Formarea profesională a mediatorilor. (I) Reglementarea şi iniţierea.


    Mediator Constantin Asofronie

 1.  Reglementarea generală a formării profesionale a adulţilor

       În România, baza legală pentru  formarea profesionala a adulţilor o constituie Ordonanţa de guvern nr. 129 din 08/31/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 430 din 09/02/2000.

       Obiectivele formării profesionale a adulţilor potrivit art. 3 din OG sunt: a) facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii; b) pregatirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de muncă; c) actualizarea cunoştinţelor si perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite; d) schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă; e) însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

        Conţinutul formării profesionale a adulţilor potrivit art. 4 este constituit din: formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă, organizata prin alte forme decat cele specifice sistemului national de invatamant. Formarea profesională iniţială a adulţilor asigură pregatirea necesară pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de munca, iar formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobandirea de noi competenţe.

        Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.[1] Competenţele profesionale se dobândesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare. Vom defini câteva din acestea:

a) iniţierea reprezintă dobândirea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi minime necesare pentru desfăşurarea unei activităţi;

b) perfecţionarea constă în dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;

d) specializarea este o forma specifică de formare profesionala care urmăreşte obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsa din sfera de cuprindere a unei ocupaţii;

       Potrivit reglementărilor din ordonanţă, formarea profesională a adulţilor se poate realiza de către persoane juridice de drept public sau privat, denumite în continuare furnizori de formare profesională. Furnizorii de formare profesională trebuie să aibă capacitatea de a presta servicii de formare.

       Formele de realizare a formării profesionale adulţilor sunt potrivit art. 7: a) cursuri organizate de angajatori în cadrul unităţilor proprii sau de furnizorii de formare profesională; b) stagii de practică şi specializare în unităţi din ţară sau din străinatate; c) alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege.

       Organizarea formării profesionale a adulţilor se realizează prin programe de formare profesională care cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretica şi/sau practică destinate unor categorii de persoane, unui grup sau unor persoane în vederea realizării obiectivelor de formare profesionala pentru un anumit domeniu. Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională pentru ocupaţii, meserii şi profesii, denumite în continuare ocupaţii, definite şi cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România – C.O.R., precum şi pentru compeţentele profesionale specifice mai multor ocupaţii.[2]

        Programele de formare profesionala asigură dobândirea unor compeţente profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale recunoscute la nivel naţional, aprobate de Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare, în condiţiile reglementarilor legale în vigoare. Standardul ocupational este documentul care precizeaza unităţile de competenţă şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor cuprinse într-o ocupaţie.

 2.   Formarea profesională continuă a mediatorilor din România

      2.1 Legea nr. 192/2006 modificată şi completată cu Legea nr. 370/2009 prevede că „formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către furnizorii de formare şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate. Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta”.[3]  Deasemenea, structura cursului de formare profesionala va fi întocmită conform prevederilor privind formarea adulţilor, iar Consiliul de mediere va emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.

        Potrivit art. 11 din lege, Consiliul de mediere are dreptul sa verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţiala şi continua şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către Consiliul de mediere.

Citește în continuare

Mediatorul (avocatul) nu plăteşte CASS pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor


Intrebare: Un mediator sau avocat care are venituri din chirii are sau nu obligatia platii contributiei la sistemul asigurarilor sociale de sanatate pentru veniturile obtinute din cedarea folosintei bunurilor?

Potrivit art. 46 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente (alin. (1)).

Constituie venituri din profesii liberale veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de mediator, avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii (alin. (3)).
Asadar, veniturile obtinute din exercitarea profesiilor liberale constituie venituri din activitati independente.

