Obligaţia de înscriere a mediatorilor în corpul profesional nu este ilegală şi neconstituţională


Mediator Asofronie Constantin – Galaţi

Deşi organizarea alegerilor nu are nici o legătură cu art. 24 şi modificările propuse, votul fiind neîngrădit şi individual pentru toţi mediatorii autorizaţi, o să argumentăm în continuare de ce nu este ilegală obligarea mediatorilor la înscrierea în corpul profesional, ca şi la alte profesii foarte liberale!

În primul rând, din art. 24 al legii nr. 192/2006 modificată şi completată de legea nr. 370/2009 se prevede: „Art. 24. — Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale în condiţiile legii.” Este foarte clară dispoziţia imperativă „se constituie”, faţă de cea facultativă „pot adera”. Dar nu aici trebuie insistat acum, şi mai ales să se stabilească sancţiuni, pot fi mai multe asociaţii, DAR CORPUL PROFESIONAL TREBUIE SĂ AIBE O ORGANIZARE UNICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI JUDEŢEAN.

În al doilea rând, mediatorului îi rămâne dreptul de liberă alegere a asocierii în asociaţii profesionale locale şi naţionale, sau nu, însă constituirea corpului profesional şi exercitarea unei profesii de interes public poate fi impusă de legiuitor şi stat, fără afectarea drepturilor la liberă asociere a respectivelor persoane. În acest sens vă prezint un material edificator, respectiv Decizia nr. 233/2004 a Curţii Constituţionale, precum şi prevederi ale unor convenţii internaţionale şi Declaraţia universală a drepturilor omului.

Această Decizie şi actele normative respective arată că în alte profesii, liberale este constituţională condiţionarea practicării profesiei de apartenenţa la o organizaţie (Corp, Ordin) profesională unică şi asocierea obligatorie la acestea a persoanelor care doresc să practice respectivele profesii, de interes public, deci nu se încalcă nici Constituţia şi nici Convenţia O.I.M.

Decizia nr. 233/2004 a C.Cst. şi deciziile Curţii Europene invocate demonstrează că libertatea de asociere în unele asociaţii sau corpuri / ordine profesionale poate fi condiţionată de pregatirea şi atestarea persoanei respective într-un domeniu de activitate şi de asemenea, practicarea unei anumite profesii este condiţionata legal de apartenenţa la asociaţia / corpul/ ordinul profesional de interes public respectiv. Decizia se refera la 2 profesii liberale (avocaţii şi notarii), dar devine referinţă pentru  toate celelalte ordine/corpuri profesionale de interes public din România: poliţişti, consilieri juridici, executori judecatoreşti, lichidatori, experţi, practicieni în insolvenţă, arhitecţi, contabili autorizaţi, experţi contabili, medici, farmacişti, asistenti medicali, moase, medici si asistenti veterinari, etc. Cu exceptia mediatorilor unde s-a instituit deocamdată ca autoritate Consiliul de mediere, la toate celelalte profesii este obligatorie înscrierea în corpul/ ordinul profesional pentru a putea exercita profesia, iar acesta acreditează, pregăteşte, atestează, sancţionează practicanţii respectivelor profesii.

Decizia Curţii Constitutionale nr. 233 din 25 mai 2004 publicată în Monitorul Oficial 603 din 5 iulie 2004 respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1) teza intai si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 26 alin. 1 si 2 si ale art. 27 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin excepţia ridicată, Pompiliu Bota  apreciază că dispoziţiile legale criticate, care prevăd obligaţia tuturor avocaţilor de a se înscrie în Uniunea Avocaţilor din România, unica forma de asociere a acestei categorii profesionale, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul de asociere si celor ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la munca. De asemenea, susţine că textele legale criticate aduc atingere şi reglementarilor internationale cuprinse in art. 20 pct. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 22 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, precum si celor ale art. 11 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Pentru aceleasi motive, apreciaza ca si dispozitiile similare din Legea nr. 36/1995, prin care se prevede obligatia tuturor notarilor de a se inscrie in Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, aceasta fiind unica forma de asociere a acestora, este neconstitutionala.

 Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca activitatea desfasurata de avocati si de notari este una de interes public si, ca atare, nu se incalca prevederile constitutionale si nici cele ale actelor internationale mentionate in sustinerea exceptiei. De asemenea, cu privire la dispozitiile criticate din Legea nr. 51/1995, invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 136/2002.

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia civila apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu ingradesc dreptul la munca si dreptul la asociere, ci, dimpotriva, „prin reglementarea exercitarii profesiilor de avocat si notar public, aceste dispozitii sunt de natura a asigura apararea, exercitarea si dezvoltarea in interes general si particular, subsumat ordinii publice, a drepturilor fundamentale ale cetatenilor”. In acest sens arata ca dispozitiile art. 48 alin. (1) teza intai si cele ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995, republicata, asigura apararea, exercitarea si dezvoltarea in interes general si particular a acestor drepturi fundamentale. In sustinerea acestor argumente, instanta invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

Guvernul considera ca exceptia ridicata este neintemeiata, intrucat dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale si reglementarilor internationale invocate de autorul exceptiei. Astfel, in ceea ce priveste contrarietatea dispozitiilor art. 48 alin. (1) teza intai si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995, in raport cu art. 40 alin. (1) din Constitutie, republicata, apreciaza ca nici un considerent privind libertatea individuala, implicit cea de asociere, nu poate fi retinut pentru inlaturarea dispozitiilor din Legea nr. 51/1995, care stabilesc modalitatile organizatorice in cadrul carora se poate exercita profesia de avocat. Totodata, apreciaza ca sustinerea autorului exceptiei privind incalcarea art. 41 alin. (1) din Constitutie, republicata, este neintemeiata, intrucat avocatura se realizeaza de un corp profesional cu o indelungata traditie, a carei organizare si functionare este reglementata prin lege proprie. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicata, profesia de avocat este o profesie liberala si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutului profesiei. Referitor la incalcarea prevederilor din actele internationale invocate de autorul exceptiei, care garanteaza libertatea de intrunire si de asociere, Guvernul apreciaza ca reglementarea de catre legiuitor a modalitatilor organizatorice in cadrul carora se poate exercita profesia de avocat nu reprezinta o incalcare a libertatii de asociere.

 Cu privire la dispozitiile criticate din Legea nr. 36/1995, considera ca notarii publici, precum si avocatii exercita un serviciu public si este necesar ca elementele si conditiile de organizare a acestui serviciu public sa fie stabilite „nu discretionar, ci printr-un act normativ care sa contina reglementari de natura sa reflecte necesitatile reale cu privire la organizarea activitatii notariale”.

   Avocatul Poporului considera ca nici una dintre criticile formulate prin exceptia de neconstitutionalitate nu este fondata. In temeiul art. 40 din Constitutie, republicata, avocatii si notarii se pot asocia liber, dar tipurile, modurile si conditiile de realizare a acestor asocieri, inclusiv a celor profesionale, trebuie prevazute de lege. Atat avocatii, cat si notarii realizeaza un serviciu public care este organizat pe baza unor legi speciale, iar „datorita specificului profesiei de avocat si al celei de notar, este necesara stabilirea prin lege a unor conditii de exercitare a acestora, in considerarea interesului public”. Astfel, „reglementarea unor conditionari legale pentru exercitarea profesiei de avocat si a celei de notar nu reprezinta o ingradire a dreptului la munca si nici a libertatii de alegere a profesiei sau a locului de munca„. Avocatii se pot constitui atat in asociatii cu scop lucrativ (cabinete individuale, grupari de cabinete individuale, societati civile profesionale), ale caror organizare, functionare si constituire sunt reglementate de legislatia civila si Legea nr. 51/1995, cat si in asociatii fara scop lucrativ, ale caror organizare si functionare sunt reglementate prin art. 9 si 40 din Constitutie, republicata, precum si prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Prevederile art. 40 din Constitutie, republicata, care permit cetatenilor constituirea in alte forme de asociere, au caracter mijlocit. Pe cale de consecinta, asociatiile profesionale fara scop lucrativ ale avocatilor si notarilor se pot constitui, organiza si functiona doar in conditiile prevazute de lege.

Citește în continuare

Anunțuri