Adunarea generală anuală a Asociaţiei Mediatorilor Galaţi la 1 martie 2014

În data de 1 martie 2014 a fost convocată adunarea generală anuală a Asociaţiei Mediatorilor Galaţi, cu următoarea ordine de zi:

1. Darea de seamă asupra activităţii comitetului director şi asociaţiei în anul 2013. 2. Prezentarea şi aprobarea situaţiilor financiare anuale pentru 2013. 3. Prezentarea şi aprobarea Raportului comisiei de cenzori. 4. Probleme de planificare, organizare şi coordonare a activităţilor în anul 2014.  5. Aspecte de practică şi pregătire a mediatorilor după recentele modificări legislative privind medierea.   6. Diverse.

Adunarea a avut loc într-un cadru statutar, cu destui absenți totuși, mai ales din cauza faptului că după statut sunt o treime suspendați din activitatea asociației, nu apar nici pe Tabloul mediatorilor la Consiliu de mediere, nu practică încă medierea sau nu pot face față cheltuielilor în condițiile în care medierea este încă o fată morgana pentru ei, justiție și justițiabili. Participanții au analizat activitatea Comitetului Director si pe ansamblul asociației, sunt mulțumiți de ceea ce a făcut conducerea sa în anul 2013 pe plan local și național, s-au ridicat problemele cu care se confruntă mediatorii și s-au propus niște măsuri de adus la cunoștința Consiliului de mediere. Membrii asociației susțin constituirea corpului profesional al mediatorilor de fapt și de drept,  finalizarea și adoptarea Statutului profesiei, a unor modificări legislative care să clarifice și să eficentizeze legea medierii, realizarea unui Standard de formare continuă a mediatorilor. Participanții au criticat formarea inițială și autorizarea unui număr tot mai mare de mediator fără să existe o piață suficientă pentru cei peste 10000 deja existenți, interesele financiare exagerate ale formatorilor în dauna calității, amenințarea ilegală Consiliului de mediere cu ștergerea de pe Tabloul mediatorilor a celor care nu realizeaza punctajul impus la formarea continuă sau care nu dovedesc apartenența la o asociație (obligație neconstituțională), suprizele negative în legislație impuse de politicieni nedocumentați și alte profesii, recomandarea restransă a medierii de către organele cu atribuții jurisdicționale, boicotul avocaților și uneori al notarilor, etc.

Participanții au aprobat raportul de activitate al Comitetului Director, situațiile financiare anuale și raportul cenzorilor, au stabilit un program minimal de activități și obiective de urmărit.

În plan organizatoric și statutar, ca și în alte ocazii, participanții au criticat neimplicarea unor mediatori în activitatea asociației, mai ales a celor care dețin anumite funcții în comitetul director. Pentru eficientizarea activității s-a analizat fiecare persoană în parte și s-au luat niște măsuri radicale: revocarea din funcție a vicepreședintelui și altor membri pentru lipsa de implicare și neîndeplinirea atribuțiilor. De la data de 1 martie 2014, cu un an înainte de expirarea mandatului actualului comitet director, au fost aleși pe funcții după cum urmează: Nicu ȚOCU – vicepreședinte,  Nicoleta IFRIM – secretar, Adrian SMĂRĂNDOIU – membru, Rada PIVNICERU și Victor UNGUREANU – membri supleanți, pentru perioada rămasă pană la viitoarele alegeri din luna mai 2015. Modificările aduse în stafful asociației, una din cele mai active și la nivel național prin președintele său Constantin Asofronie, se doresc un impuls puternic pentru susținerea și realizarea obiectivelor propuse, în apărarea drepturilor și intereselor mediatorilor membri și promovarea medierii, în implementarea acesteia mai intensă în domeniile de bază ale soluționării conflictelor pe cale amiabilă.

Reclame

Protocolul de colaborare între asociaţiile profesionale ale mediatorilor

PROTOCOL DE COLABORARE

ÎNTRE ASOCIAŢIILE PROFESIONALE ALE MEDIATORILOR DIN ROMÂNIA

 CAP. 1   PARTENERII, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE  PROTOCOLULUI

 Art.1 Prezentul protocol se încheie între asociaţiile profesionale ale mediatorilor din România semnatare, care acceptă să colaboreze într-un parteneriat pe baza scopului, principiilor şi obiectivelor stabilite de comun acord.

Art. 2. Scopul

Scopul prezentului protocol constă în implicarea activă şi eficientă a asociaţiilor  pentru instituirea şi dezvoltarea unui parteneriat durabil şi eficient în vederea constituirii corpului profesional al mediatorilor, adoptării Statutului profesiei de mediator, îmbunătăţirii reglementărilor privind medierea, promovării, dezvoltării şi implementării medierii în România.