Potrivit dispozitiilor art. 257 lit. f) din Legea 95/2006, contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate se datoreaza asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor numai in cazul in care beneficiarul veniturilor nu realizeaza si:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) venituri impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
c) venituri din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) venituri din indemnizatii de somaj;
f) venituri din pensii mai mici de 740 lei;

Astfel, la litera b) sunt prevazute si veniturile din activitati independente.
In consecinta, o persoana care obtine venituri din profesii liberale nu are obligatia platii contributiei la sistemul asigurarilor sociale de sanatate pentru veniturile obtinute din cedarea folosintei bunurilor

Conflictul. Comparaţie între mediere şi proces


Mediator Nicolae Dediu – Adjud

In general o cearta constructiva sau o gestionare eficienta a unui conflict, poate determina mentinerea unei legaturi intense si de durata  intre membrii unei familii sau intre membrii unui grup, performantele realizate fiind deosebite si de lunga durata.
De obicei intr-un conflict partile implicate sunt incapabile de a mai negocia sau de a-si mai rezolva singure disputele si problemele aparute.
Dupa parerea mea conflictul poate fi rezolvat in doua moduri: prin mediere sau prin deschiderea unui proces.
Va propun sa facem o comparatie intre o mediere si un proces pentru a ne putea da seama de avantajele pe care le ofera medierea si «avantajele» pe care le putem avea in urma deschiderii unui proces.
Timpul
Mediere – rezolvarea unui conflict poate dura cateva ore sau maxim 1-2 saptamani(in functie de timpul liber al celor 2 parti);
Proces – rezolvarea conflictului in minim 3-4 termene (ca sa nu zicem si 10-20) adica minim 6 luni si maxim 6-10 ani ;
Costul sa presupunem ca evaluam rezolvarea unui conflict la 1000 de lei(suna putin ciudat dar totusi….sa folosim aceasta evaluare).
Mediere – onorariul mediatorului este mai mic decat al avocatului si chiar daca ar fi acelasi, el se va imparti in mod egal 50%-50% intre parti….adica 500 de lei de fiecare sau una din parti poate plati tot onorariul cu acordul celeilalte parti.
Exista practic posibilitatea ca una din parti sa nu plateasca nimic!!!
Proces – onorariul va fi dat unui avocat in intregime(adica 1000 de lei)cealalta parte avand 2 alternative :
a) angajeaza si ea un avocat(adica da 1000 de lei)…total conflict 2000 de lei
b) se apara singur(exista un risc major sa piarda) ;
Confidentialitatea
Mediere – conflictul este solutionat in biroul mediatorului sau intr-un mediu ambiental si placut, « ferit de ochii sau gura lumii » 
Procesul – conflictul este solutionat in public, cu intrebari indiscrete si stanjenitoare, riscul de a fi judecat de cei din jur, impartirea bunurilor in vazul lumii, acuze, denigrari,copii pusi sa aleaga intre parinti….etc ;
Taxa de timbru
Mediere – se returneaza in totalitate taxa de timbru
Proces – taxa de timbru nu se returneaza, ea fiind in unele spete comerciale de cateva mii de euro.
Relatiile intre parti
Mediere – imbunatateste si pastreaza relatia intre parti ;
Proces – conflictul intre parti nu se stinge, ci el devine mai puternic ;
Solutia conflictului
Mediere – solutia apartine partilor si este convenabila pentru ambele parti
Proces – solutia este data de judecator fiind de multe ori dezavantajoasa pentru una din parti.

De ce ar trebui să fac parte mediatorul dintr-o asociație?


 autor: mediator şi formator Daniel Vieru 

De ce ar trebui să accept rolul unui subiect nesemnificativ într-un lanț decizional,  construit pentru autoconservarea grupului de conducere, propriu fiecarei asociatii? De ce, dacă sunt mediator, mi se cere să susțin necondiționat ceea ce stabilesc alții?

