Proiectul de Statut al profesiei de mediator pus în dezbatere de Consiliul de mediere


       Acest proiect a fost redactat în baza art. V din Legea nr. 115/2012, pe baza propunerilor făcute de: Asociaţia Mediatorilor Galaţi, Asociaţia Centrul de Mediere Neamţ,  Asociaţia Centrul de Mediere Ploieşti şi Camera Mediatorilor Iaşi, de către grupul de lucru constituit din mediatorii C. Asofronie, V. Trifescu şi R. Chelariu.  Cuprinsul şi principalele prevederi au fost dezbătute de participanţii la şedinţele comisiei consultative a corpului profesional din 21.09.2012 de la Piatra Neamţ şi din 17.11.2012 de la Braşov.

      Proiectul se înaintează Consiliului de mediere în data de 23.11.2012 pentru analiză în şedinţa consilului din 24.11.2012 şi pentru publicarea pe site-ul http://www.cmediere.ro pentru o perioadă de 30 de zile pentru consultarea mediatorilor.  Pentru Capitolul al IX-lea Organizarea profesiei se aşteaptă propuneri de la asociaţii pana la data de 15.12.2012 pentru integrarea în forma finală.

PROIECT

 STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR

  Capitolul  I

  Principiile şi scopul profesiei de mediator

          Art. 1 (1) Profesia de mediator este libera si independenta, care se exercită in conditiile prevazute de Legea nr.192/2006 privind medierea şi  organizarea profesiei de mediator, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Lege, si ale prezentului statut.

         (2) Exercitarea profesiei de mediator  este supusa urmatoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalitatii;

b) principiul libertatii;

c) principiul independentei;

d) principiul neutralitatii;

e)principiul impartialitatii;

f) principiul confidentialitatii;

g) principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2 (1) Scopul exercitării profesiei de mediator îl constituie sprijinirea părţilor aflate în conflict de către o terţă persoană specializată în calitate de mediator, să accepte rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, intr-un termen rezonabil, in vederea obtinerii unei solutii convenabile, eficiente si durabile.

(2) Medierea face parte din modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor (ADR în engleză) folosite pentru restabilirea echilibrului şi ordinii sociale perturbate de un conflict între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, asigurând în acelaşi timp păstrarea şi relansarea  relaţiilor de colaborare între părţile între care a intervenit conflictul.

Art. 3 (1) In exercitarea profesiei mediatorul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei si codului de etica si deontologie profesionala, iar contractul şi acordul de mediere nu poate să conţină clauze care contravin legii şi ordinii publice.

(2) Părţile sunt libere să îşi aleagă mediatorul, nu pot fi constrânse să urmeze procedura medierii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, pot oricând să renunţe la mediere, iar mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii, acestea având şi dreptul să aleagă locul, timpul, asistenţa de care au nevoie sau reprezentarea la semnarea acordului de mediere.

(3) Exercitarea profesiei de către mediator se face în condiţii de neutralitate, adică mediatorul nu poate să aibă vreun interes faţă de obiectul medierii, şi de imparţialitate, păstrând permanent un echilibru între părţi.

(4) Medierea se desfăşoară într-un cadru nepublic, confidenţial, iar mediatorul şi părţile sau asistenţii acestora sunt obligaţi să nu divulge faţă de terţi informaţiile de care iau cunoştinţă în cursul activităţii de mediere.

 Capitolul  al II-lea

  Activitatea profesionala a mediatorului

 SECŢIUNEA 1-a Dobândirea calităţii de mediator

Art. 4 Statutul profesional

(1) Mediatorul este persoana specializată şi apta sa faciliteze negocierile dintre părtile aflate într-un conflict şi sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin metode şi tehnici care trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.

(2) Profesia de mediator se exercită numai de către mediatorii autorizaţi, înscrişi în Tabloul mediatorilor autorizaţi întocmit şi publicat pe site-ul Consiliului de mediere.

(3) Exercitarea profesiei de mediator de către persoane care nu au dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile legii, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.

Art. 5 Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are capacitate deplină de exerciţiu;

b) are studii superioare;

c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;

d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;

e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar de nivel maşter în domeniu,

acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere;

g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.

 Art. 6 (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de către Consiliul de mediere, după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2) din lege.

(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul de mediere ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.

(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, după caz, într-un stat terţ.