Art. 3. Principiile

Pentru funcţionarea eficientă a parteneriatului între asociaţii pe termen lung, acestea sunt de acord să respecte următoarele principii:

1. Dorinţă şi capacitate de a participa în mod activ la elaborarea, planificarea şi implementarea acţiunilor.

2. Colaborarea între asociaţii pe baza încrederii în buna intenţia a fiecăreia.

3. Transparenţă, parteneriat şi orientare socială către beneficiarii medierii.

4. Comunicarea deschisă, constructivă şi regulată între asociaţii.

5. Respectul partenerilor, ideilor, angajamentelor şi a cuvântului dat.

6. Loialitate, onestitate, integritate, libertatea de opinie şi exprimare.

7. Egalitate în drepturi şi obligaţii, monitorizarea rezultatelor.

8. Profesionalism şi responsabilitate în implementarea medierii.

9.  Altruism şi disponibilitate în participarea sau susţinerea acţiunilor.

10. Consensul în luarea hotărârilor importante, acceptarea opiniilor majoritare.

 Art. 4. Obiectivele

În realizarea scopului propus, obiectivele protocolului constau în colaborarea dintre asociaţii pentru:

– constituirea corpului profesional al mediatorilor din România prin voinţa mediatorilor concomitent cu modificarea art. 24 din legea medierii;

– adoptarea Statutului profesiei de mediator conform art.V din legea nr. 215/2012 de modificare a legii medierii;

–  promovarea urgentă a unor propuneri de îmbunătăţire a legii medierii;

– realizarea unui Standard pentru formarea profesională continuă a mediatorilor;

– adaptarea procedurii sprijinului judiciar pentru informare şi mediere;

– încheierea unor protocoale de colaborare în implementarea medierii cu instituţii de interes pentru mediere în materie penală, administrativă, comercială, protecţia consumatorilor, educaţie, malpraxis, asigurări, bănci, raporturi de muncă;

– realizarea unor materiale de promovare scrise, audio, video, afişare publică;

– sprijin şi participare reciprocă la forme de pregătire şi promovare zonală;

– identificarea unor posibilităţi de pregătire şi prezentare a unor proiecte de implementare a medierii în comunitate, cu finanţare europeană şi locală;

–  relaţionarea cu alte asociaţii profesionale din România şi străinătate;

Capitolul al IX-lea din proiectul Statutului profesiei de mediator – Organizarea

STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR

Capitolul al IX-lea

Organizarea profesiei de mediator

      Membrii corpului profesional al mediatorilor

    

 Art. 48 (1) Organizarea profesiei de mediator presupune organizarea corpului profesional al mediatorilor şi a exercitării profesiei de către membrii acestuia.

(2) Din Corpul profesional al mediatorilor fac parte de drept toţi  mediatorii autorizaţi în condiţiile legii şi prezentului statut, înscrişi în Tabloul mediatorilor alcătuit de Consiliul de mediere.

(3) Membrii corpului profesional al mediatorilor pot fi activi, inactivi sau suspendaţi.

(4) Mediatorii autorizaţi pot fi activi şi beneficiază de totalitatea drepturilor şi le revin toate obligaţiile prevăzute de lege şi statut ori inactivi, fiindu-le reduse unele drepturi şi obligaţii.

(5) Mediatorii inactivi sunt cei care au fost autorizaţi şi nu au deschis o formă de exercitare a profesiei, fiind înscrişi într-o secţiune aparte a Tabloului mediatorilor.

(6)  Mediatorii inactivi nu beneficiază de drepturile electorale (de a alege şi a fi ales într-un organ de conducere), nu sunt obligaţi să participe la formarea profesională continuă, să îndeplinească vreo atribuţie ca mediator activ şi să plătească taxa de administrare anuală.

(7) Mediatorii pot fi suspendaţi în următoarele situaţii: în baza unei sancţiuni disciplinare sau hotărâri judecătoreşti de interzicere temporară a exercitării profesiei, pe durata incompatibilităţii   sau la cererea mediatorului din motive personale, pentru neplata obligaţiilor mai mult de 6 luni de la data stabilită prin hotărârile organelor de conducere.

 (8) Mediatorii suspendaţi sunt înscrişi într-o secţiune aparte a Tabloului mediatorilor, nu pot exercita profesia pe durata suspendării, nu pot să ocupe funcţii de conducere, pot exercita dreptul de vot cu excepţia suspendării din motive disciplinare ori prin hotărâre judecătorească şi pentru incompatibilitate la data alegerilor, pot să participe la formarea continuă şi vor plăti o taxă de administrare redusă.