   De ce avem nevoie de asociere?
   Medierea este profesie liberală, bazată pe o competență recunoscută legal si în care doar nivelul de expertiză, relațiile, spiritul antreprenorial si contextul social influențează succesul individual. 
   În continuare, voi sublinia două aspecte ce pot fi luate în considerare pentru luarea unei decizii ulterioare favorabile.
  1. Interesul personal vs. interesul asociativ
   Ce diferențiază interesul propriu de cel al grupului la care aderă, mediatorul? Ce oferă individul si ce asteaptă acesta de la asociația care-l reprezinta pe el? Cum se alege asociația? După scoala de formare, dupa proximitatea teritorială, lidership, persoane cheie, sau care sunt criteriile după care se poate alege unde se plăteste o cotizație de membru?
   Sa vedem cateva criterii dupa care ne putem asuma intrarea intr-o asociatie:
a. capacitatea individuală a mediatorilor, în termeni de expertiză,
– resursele proprii disponibile grupului, putere de influență si recunoastere;
– puterea de a cataliza o tendință prin acțiune, intuiție, capacitate de comunicare,    talent;
 – credibilitate si responsabilitate;
 – interes local sau național.
 b. oferta asociației, determinată de viziunea acesteia,
– managementul orientat către obiective concrete, participativ sau nu, resursele în posesie (spații, baze de date);
– relații strategice cu parteneri cheie din lumea medierii (instanțe, agenții, autorități, etc.), acoperire locală, regională sau națională, acces la informații cheie (atenție la asociațiile din jurul membrilor consiliului, sau mai bine zis, atenție la transparența activității consiliului);
– domenii de expertiză oferite (similare mediatorului sau total nepotrivite experienței acestuia);
– putere de influență la nivelul legislativului/executivului;
c. spirit antreprenorial sau beneficii indirecte din efortul  tuturor deoarece nu toți mediatorii înțeleg că este o profesie liberală, iar alții desi dovedesc instinct de business complică principiile medierii. Vestea bună este că e loc pentru toată lumea, iar diferențele dintre mediatori pot armoniza o imagine profesională echilibrată, acoperită de experiențe particulare si generale ale activității socio-economice românesti;
   2.Reprezentativitatea profesiei în relație cu celelalte corpuri profesionale (avocați, notari, executori, etc.). 
   Pe de o parte, exprimarea unitară integrată a intereselor prioritare, iar pe de altă parte protejarea acestora în interacțiunea cu interesele altor profesii, sunt obiective ale reprezentanților legali (membrii consiliului de mediere si ai asociațiilor legal constituite).
   La nivel de județ, chiar si la cel al anumitor localități, există mai multe asociații profesionale care desi, de cele mai multe ori, au aceleasi interese, respectiv cele care susțin rolul unui partener serios pentru autoritățile, comunitatea si media locală, acestea isi dispută propriile orgolii si interese particulare. 
   Cine inițiază o mişcare de coagulare a asociațiilor? Cine cedează din puterea proprie, demonstrând că nesiguranța, naivitatea, teama si orgoliul personal nu pot bloca reprezentarea mediatorilor la nivel național? Se vor putea uita luptele inițiale de acaparare a resurselor, care vor putea fi puse la dispoziția unor obiective generale comune si împărtasite de fiecare asociație și mediator?
   Ca sa nu mai zicem ca fiecărui mediator îi revine bucuria si povara demonstrării calității procedurii medierii în fața autorităților, instanțelor, beneficiarilor, etc.
   Nu în ultimul rând, poate nu ar fi rău ca asociațiile mediatorilor să copieze ceea ce funcționează, ca si activități de lobby, în organismele de reprezentare ale celorlalte profesii (notari, avocați…etc).                        
   Sunt posibile acestea, în condițiile unei divizări împrăştiate a mediatorilor în zeci si zeci de asociații?NU.
   Este timpul ca interesele de grup asociativ să fie coagulate în jurul celor comune tuturor mediatorilor autorizați. Forma e mai puțin importantă, Federația Asociațiilor de Mediere, Federația Organizațiilor cu Practică în Mediere,  sau altă formă unificatoare a diversității asociațiilor, trebuie să se „întâmple” urgent, până când medierea nu devine chiar o miză prea atragătoare pentru politicienii din alte profesii.
   Ca si concluzie, nimic nu se poate realiza daca suntem împărțiți si singuri, iar convingerea că o singură persoană poate realiza ceva măreț pentru toți mediatorii este mai degrabă un mit.

Structura Clasificării Ocupaţiilor din România a fost completată


In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 27/12.01.2011 a fost publicat Ordinul comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si presedintelui Institutului National de Statistica nr. 1759/2010, privind completarea Clasificarii Ocupatiilor din Romania.