(5) Cetăţeanul unui stat terţ, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator în străinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarele condiţii:

    a) prezintă titlul de studii, însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

    b) prezintă conţinutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz, documentele care atestă dobândirea calităţii de mediator. Consiliul de mediere evaluează conţinutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştinţele şi abilităţile atestate de aceste documente cu cerinţele stabilite conform legii române, şi hotărăşte, dacă este cazul, accesul în profesie. Condiţiile de echivalare ori compensare a calificării, în situaţia în care cunoştinţele şi abilităţile atestate nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).

(6) Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de domiciliu sau de reşedinţă, fiind exceptat de la cerinţele de autorizare şi de înscriere prevăzute în lege, având însă obligaţia înştiinţării, în scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfăşurarea acestei activităţi.

(7) Cetăţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2)–(6).

(8) Cetăţenii prevăzuţi la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfăşura activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calităţi nu este reglementată, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.

(9) Pentru mediatorii autorizaţi în condiţiile art. 7 şi 72 alin. (2) din Lege, documentul de calificare prin care se atestă dobândirea competenţelor profesionale ca mediator este eliberat de către Consiliul de mediere în condiţiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.

(10) În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.

 Art. 7 (1) Primirea în profesia de mediator presupune  parcurgerea etapei de autorizare, prin care se dobandeste calitatea de mediator, urmata de inscrierea in Tabloul mediatorilor.

(2) Autorizarea mediatorului se realizează în baza cererii individuale  adresate Consiliului de mediere, care, primind-o, va verifica in primul rand indeplinirea condiţiilor prevazute la art 7, lit a)-f) sau, dupã caz, condiţiile art. 8 alin. (2)-(6) din Lege.

(3) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează preşedintelui Consiliului de mediere şi se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare, personal, prin mandatar sau prin poştă,  insotita de următoarele documente:

a)   actul de identitate – in copie;

b)   certificat de naştere – in copie;

c)    certificat de căsătorie – în copie (în cazul schimbării numelui);

d)   diplomă de licenţă/titlu de studii însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – in copie certificata cu mentiunea «conform cu originalul»;

e)   dovada absolvirii cursurilor de formare ca mediator – in copie certificata cu mentiunea «conform cu originalul»;

f)     adeverinţa medicală eliberată de unitatea medicala competenta sau medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos”, în termen de valabilitate la data depunerii cererii – în original;

g)   cazierul judiciar în termen de valabilitate la data depunerii cererii, pentru cetăţenii români, sau declaraţie pe proprie răspundere in forma autentica, pentru cetăţenii străini- în original;

h)   dovada vechimii în muncă – in copie certificata cu mentiunea «conform cu originalul»;

i)      dovada achitării taxei de autorizare, in cuantumul stabilit de consiliu – în copie;

j)     2 fotografii tip act de identitate pentru legitimatie – pe hârtie şi în format electronic (se pot face fotografii şi la sediul consiliului);

k)   dovada care sa ateste ca este membru al unei asociatii profesionale de mediatori inscrisa in RNEODM – in original;

l)      declaraţia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult trei luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de mediator – in original;

m) actele de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei de mediator aleasă, în două exemplare – în original;

n)   dovada spaţiului pentru sediul profesional, care poate fi: titlu de propietate, contract de comodat, contract de închiriere sau subînchiriere, etc., atestată cu dată certă de avocat sau autentificată – în copie;

      Art 8 (1) Pe baza documentelor depuse conform art. 7, comisia permanenta verifica, potrivit regulamentului prevăzut la art. 17 alin. (2) din lege, daca sunt sau nu îndeplinite condiţiile prevãzute de art. 7 si 8 din lege;

 (2) La recomandarea comisiei permanente, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii Consiliul adoptã o hotãrâre privind aprobarea sau respingerea acesteia.

  (3) Termenul de comunicare a hotărârii este de 10 zile calendaristice de la data adoptãrii.

  (4) Legitimaţia şi autorizaţia de mediator se eliberează solicitantului direct sau prin mandatar, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege.

  (5) Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.

 (6) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de toate actele doveditoare, Consiliul de mediere comunică persoanei interesate prin email sau prin poştă refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.

(7) Oricare dintre membrii Consiliului poate solicita, motivat in scris, reevaluarea unei cereri de cãtre Comisia permanentã. Solicitarea motivatã se consemneazã în procesul-verbal de şedinţã şi se transmite solicitantului în maximum 15 zile, spre ştiinţã.