(9) Nu mai fac parte din corpul profesional al mediatorilor mediatorii pentru care s-a declarat încetarea calităţii de mediator potrivit legii.

(10) Un mediator care a fost autorizat potrivit legii şi statutului poate exercita profesia numai ca membru al corpului profesional al mediatorilor, într-una din structurile componente.

        Natura, scopul şi principiile organizării şi funcţionării corpului profesional  

      Art. 49 (1) Corpul profesional al mediatorilor, denumit în continuare CPM, reprezintă forma de organizare pe criteriul profesional, autonomă, apolitică şi nonprofit a mediatorilor.

    (2) CPM este constituit şi îşi exercită atribuţiile în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi, prevăzute de lege şi statut, precum şi al apărării drepturilor legitime ale acestora.

     (3) Organizarea şi funcţionarea CPM şi ale structurilor componente se realizează pe principiile teritorialităţii, autonomiei determinate, eligibilităţii şi ierarhiei organelor de conducere.

     (4) Structura organizatorică a Corpului este conferită de caracterul său unitar şi reprezentativ în plan profesional.

      Organizarea teritorială şi naţională    

    Art. 50 (1) Corpul este organizat la nivel teritorial în fiecare judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti în “Camera Mediatorilor din Judeţul …/Municipiul Bucureşti”, prescurtat Camera, structură cu personalitate juridică constituită potrivit prezentului statut din toţi mediatorii care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza acelui judeţ.

    (2) În cadrul unei camere pot să se constituie secţii la nivelul unor municipii sau oraşe, cu localităţile rurale arondate administrativ, precum şi la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.

     (3) Un mediator poate face parte doar dintr-o singură cameră.

     (4) La nivel naţional se constituie Uniunea Naţională a Camerelor Mediatorilor din România, prescurtat UNCMR, structură cu caracter federativ în care se asociază voluntar toate camerele mediatorilor din ţară şi persoană juridică de drept privat şi de interes public.

      (5) Camerele mediatorilor se pot asocia formal la nivel zonal sau regional pentru desfăşurarea mai eficientă a unor activităţi şi pentru implentarea unor proiecte sau programe comune.

Mutarea unui mediator de la o camera la alta

     Art. 51 (1) Un mediator se poate muta de la o camera la alta numai în situaţia mutării sediului principal al formei de exercitare a profesiei în localităţi de pe teritoriul altui judeţ sau municipiul Bucureşti,  ori, cu caracter temporar, la mutarea activităţii mediatorului în alt judeţ pe o durată de minim 3 luni până la maximum 4 ani, termen peste care se face mutarea completă.

      (2) Mutarea se aduce la cunoştinţa şi se avizează de biroul camerei de unde pleacă şi la cea la care pleacă mediatorul, pe baza cererii personale în care se înscriu motivele şi perioada estimată în cazul mutării temporare.

      (3) Mediatorul mutat este obligat să se înscrie în evidenţa noii camere în termen de maximum 30 de zile. În cazul în care mediatorul nu se conformează acestei obligaţii, după o înştiinţare şi un termen de aşteptare de 15 zile, biroul camerei de la care a plecat mediatorul mutat înştiinţează Consiliul de mediere care poate decide suspendarea temporară cu caracter administrativ (nu este sancţiune) a mediatorului până la clarificarea situaţiei. Nerespectarea acestor obligaţii şi măsurii suspendării constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit procedurii prevăzute în statut şi în lege.

        (4) La mutarea temporară şi definitivă a unui mediator în altă cameră, acesta trebuie să se achite de obligaţiile financiare şi să stabilească regimul cazurilor de mediere aflate în curs de desfăşurare, acestea putând fi soluţionate de acelaşi mediator sau de alt mediator, cu acordul părţilor.

        (5) La mutarea preşedintelui sau unui vicepreşedinte, secretar sau trezorier în mod definitiv se organizează noi alegeri după constatarea vacanţei funcţiei, iar în cazul mutării temporare sub termenul de expirare a mandatului, se deleagă alt mediator din cadrul biroului camerei, de către membrii acestuia, să îndeplinească toate sau o parte din atribuţiile preşedintelui sau vicepreşedintelui mutat temporar. În cazul celorlalte funcţii, la mutarea definitivă se aleg alţi membri la prima adunare generală, urmând a se anunţa aceasta cu minimum 30 de zile înainte pentru depunerea de candidaturi.