Prin acest act normativ au fost introduse 62 de meserii noi, ca de exemplu: consultant in resurse umane, director resurse umane, specialist in relatii de munca, agent de vanzari directe (produse financiar – bancare), colector (recuperator) creante/debite, ofiter antifrauda financiar – bancara, revizor jurist, evaluator tehnic daune auto, auditor energetic pentru cladiri, asistent personal profesionist. De asemenea, o ocupatie a fost inlocuita, iar alte 2 ocupatii au fost eliminate. Actul normativ a intrat in vigoare la data de 12.01.2011. Procedura de actualizare a COR este reglementata prin Ordinul MMSS nr. 270/2002, Ordinul INS 273/2001. COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania) este construita in conformitate cu Clasificarea Internationala Standard a Ocupatiilor – International Standard Classification of Occupations – ISCO, in varianta 88 (COM) din Uniunea Europeana. COR respecta aproximativ 85% din standardul ISCO88(COM), modificarile aduse in ultimii ani indepartandu-se tot mai mult de acesta din urma, cu posibile consecinte asupra relevantei corespondentei actualizarilor ulterioare ale ISCO88(COM).  De aceea s-a considerat necesar ca standardul COR sa fie modificat destul de substantial pana la sfarsitul anului 2010, daca se doreste comparabilitatea scriptica si statistica in cadrul Uniunii Europene.

COR 2011 şi corespondenţa cu ISCO88 (COM)

GRUPA MAJORĂ 2 Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice. Nivelul de instruire: 4 (studii superioare). Descriere grupa majora COR

Specialistii cu ocupatii intelectuale si stiintifice indeplinesc sarcini profesionale care necesita cunostinte de inalt nivel in stiinte fizice, biologice, sociale si umane; intreprind analize si cercetari, elaboreaza concepte, teorii si metode; aplica in practica cunostintele dobandite sau avizeaza lucrari realizate in domeniul respectiv; predau in invatamantul de diverse grade, teoria si practica uneia sau mai multor discipline; instruiesc si educa persoane handicapate; ofera consultatii in domeniul comercial, juridic si social; creeaza si interpreteaza opere de arta; sustin comunicari stiintifice si intocmesc rapoarte. CU MEDIATORII RĂMÂNE AŞA CUM AM ARĂTAT ÎN ARTICOLUL ANTERIOR: AIUREA, NU AVEM MAMĂ, IAR TATĂL ESTE NECUNOSCUT!!!
 

Cererile de divorţ se vor soluţiona şi prin procedura notarială


Ioana Vlad , 25.01.2011, avocat.net
Sotii care nu au copii minori vor putea divorta prin intermediul notarului, birourile notariale urmand a tine registrul de divorturi si opisul registrului de divorturi, potrivit unui nou act normativ, publicat luni in Monitorul Oficial.
 
Dacă există neînţelegeri, anterior declanşării procedurii de divorţ la notar, părţile – soţii, se pot adresa mediatorului pentru a fi sprijiniţi să ajungă la o înţelegere, urmând apoi să urmeze procedura notarială conform legii şi înţelegerii părţilor constatate prin acordul de mediere. (nota med.)
 
Ordinul MJ privind completarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 59, din 24 ianuarie 2011.

Astfel, in registrul de divorturi, se vor inregistra cererile de divort depuse cu respectarea prevederilor Legii nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca pozitia din registrul de divorturi sa se inchida la eliberarea certificatului de divort sau la pronuntarea altei solutii prevazute de prezentul regulament.

Dosarul de divort, conform Ordinului MJ 81/2011, se va pastra in arhiva biroului notarial si va cuprinde cel putin urmatoarele documente: cererea de divort si documentatia anexata acesteia, incheierea de admitere a cererii de divort, certificatul de divort si dovada comunicarii acestuia la registrul starii civile, precum si, dupa caz, incheierea de respingere a cererii de divort.

Noul act normativ prevede ca incheierea prin care se solutioneaza cererea de divort sa se redacteze in doua exemplare originale.
Astfel, un exemplar al incheierii si, dupa caz, un exemplar original al certificatului de divort se pastreaza in mapa de divorturi de la sediul biroului notarial, iar celalalt exemplar al incheierii se pastreaza la dosarul de divort.

