar reprezentantul băncii cu superiorul. Dacă ambele părţi cad de acord, se redactează un act adiţional la contractul de credit/leasing, in baza acordului de mediere, fără a mai fi nevoie de intervenţia unui notar”, a declarat pentru Money.ro Constantin Asofronie, vicepreşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

Citește în continuare