 Organele de conducere

        Art. 52 (1) Corpul îşi exercită atribuţiile prin organele de conducere şi membrii săi.

   (2) Organele de conducere ale CPM sunt:

a) deliberative: la nivelul camerei este adunarea generală din care fac parte de drept toţi mediatorii dintr-un judeţ, iar la nivel naţional sunt: consiliul naţional, conferinţa naţională anuală şi congresul.

b) executive: la nivelul secţiilor este coordonatorul, la nivelul camerei este biroul, iar la nivel naţional este Consiliul de mediere.

 (3) Organele de conducere de la nivelurile prevăzute la alin. (2) sunt compuse, au competenţă şi atribuţii potrivit prevederilor prezentului statut.

    (4) Alegerea organelor de conducere ale CPM se face numai prin vot secret, conform Regulamentului electoral şi prezentului statut.

     (5) Organele de conducere ale CPM au ca atribuţii permanente: organizarea corespunzătoare a primirii în profesie şi carierei mediatorilor, formarea profesională inițială și continuă a acestora, asigurarea calităţii serviciului de mediere prestat de mediatori, relaţionarea cu alte corpuri profesionale, instituţii, autorităţi şi alte entităţi publice sau private de interes pentru mediere.

      (6) Un mediator nu poate deţine mai mult de 2 mandate consecutive pe aceeaşi funcţie de conducere sau de control.

      (7) În organele de conducere ale CPM sunt aleşi reprezentanţii categoriilor de mediatori, în mod proporţional, din rândul celor care se bucură de prestigiu şi reputaţie profesională şi morală.

      (8) Mandatul organelor de conducere este de 4 ani. Pe durata mandatului, mediatorii aleşi, care desfăşoară activitate în mod permanent în organele de conducere, comisiile de cenzori şi comisiile de specialitate, vor fi încadraţi şi remuneraţi în condiţiile stabilite de adunarea generală, respectiv de congres, mandatul putând fi revocat pentru neîndeplinirea atribuţiilor sau abateri deosebit de grave.

         (9) Dacă pe durata mandatului, membrii aleşi în organele de conducere renunţă ori sunt eliberaţi din funcţie, se mută la altă cameră, devin incompatibili, sunt excluşi din profesie ori au decedat, se organizează alegeri pentru funcţiile vacante de preşedinte sau vicepreşedinte în termen de maxim 30 de zile de la data vacantării funcţiei.

        (10) În cazul celorlalte funcţii de la nivelul camerei, biroul camerei se poate completa din rândul membrilor supleanţi, în ordinea numărului de voturi, cu acordul acestora. Alegerea se face la prima adunare generală semestrială, respectiv, în caz motivat, într-o adunare generală extraordinară.

       (11) În cazul întreruperii mandatului unor membri ai organelor de conducere şi comisiilor, cei care îi înlocuiesc vor activa pe funcţiile respective pe durata restului de mandat rămas până la alegerile generale premergătoare congresului.

           Organele de control

        Art. 53 (1) Organele de conducere al CPM au şi atribuţia de control a respectării legalităţii,  respectarea disciplinei, eticii şi deontologiei profesionale şi trebuie să acționeze prin toate mijloacele legale pentru protecția profesiei, a demnității și onoarei corpului profesional al mediatorilor.

       (2) Comisia de cenzori este organul care verifică întreaga activitate financiară a CPM, respectiv a Consiliului de mediere şi a birourilor camerelor, şi care îşi desfăşoară activitatea specifică în mod continuu şi autonom, pe baza prevederilor legale în domeniu, precum şi a unor norme aprobate de consiliul naţional în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a statutului.

        (3) Controlul financiar de gestiune şi al folosirii fondurilor CPM este asigurat de 3 cenzori la nivelul camerelor şi de 5 cenzori la nivel naţional, aleşi de către organele deliberative respective, după procedura electorală din prezentul statut.

        (4) Anual, înaintea conferinţelor naţionale, şi înaintea congresului cenzorii întocmesc şi prezintă spre aprobare acestora Raportul de activitate, în baza căruia se poate efectua descărcarea de gestiune a organelor de conducere executive.

       (5) În situaţii deosebite, la cererea a cel puţin o treime din numărul membrii camerelor, consiliului naţional sau a participanţilor la congres se poate contracta efectuarea unui audit extern pe domeniile de activitate ale organelor de conducere.

          Exercitarea atribuţiilor de către organele de conducere

        Art. 54  (1) CPM îşi exercită atribuţiile prin organele de conducere şi membrii săi.