In ce priveste opisul registrului de divorturi, acolo se inscriu, in ordine alfabetica, numele si prenumele sotilor, numarul de inregistrare al dosarului de divort si numarul certificatului de divort.

Procedura divortului

Potrivit Ordinului MJ nr. 81/2011, procedura divortului prin acordul sotilor este de competenta notarului public cu sediul biroului in circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul incheierii casatoriei sau ultima locuinta comuna a sotilor.

Conform Ordinului MJ, la primirea cererii, notarul public are obligatia de a verifica, in prealabil, competenta teritoriala. In cazul in care stabileste ca divortul prin acordul sotilor este de competenta altui birou notarial, indruma partile sa se adreseze notarului public competent. Daca partile insista sa inregistreze cererea, notarul public va proceda la inregistrarea cererii si va pronunta o incheiere de respingere a acesteia.

Cererea de divort se face in scris si se semneaza personal de catre soti in fata notarului public competent la care se depune cererea. Documentul va cuprinde, conform noilor prevederi, declaratia sotilor ca nu au copii minori nascuti din casatorie sau adoptati, precum si invoiala acestora asupra numelui de familie pe care il va purta fiecare dintre ei dupa divort.

Cererea de divort va fi insotita de fotocopii ale certificatelor de nastere ale sotilor, precum si ale actelor de identitate ale acestora. Odata cu depunerea cererii de divort, sotii vor prezenta notarului public certificatul de casatorie emis de autoritatile române in original si copie legalizata, copia legalizata urmând a fi anexata la cererea de divort.

De asemenea, noul act normativ prevede ca certificatul de casatorie in original sa ramana la notarul public, pana la eliberarea certificatului de divort.

Cererea de divort va primi si un numar de inregistrare unic la nivel national, in Registrul national de evidenta a cererilor de divort (RNECD). Sotii se vor prezenta personal in fata notarului public pentru depunerea cererii de divort, precum si ulterior, in cadrul procedurii, pentru staruinta in cererea de divort si exprimarea consimtamantului liber si neviciat de desfacere a casatoriei. In actul normativ se prevede expres ca reprezentarea sotilor in cadrul procedurii notariale a divortului este interzisa.

Potrivit art. 38 2 din Codul familiei, sotilor li se acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort si ii informeaza despre aceasta la momentul inregistrarii cererii.
Staruinta, respectiv, lipsa de staruinta a fiecaruia dintre soti se constata in incheierea de admitere, respectiv de respingere a cererii de divort”, se prevede in Ordinul MJ nr. 81/2011.
Certificatul de divort se va intocmi in 6 exemplare originale, dintre care: un exemplar pentru fiecare dintre soti, un exemplar pentru dosarul de divort, un exemplar pentru mapa de divorturi de la sediul biroului notarial, un exemplar pentru registrul starii civile de la locul in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat si un exemplar pentru registrul starii civile detinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor. Totodata, dupa eliberarea certificatului de divort, notarul public va transmite un exemplar al acestuia la primaria locului in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat, spre a se face mentiune despre divort in actul de casatorie, si un exemplar la registrul starii civile tinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor. In acelasi timp, odata cu eliberarea certificatului de divort, notarul public restituie sotilor certificatul de casatorie, pe care va inscrie mentiunea: «Desfacut casatoria prin certificatul de divort nr. …/…»