(8) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a Suspendarea şi încetarea calităţii de mediator

Art. 9 (1) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă:

a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 15 zile, Consiliul de mediere, în legătură cu această incompatibilitate;

b) la cerere, făcută în scris de către mediator, pe o perioada determinatã sau nedeterminatã;

    c) ca sancţiune disciplinară, potrivit art. 39 alin. (1) lit. c) din lege.

(2) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive, până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.

(3) Suspendarea activitãţii la cererea mediatorului se constatã prin decizie a preşedintelui emisă în termen de 30 zile şi se înscrie în Tabloul mediatorilor.

(4) Încetarea suspendãrii se dispune după depunerea urmãtoarelor documente:

a) cererea solicitantului;

b) act de identitate – în copie;

c) hotãrârea prin care a primit avizul Consiliului pentru forma de exercitare a profesiei – în copie;

d) declaraţia tip de înscriere a datelor personale în Tabloul mediatorilor – în original;

e) dovada încetării cauzei de suspendare de la alin.(1) a) şi alin.(2).

  (5) Încetarea cauzei de suspendare de la alin.(1) lit. b) şi c) se constatã prin decizie a preşedintelui, iar după încetarea cauzelor de la alin. (1) lit. a) şi alin.(2) se aprobă reluarea activităţii prin hotărâre a consiliului.

 Art. 10 (1) Calitatea de mediator încetează:

a) la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;

b) prin deces;

c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi statut;

d) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);

e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, care îl face nedemn de a mai exercita această profesie.

(2) Încetarea calităţii de mediator se constată de preşedintele consiliului în situaţiile de la lit. a) şi b), respectiv de către consiliul în situaţiile de la lit. c), d) şi e).

(3) În caz de încetare a calităţii de mediator, numele acestuia se radiază din tabloul mediatorilor.

(4) Autorizarea ca mediator, solicitatã consiliului ulterior încetãrii calitãţii de mediator, se realizeazã în aceleaşi condiţii prevãzute la art. 8.

Secţiunea a 3-a Activitatea de mediere

Art. 11 Exercitarea profesiei

 (1) Profesia de mediator se desfasoara in cadrul formelor de exercitare a profesiei, asa cum au fost reglementate in Lege si in prezentul statut.

(2) Mediatorul desfăşoara procedura de mediere pentru orice persoane fizice, juridice sau alte entitati, în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

 Art. 12 Activitatea mediatorului

(1)          Mediereareprezinta o activitate de interes public, potrivit legii.

(2)          Activitatea mediatorului se realizează potrivit procedurilor prevăzute în lege şi alte acte normative, prin:

1. Procedura prealabila medierii:

    a) informarea partilor privind medierea şi avantajele acesteia in vederea acceptarii medierii;

             b) invitarea partilor la mediere;

             c) incheierea contractului de mediere;

         2. Activitatea de mediere propriu-zisă, prin utilizarea de catre mediator a unor metode si tehnici specifice de comunicare si negociere.

         3. Redactarea documentelor specifice procedurii  de mediere.

         4. Comunicarea documentelor catre instanta de judecata, parchet, politie si alte autoritati, potrivit prevederilor legale.

         5. Arhivarea documentelor specifice in cadrul formei de exercitare a profesiei.

 (3) Pentru activitatea desfăşurată de mediator, acesta are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu părţile, precum şi la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.

 (4) Onorariul trebuie să fie rezonabil şi să ţină cont de natura şi de obiectul conflictului.

 (5) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.

(6)   Mediatorul va ţine evidenţa contabilă şi va declara veniturilor în conformitate cu prevederile legale.

    Art. 13  Calitatea serviciilor prestate

 (1) Mediatorul este obligat ca, prin exercitarea în limitele legii şi cu bună-credinţă a atribuţiilor profesiei, să asigure servicii de calitate, desfăşurate în spaţii special  amenajate, în concordanță  cu forma  de organizare a profesiei.

 (2) Mediatorul este autorizat sa informeze partile despre serviciile pe care le ofera, cu conditia ca informatia sa fie fidela, veridica, cu respectarea secretului profesional, a principiilor fundamentale ale profesiei si a regulilor de publicitate stabilite prin normele aplicabile profesiei.

 (3) Mediatorul trebuie sa depuna toate diligentele necesare in vederea prestarii unui serviciu de calitate in conditii de siguranta, respect reciproc, egalitate de sanse, corectitudine profesionala si procedurala.

(4) Consiliul de Mediere este obligat să sprijine mediatorul, prin asigurarea şi menţinerea unui cadru legal optim pentru mediere, ca activitate de interes public.