    (2) Actele emise sau adoptate de organele de conducere ale CPM sunt obligatorii pentru mediatorii din structurile respective şi faţă de structurile ierarhic inferioare.

    (3) Actele juridice încheiate cu încălcarea atribuţiilor conferite prin lege sau prin prezentul statut sunt nule de drept.

    (4) CPM răspunde, în condiţiile legii, pentru toate faptele şi actele juridice săvârşite sau încheiate de organele sale de conducere şi are dreptul, atunci când s-au produs pagube, să se îndrepte, pentru recuperarea acestora, împotriva celor vinovaţi, potrivit legii.

    (5) Împotriva hotărârilor sau deciziilor organelor de conducere se face contestaţie la organul ierarhic superior în temen de 60 de zile de la publicare, după care se poate urma calea contenciosului administrativ numai pentru actele de conducere sau administrative ce nu privesc activitatea statutară de funcţionare a corpului profesional, acte care pot fi contestate numai în cadrul statutar.

    (6) Membrii organelor de conducere şi control răspund administrativ, material, civil şi penal pentru faptele săvârşie cu vinovăţie în exercitarea atribuţiilor.   

     (7) Revocarea membrilor organelor de conducere şi ai comisiilor se hotărăşte în cazurile de neîndeplinire repetată a atribuţiilor care afectează activitatea camerei sau CPM şi pentru săvârşirea de abateri grave sau alte fapte incompatibile cu calitatea lor ori au fost condamnaţi la închisoare, inclusiv cu suspendarea executării pedepsei. Preşedinţii/vicepreşedinţii birourilor camerelor sunt revocaţi din funcţie de adunarea generală sau de sesiunea consiliului naţional dacă sunt membri ai acestuia, după caz, cu majoritatea a două treimi din numărul voturilor valabil exprimate, la propunerea comisiilor de disciplină ori consiliului naţional. În situaţii similare revocarea membrilor organelor de conducere şi control centrale sau comisiilor se face de către consiliul naţional.

Constituirea corpului profesional al mediatorilor – o necesitate majoră

Un proiect pentru care luptăm de 3 ani:

CONSTITUIREA CORPULUI PROFESIONAL AL MEDIATORILOR

   Necesitatea obiectivă  a constituirii:

 1. La această dată nu este constituit un corp profesional unitar al mediatorilor,

– nici de drept (nu este reglementat prin legea organică în domeniu, legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sau alt act),

 – nici de fapt (majoritatea mediatorilor sunt la această dată înscrişi formal în asociaţii profesionale, o parte nu sunt înscrişi, iar o mare parte sunt înscrişi numai pentru că li se condiţionează astfel autorizarea de către Consiliul de mediere (CM), iar mulţi mediatori sunt membri în mai multe asociaţii);

 2. Faptul că mulţi mediatori, după obţinerea autorizării în baza adeverinţelor de la asociaţii nu activează deloc sau foarte rar şi fără participare reală la viaţa asociaţiilor, nu poate fi sancţionabil nici de CM, nici de asociaţii;

 3. Numărul foarte mare de asociaţii (110 în prezent, în creştere), din care unele formate din câţiva mediatori, eventual numai pentru formarea iniţială a altor mediatori,  denotă o fărâmiţare neproductivă intenţionată a mediatorilor, ceea ce nu poate fi confundată cu un corp profesional unitar;

 4. Nu mai există profesie liberală sau etatistă în care practicienii să nu aibă constituit un corp profesional şi să nu aibă un statut al acestuia. Cel mai recent, sunt constituite sau în curs de constituire corpuri profesionale ale arbitrilor, consultanţilor fiscali, executorilor, practicienilor în insolvenţă, lichidatorilor, etc.

       La această dată nu există un organ de conducere la nivel teritorial care:

 – să coordoneze unitar mediatorii dintr-un judeţ, să relaţioneze şi să–i reprezinte în faţa instituţiilor şi autorităţilor de interes pentru mediere: instanţe, parchete, poliţie, protecţia consumatorului, camere de comerţ şi industrie, autoritatea tutelară, în domeniul muncii şi protecţiei sociale, ş.a.;

 – să asigure o practică unitară în mediere la nivelul acestora;

 – să ţină o statistică a activităţii mediatorilor;

 – să organizeze şi să ţină evidenţa pregătirii continue a mediatorilor;

 – să susţină campanii de promovare a medierii în mass-media şi cu publicul;

 – să dezvolte colaborarea cu alte corpuri profesionale şi medii de interes;

 – să urmărească respectarea eticii şi deontologiei profesionale;

 – să sprijine activitatea de întocmire a dosarelor de autorizare şi a activităţii  mediatorilor debutanţi.