Respingerea cererii de divort
In cazul respingerii cererii de divort, notarul public va comunica de indata, in format electronic, solutia pronuntata, in vederea inchiderii pozitiei respective in Registrul national de evidenta a cererilor de divort.
Ordinul MJ nr. 81/2011 prevede posibilitatea notarului public de a emite o incheiere de respingere a cererii de divort in unul dintre urmatoarele cazuri, precum si in alte situatii in care nu sunt indeplinite, cumulativ, conditiile legale prevazute de Codul familiei pentru desfacerea casatoriei prin acordul partilor:
a) nu are competenta legala sa solutioneze cererea de divort;
b) unul dintre soti este pus sub interdictie;
c) unul dintre soti nu isi poate exprima consimtamantul liber si neviciat;
d) la depunerea cererii de divort nu sunt prezenti ambii soti, iar sotul prezent insista sa fie inregistrata cererea;
e) unul dintre soti refuza sa semneze cererea personal, in fata notarului public;
f) sotii refuza sa dea declaratiile prevazute de prezentul regulament;
g) sotii nu se inteleg cu privire la numele de familie care urmeaza a fi purtat dupa divort de catre fiecare dintre ei;
h) sotii nu prezinta, la depunerea cererii de divort, actul de casatorie in original;
i) sotii au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati;
j) unul dintre soti se prezinta in fata notarului public la termenul de 30 de zile acordat potrivit art. 38 2 din Codul familiei si declara ca nu mai staruie in cererea de divort;
k) unul dintre soti nu mai staruie in cererea de divort intrucat nu s-a prezentat in fata notarului public la expirarea termenului de 30 de zile acordat potrivit art. 38 2 din Codul familiei pentru a declara ca staruie in cererea de divort;
l) cererea a ramas fara obiect intrucat casatoria dintre soti a fost desfacuta de catre o alta autoritate competenta;
m) sotii se impaca;
n) sotii isi retrag cererea de divort;
o) inainte de finalizarea procedurii de divort unul dintre soti a decedat, casatoria incetand in acest mod.

Curs de mediatori la Galaţi


Cel mai convenabil curs de mediatori din trim. I /2011:

Curs Formare Mediatori Galaţi

Datele cursului: 7 – 13 februarie 2011; 18 – 24 februarie 2011; Examen – 25 februarie 2011; Costul cursului: 3600 Lei (3200 curs plus 400 examenul); Cursul este organizat astfel: luni—vineri: 12.00—20.00, sambata – duminica: 09.00—14.00. Formatori: Simona Hultoană (0723389476), Diana Felicia Timofte şi Simona Aradei-Odenkirchen. Parteneri în Galaţi şi relaţii: Asociaţia Mediatorilor Galaţi Constantin Asofronie – 0743 014101, 0729 013141, email: costin_aso@yahoo.com  – Costandache Maricel, 0745-450.491 Pricope Ecaterina, 0722-650.713. Locaţia va fi comunicată ulterior.

Brosura cursului:   http://www.rfnc.ro/upload/courses/brouchure_7.pdf

Formular de înscriere la curs: http://www.rfnc.ro/upload/courses/register_7.pdf

Relatii, calendar : http://www.rfnc.ro/upload/courses/register_7.pdf

Inscrierea si plata a 1/2 din taxa de curs cu minimum 7 zile inainte, acceptarea avand loc in ordinea inscrierii, in limita unei serii de 20 persoane.

Conform Legii nr. 192/2006 privind medierea si exercitarea profesiei de mediator, Art. 7  Poate deveni mediator persoana care indeplineste urmatoarele conditii:

a) are capacitate deplina de exercitiu;

b) are studii superioare; (licenţiat)

c) are o vechime in munca de cel putin 3 ani; (nu conteaza domeniul sau cu ce studii)

d) este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati; (de la medic familie)

e) se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesie (sau a intervenit reabilitarea).

Eminescu despre români- repetabila istorie!


Acum ca şi cu 140 de ani în urmă! Articol scris de Mihai Eminescu în presa anilor 1870 – 1883

„De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice. Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.

Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.

 Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.

Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie.

 Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.

 Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscărie.”

Despre regimul de impozitare a veniturilor din profesii liberale în 2011


Pe siteul UNBR a fost publicat proiectul scrisorii pe care – UPLR intentioneaza sa-l transmita Ministerului Finantelor Publice avand in vedere ca acesta intentioneaza ca, prin modificarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, la care se lucreaza in prezent, sa elimine exceptia prevazuta de normele actuale de aplicare a art. 7 din Codul fiscal referitoare la reconsiderarea veniturilor din exercitate in mod independent in conditiile legii ca venituri din activitati dependente, fapt ce ar avea un impact nefavorabil asupra profesiilor liberale, care risca astfel sa fie supraimpozitate.

Către             MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Re: Necesitatea mentinerii unor reguli adecvate si clare cu privire la regimul de impozitare a veniturilor din pentru salvgardarea acestor profesii in Romania

Va adresam rugamintea ca in redactarea modificarilor la normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sa aveti in vedere mentinerea exceptiei referitoare la reconsiderarea veniturilor din profesii libere exercitate in mod independent in conditiile legii ca venituri din activitati dependente pe baza criteriilor listate de art. 7, alin. 2 din Codul fiscal.

Am detaliat, in continuare, argumentele care sustin necesitatea mentinerii acestei prevederi legale.

Ca o precizare de ordin preliminar, ne simtim obligati sa prezentam, pe scurt, cele mai importante aspecte referitoare la statutul, componenta si activitatile derulate de organizatia noastra. Astfel, potrivit Statutului sau, este persoana juridica romana, fara scop lucrativ, cu functionare autonoma, neguvernamentala si apolitica, ce numara 17 organizatii profesionale, ce acopera practic toate profesiile liberale reglementate prin legislatia speciala din Romania: Ordinul Arhitectilor din Romania; Camera Auditorilor Financiari din Romania; Uniunea Nationala a Barourilor din Romania; Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania – ANEVAR; Corpul Expertilor Tehnici din Romania – CETR; Colegiul Farmacistilor din Romania; Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania; Colegiul Medicilor din Romania; Colegiul Medicilor Veterinari din Romania; Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania; Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania; Ordinul Geodezilor din Romania; Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania; Asociatia Consultantilor in Management din Romania – AMCOR; Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare – ARAI; Camera Consultantilor Fiscali; Consiliul de Mediere.

Organizatia noastra reprezinta deci aproximativ 400.000 membri ai organizatiilor profesionale mai sus mentionate, fiind activ implicata in diverse actiuni de aparare a intereselor fundamentale ale membrilor sai, prin promovarea crearii unui cadru juridic corespunzator dezvoltarii profesiilor liberale din Romania prin organizarea lor, dupa caz, independenta sau autonoma in raport cu statul si autoritatile publice. in acelasi timp, se implica activ in vederea asigurarii conditiilor pentru exercitarea acestor profesii pe baza liberei initiative si in conditii de concurenta, in conformitate cu dispozitiile legale, cu regulile statutare si cu principiile deontologice, dar si pentru adaptarea legislatiei privind profesiile liberale din Romania la standardele europene. participa, de asemenea, activ la dialogul social organizat in cadrul Consiliului Economic si Social din Romania, dar si pe plan european (in calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS ) si mondial (in calitate de membru activ al Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale – UMPL ).

Fata de toate cele de mai sus, au existat discutii aprinse in societatea romaneasca in perioada iulie-septembrie 2010 cu privire la modificarea regimului de impozitare a persoanelor fizice ce deruleaza activitati independente prin introducerea unei noi metode de (re)calificare a acestor activitati. Ne referim aici la modificarea art. 7 din Codul fiscal prin Ordonanta de Urgenta nr. 58/2010 amendata, ulterior, de Ordonanta de Urgenta nr.82/2010. Aceste modificari aduse Codului fiscal puteau sa aiba un impact negativ semnificativ si asupra persoanelor care exercita (denumite „profesii libere” de legislatia fiscala in vigoare), desi situatia acestora este fundamental diferita de cea a celor ce activeaza ca persoane fizice autorizate. Situatia a fost ulterior clarificata prin introducerea unei exceptii in normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta nr. 58/2010 ( Hotararea 791/2010), exceptie prin care activitatile desfasurate, in mod independent, care genereaza venituri din profesii libere nu se supun criteriilor de reclasificare in activitate dependenta .

Citește în continuare

Medierea salvează timp şi bani


Mădălina Drăghici – Curierul National

Elena Bustea: Medierea are cu siguranţă un viitor şi în România ca alternativă la Justiţie. „Nu oricine îşi poate permite să susţină din punct de vedere financiar toate treptele unui proces”
Zeno Şuştac: Susţinerea de care se bucură medierea este la cel mai înalt nivel şi trendul acesta este în continuă creştere.