SITUAŢIE JURIDICĂ:

    Din corpul profesional al mediatorilor trebuie să facă parte de drept şi obligatoriu toţi mediatorii autorizaţi potrivit legii medierii 192/2006.

   Această prevedere nu este ilegală sau neconstituţională: „statul are dreptul să organizeze profesiile de interes public după reguli comune, în legi organice şi exercitarea profesiilor respectivă nu este permisă decât membrilor corpului profesional respectiv. Exercitarea profesiei de către alte persoane neatorizate sau în alt cadru constituie infracţiune”.

   A se vedea în acest sens un material edificator, respectiv Decizia nr. 233/2004 a Curţii Constituţionale a României, precum şi prevederi ale unor convenţii internaţionale şi Declaraţia universală a drepturilor omului. Această Decizie şi actele normative respective arată că în alte profesii liberale este constituţională condiţionarea practicării profesiei de apartenenţa la o organizaţie (Corp, Ordin) profesională unică şi asocierea obligatorie la acestea a persoanelor care doresc să practice respectivele profesii, de interes public, deci nu se încalcă nici Constituţia şi nici Convenţia O.I.M.

Decizia nr. 233/2004 a C.C.R. şi deciziile Curţii Europene invocate demonstrează că libertatea de asociere în unele asociaţii sau corpuri / ordine profesionale poate fi condiţionată de pregatirea şi atestarea persoanei respective într-un domeniu de activitate şi de asemenea, practicarea unei anumite profesii este condiţionată legal de apartenenţa la asociaţia / corpul/ ordinul profesional de interes public respectiv. Decizia se referă la 2 profesii liberale (la avocaţi şi notari), dar devine referinţă pentru toate celelalte ordine/corpuri profesionale de interes public din România: medici, poliţişti, consilieri juridici, executori judecatoreşti, lichidatori, experţi, practicieni în insolvenţă, arhitecţi, contabili autorizaţi, experţi contabili, farmacişti, asistenti medicali, moaşe, medici şi asistenţi veterinari, etc.

Cu excepţia mediatorilor, unde s-a instituit deocamdată ca organism tehnic-administrativ Consiliul de mediere, la toate celelalte profesii s-au constituit uniuni, persoane juridice de interes public, care cuprind organizaţii teritoriale ale practicanţilor profesiilor respective şi organe de conducere,  înscrierea în corpul/ ordinul profesional pentru a putea exercita profesia este obligatorie, iar acesta acreditează, pregăteşte, atestează, sancţionează practicanţii respectivelor profesii.

Continuarea pe: https://mediereagalati.wordpress.com/2011/02/27/obligatia-de-inscriere-a-mediatorilor-in-asociatii-nu-este-ilegala-si-neconstitutionala/#more-3793

    Din Corpul profesional al mediatorilor trebuie să facă parte de drept şi obligatoriu toţi mediatorii autorizaţi potrivit legii medierii.

     În Deciziile C.C.R. menţionate, deşi avocatura şi notariatul sunt profesii liberale prin excelenţă, independente, exercitarea lor trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, modurile şi condiţiile de realizare a acestor asocieri, inclusiv a celor profesionale, trebuie prevăzute în lege, pentru că avocaţii şi notarii realizează un serviciu public, care este organizat pe baza unei legi speciale.

    Analize şi concluzii similare privind faptul că nu este încălcat dreptul la asociere nici prin obligarea înscrierii în barouri judeţene pentru exercitarea profesiei de avocat rezultă şi din:

 – Deciziile nr. 321/2004 – MOf.R 1144/3.12.2004, nr. 260/2005 MOfR 548/28.06.2005, 688/2005 – MOfR 114/7.02.2006, 200/2006 – MOfR 299/3.04.2006

 – hotărârea CEDO în cauza nr. 24057/2003 Bota contra României şi Buzescu contra României din 24.05.2005.

    Detalii, inclusiv la referinţele la legislaţia internaţională, pe: http://www.legestart.ro/Decizia-233-2004-referitoare-exceptia-neconstitutionalitate-dispozitiilor-art-48-alin-1-teza-intai-ale-art-57-alin-1-3-Legea-51-1995-organizarea-exercitarea-profesiei–

  Singura referinţă la organizarea mediatorilor este în art. 24 din legea nr. 192/2006:

 „ART. 24 Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale în condiţiile legii.”

     Această prevedere este ilegală şi neconstituţională:

Constituţia României:  CAPITOLUL II  Drepturile şi libertăţile fundamentale

„ARTICOLUL 40 Dreptul de asociere

 (1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.”