În ultimii ani, numărul dosarelor din instanţele de judecată a devenit din ce în ce mai mare, iar timpul până la soluţionarea acestora continuă să crească. În aceste condiţii medierea poate fi o alternativă viabilă pentru soluţionarea litigiilor dacă ţinem cont de faptul că, de cele mai multe ori, conflictele dintre părţi se soluţionează în instanţă,  iar un astfel de proces presupune o serie de costuri în ceea ce priveşte banii şi timpul investit, la toate acestea adăugându-se şi stresul care intervine odată cu începerea procesului. „Medierea are cu siguranţă un viitor şi în România ca alternativă la Justiţie, ţinând seama de faptul că Justiţia, chiar şi în condiţiile micii reforme, este de două ori scumpă: este „cronofagă” şi înseamnă mult timp şi multă răbdare şi scumpă prin tot ceea ce înseamnă taxele ce urmează a fi plătite”, a declarat, pentru Curierul Naţional, avocatul Elena Bustea, preşedintele Comitetului român din cadrul Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA), cu ocazia Galei premiilor revistei Medierea.
Mai mult decât atât, avocatul Elena Bustea  a ţinut să sublinieze importanţa medierii în condiţiile în care nu oricine îşi poate permite să susţină din punct de vedere financiar toate treptele unui proces. „Medierea se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale, tocmai de aceea este foarte importantă promovarea şi implementarea profesiei şi instituţiile medierii în România”.
În acelaşi timp, preşedintele Comitetului român din cadrul Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA)  ne-a mai declarat că  anul trecut a fost un an prielnic pentru mediere,  instituţia bucurându-se de o  mare susţinere. „Din punct de vedere al progreselor instituţiei medierii, 2010  a fost un an al paşilor mari care s-au făcut pentru promovarea şi implementarea medierii  şi aşteptăm ca 2011 să desăvârşească tot ceea ce noi, pionierii acestei profesii liberale, am întreprins pentru mediere”,  este de părere avocatul Elena Bustea, care a fost premiată de către revista Medierea pentru susţinerea şi promovarea acestei profesii liberale.

„Medierea funcţionează în România”

Deşi nu are o tradiţie pe piaţa românească, medierea are mari şanse să ocupe un loc important în soluţionarea conflictelor în perioada următoare, în condiţiile în care tot mai mulţi oameni sunt interesaţi de avantajele pe care le poate  oferi această modalitate de soluţionare a conflictelor”. Medierea funcţionează în România chiar dacă acum nu la parametrii la care am dori noi, mediatorii. Este extrem de important să funcţioneze în România şi mai important este ca această instituţie să fie cunoscută, iar oamenii să apeleze cu încredere la o astfel de modalitate de a soluţiona un conflict”, a mai spus avocatul Elena Bustea. În acelaşi timp, Zeno Şuştac, coredactor-şef al revistei Medierea şi copreşedinte al Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România (UNMR)  a ţinut să sublinieze faptul că „susţinerea de  care se bucură medierea este la cel mai înalt nivel şi trendul acesta este în continuă creştere. Mai mult, medierea este promovată şi de către cei care au apelat la această practică şi au fost mulţumiţi de rezultatele obţinute”.

„Nu avem o literatură de specialitate în limba română”

Şi deputatul Alina Gorghiu a reiterat necesitatea cunoaşterii medierii  şi utilizării acesteia pe o scară mai largă, în condiţiile în care România este unul dintre statele care nu aplică această metodă aşa cum ar trebui.  Soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă între două sau mai multe părţi este utilizată cu succes în SUA şi în Europa, medierea având o tradiţie de peste 100 de ani în SUA, unde peste 70% din soluţii se obţin pe calea medierii.
Cu toate acestea, Alina Gorghiu a subliniat lipsa unei literaturi de specialitate în acest domeniu, aceasta fiind o barieră importantă pentru profesia de mediator. „Nu avem încă o literatură de specialitate în limba română, aşa că accesul la mediere nu este foarte facil. În ultimii doi ani au existat modificări legislative importante în ceea ce priveşte medierea şi cu toate acestea suntem încă la început de drum”.