 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – O.N.U. 1948:

„ Articolul 20 Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică.

                       Nimeni nu poate fi silit să faca parte dintr-o asociaţie.”

 Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966 – ONU

 „Art. 22. – 1. Orice persoana are dreptul de a se asocia in mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate si de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale.”

  În concluzie: impunerea prin ROF al Consiliului de mediere a condiţiei de înscriere într-o asociaţie profesională pentru a fi autorizat ca mediator şi apoi confirmarea periodică a apartenenţei la o asociaţie nu este legală şi încalcă prevederile constituţionale şi drepturile fundamentale ale omului !

  Din anul 2010 mediatorul Constantin Asofronie, preşedintele Asociaţiei Mediatorilor Galaţi, a lansat pe internet şi la diverse conferinţe, seminarii, şedinţe ale comisiei consultative a asociaţiilor profesionale, un proiect de modificare a art. 24 din legea medierii şi un proiect de Statut al corpului profesional al mediatorilor. Prin discuţii cu unii membri ai Consiliului şi deputaţi din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, s-a reuşit introducerea în art. V din legea nr. 215/2012 de modificare a legii medierii, obligaţia consiliului de a adopta un Statut al profesiei după republicarea legii. După multe discuţii sterile în şedinţele comisiei consultative, s-a constituit un grup de lucru şi pe baza a acestui proiect şi a altor propuneri de la Camera Mediatorilor Iaşi şi unele centre de mediere, în urma şedinţelor comisiei din septembrie şi noiembrie 2012 de la Piatra Neamţ şi Braşov, a fost adoptat un proiect de Statut al profesiei cu 8 capitole, singurul neadoptat fiind al 9-lea, Organizarea profesiei. Nu se doreşte adoptarea acestui statut de către cel puţin 4 mari asociaţii şi sateliţii lor, care vor să menţină starea actuală divizată şi inactivă a corpului profesional al mediatorilor, sub conducerea consiliului.

Sub presiunea a peste 30 de asociaţii care susţin proiectul, Consiliul de mediere, prin Hotărârea nr. 731/31.08.2012, a stabilit un grup de lucru format din 6 membri, a aprobat o Procedură de elaborare şi adoptare a statutului prin Hotărârea nr. 781/31.08.2012 şi a desemnat un coordonator prin Hotărârea nr. 845/28.09.2012. Ulterior nu s-a mai făcut nimic aproape un an de zile, continuând opoziţia la adoptarea statutului prin faptul că membrii consiliului nu aplică legea şi propriile hotărâri şi calendarul stabilit împreună cu asociaţiile şi abia pe 20.09.2013 am reuşit să reconvocăm comisia consultativă. Nici la acea şedinţă şi nici la cea din 22.11.2013 nu s-a reuşit decât enunţarea câtorva ipoteze de organizare, pe fondul dezordinii şi tensiunilor create de unii reprezentanţi ai asociaţiilor opozante, urmând ca până la 31.01.2014 să se primească propuneri pentru capitolul al IX-lea al proiectului de Statut şi apoi să se facă o centralizare atât de grupul de lucru al consiliului, cât şi de comisia consultativă, a cărei reunire o voi propune la sfârşitul lunii februarie, în calitate de coordonator. Simultan, am avut întâlniri cu preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor dl. Deputat Bogdan Ciucă şi alţi deputaţi, făcând demersuri pentru acceptarea de către aceştia a propunerii noastre de modificare a art. 24 din legea medierii, în prima sesiune parlamentară a anului 2014.

Referinţa actuală la organizarea mediatorilor în art. 24 / legea nr. 192/2006:

 „ART. 24 Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale în condiţiile legii.”

Propunerea AMG de modificare a art. 24 din legea medierii transmisă Camerei Deputaţilor:

Proteste şi somaţii către Consiliul de mediere faţă de Hotărârea 325/25.01.2014

Asociaţia Mediatorilor Galaţi

Nr. 9/13.02.2014

 Către

CONSILIUL DE MEDIERE

     Faţă de Hotărârea Consiliului de mediere nr. 235/25.01.2014 publicată în data de 11.02.2014 pe site-ul consiliului http://www.cmediere.ro, conducerea Asociaţiei Mediatorilor Galaţi îşi exprimă nemulţumirea şi protestul public din următoarele considerente:

1. Membrii consiliului încalcă sistematic şi ilegal principiile de organizare şi desfăşurare a profesiei, dar şi propriul Regulament de organizare şi funcţionare refuzând consultarea mediatorilor în probleme profesionale.
2. Motivul neîndeplinirii numărului anual de puncte pentru pregătirea profesională pentru trecerea mediatorilor respectivi la secţiunea “inactivi” echivalează cu suspendarea din activitate, măsură sancţionatorie neprevăzută în lege, ba mai mult, cu încălcarea condiţiilor de autorizare şi publicare în Tabloul mediatorilor prevăzute la art. 7 şi 14 din legea medierii nr. 192/2006 actualizată.
3. Termenul limită 31.03.2014 pentru îndeplinirea normei anuale de puncte retroactiv de după primul an de la autorizare este nerealist şi imposibil de realizat, fără ca mediatorii să fi fost preveniţi despre o asemenea măsură.
4. Costurile prohibitorii impuse mediatorilor la cursurile de formare continuă de către furnizorii autorizaţi de consiliu în condiţiile în care sunt mediatori care au doar câteva medieri pe an şi mai trebuie să plătească multe cheltuieli la consiliu, pentru chirii, deplasări, utilităţi la birou, promovare sunt imposibil de acoperit din câştigurile derizorii din cauza slabei aplicări a medierii şi inflaţiei de mediatori scoşi pe bandă rulantă de şcolile de formare iniţială (în judeţul Galaţi peste 500, mult prea mulţi faţă de necesarul obiectiv al pieţii).
5. Membrii consiliului nu s-au preocupat deloc de aplicarea propriei hotărâri din 2013 priving organizarea de stagii profesionale gratuite cu mediatorii din ţară, nu au venit la multe activităţi de pregătire organizate de asociaţii, în schimb sunt cuprinşi fără răgaz în cursuri contra cost la preţuri nerezonabile şi uneori nejustificate prin calitatea şi cantitatea de informaţii furnizate şi sprijinul concret al mediatorilor în perfecţionarea activităţii şi aplicarea noilor prevederi.

               În aceste condiţii, Asociaţia Mediatorilor Galaţi solicită următoarele:

Mediatorii gălăţeni alături de magistraţi şi profesori în dezbaterea noilor coduri penale

   

 

 

 

 

 

 

În data de 31  ianuarie 2014, la  Facultatea de  Ştiinte Juridice,  Sociale şi Politice din cadrul Universităţii “Dunărea de  Jos” Galaţi s-a desfăşurat Seminarul “Medierea în  materie penală, în raporturile de familie şi de muncă”,  organizat de Asociaţia Mediatorilor Galaţi, ocazionat de  intrarea în vigoare de la 1 februarie a noilor coduri penale şi modificărilor legii medierii.

Au onorat cu prezenţa reprezentanţii instanţelor: judecătorii Florin Meleacă de la Curtea de Apel, judecătorii Diana-Mihaela Oancea şi Florian Costin de la Tribunalul Galaţi, parchetelor: procurorul Ionica Iamandi de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, cadrelor didactice din facultate: dr. Nadia-Cerasela Aniţei şi dr. Ana Ştefănescu. Poliţia nu a trimis reprezentanţi.

Activitatea şi-a atins obiectivele privind pregătirea continuă a mediatorilor şi îmbunătăţirea relaţionării asociaţiilor profesionale ale acestora cu instituţiile cu atribuţii jurisdicţionale din judetul Galaţi, colegii noştri au fost multumiţi de condiţiile create,  materialele prezentate şi dezbaterile cu invitaţii.

Au fost discutate aspecte legale, procedurale, relaţionale, legate de aplicarea medierii în materie penală, la infracţiunile pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor ori încheierea unui acord de mediere duc la nepunerea în mişcare sau încetarea acţiunii penale, s-au prezentat noile proceduri judiciare la care poate interveni medierea: renunţarea procurorului la urmărirea penală, încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, acordarea de circumstanţe atenuante, liberarea condiţionată, suspendarea executării pedepsei sau renunţarea la executarea pedepsei, dacă suspectul sau inculpatul a înlăturat urmările infracţiunii sau a achitat despăgubirile pretinse de victimă, în termenul fixat, nu mai mare de 9 luni de zile. Se garantează pentru victimă îndeplinirea acestei obligaţii cu faptul că dacă nu este îndeplinită, procurorul sau judecătorul revocă măsura şi aplică sancţiunea prevăzută, inclusiv cu închisoarea. Înţelegerea victimei cu suspectul sau inculpatul încuviinţată de procuror sau instanţă este executorie şi nu poate fi atacată cu apel.

Participanţii şi-au exprimat convingerea că slaba folosire a acestei proceduri de mediere în materie penală trebuie încurajată şi susţinută, în avantajul tuturor părţilor din procesul penal.