(5) Pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate, mediatorul beneficiază de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi altor organisme cu activităţi de interes pentru mediere, potrivit legislaţiei, strategiilor şi protocoalelor de colaborare.

Capitolul al III-lea

Formele de exercitare a profesiei de mediator. Publicitate.

       Art. 14  (1) Mediatorii îşi pot desfãşura activitatea de mediere numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.

    (2) Un mediator poate desfãşura activitatea de mediere în cadrul unei singure forme de exercitare a profesiei.

    (3) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot angaja traducãtori, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activitãţii de mediere, în condiţiile Codului muncii.

   Art. 15 (1) Formele de exercitare a profesiei de mediator sunt:

a) societate civilã profesionalã de mediatori, prescurtat SCPM;

b) birou de mediator, prescurtat BM;

c) birou de mediatori asociaţi, prescurtat BMA;

d) angajat cu contract de muncã în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la lit. a) – c) sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere, în condiţiile prevãzute de Codul muncii;

(2) Mediatorul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Legea nr. 192/2006, cu modificările și completările ulterioare.

  Art. 16 (1) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, mediatorul îşi poate desfãşura activitatea începând cu data emiterii autorizaţiei de cãtre consiliu şi înscrierii în Tabloul mediatorilor.

(2) Mediatorul este obligat sã înştiinţeze în scris Consiliul cu privire la orice modificare a datelor înscrise în Tabloul mediatorilor, precum şi modificãri ale codului de înregistrare fiscalã sau ale cazierului judiciar, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile aceste modificãri, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.

(3) În cazul schimbãrii sau încetãrii formei în care îşi exercitã profesia de mediator sau al suspendãrii din activitate, mediatorul este obligat sã notifice în scris Consiliul şi sã precizeze:

a) destinaţia pentru cota-parte care îi revine din bunurile patrimoniale şi nepatrimoniale ale formei de exercitare a profesiei în care a funcţionat anterior, dupã caz;

b) destinatarul evidenţelor întocmite cu privire la activitatea de mediator în forma de exercitare a profesiei în care a funcţionat anterior şi a arhivei sale.

 Art. 17 (1) Toate formele de exercitare a profesiei de mediator sunt supuse următoarelor reguli:

a) activitatea de mediere se poate desfãşura la sediul profesional sau într-o altã locaţie decisã de mediator şi pãrţi;

b) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;

c) mediatorul nu poate desfăşura activităţi de mediere în afara formei de exercitare a profesiei pentru care a optat;

d) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de mediere. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către mediatorii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.

e) în maximum 6 luni de la data eliberãrii documentelor de autorizare, mediatorii vor afişa la sediul profesional firma formei de exercitare, conform regulilor de publicitate prevãzute în prezentul statut;

f) toate documentele întocmite de mediator, dintre care cel puţin invitaţia la mediere, contractul de mediere, procesul verbal şi înştiinţãrile trimise organelor judiciare, vor include în mod obligatoriu denumirea formei de exercitare, numele mediatorului, adresa de corespondenţã a sediului profesional şi datele de contact, dintre care cel puţin numãrul de telefon şi o adresã de e-mail;

g) includerea oricãrei alte denumiri a unei alte profesii sau a unei alte forme de exercitare a altei profesii pe documentele oficiale ale mediatorului este interzisã.

(2) Sediul fiscal şi sediul operaţional, aşa cum sunt definite de legislaţia în domeniul fiscal, al aceleiaşi forme de exercitare a profesiei, pot fi diferite, având însã acelaşi regim de sediu profesional, în sensul Legii, dacã sunt avizate de Consiliu.

(3) În cazul în care un mediator solicitã şi obţine avizul pentru mai multe sedii profesionale în aceeaşi localitate, în Tabloul mediatorilor va fi înscris un singur sediu profesional care poate fi sediul fiscal sau un punct de lucru dintre cele avizate de Consiliu.

(4) Taxele de avizare a formei de exercitare a profesiei şi a unor sedii profesionale ca puncte de lucru se stabilesc prin hotãrâre a Consiliului.

(5) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage desfiinţarea tuturor sediilor profesionale ale acesteia.

(6)   Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la Consiliu.

(7)   Înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei are loc după depunerea următoarelor si înregistrarea la Consiliu a următoarelor documente (depuse odată cu actele de autorizare a mediatorului sau ulterior):

 a) cererea de înregistrare, semnată, în 2 exemplare originale, din care una se returnează mediatorului, neţinând loc de dovada de înregistrare;

 b) actul de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei, în 3 exemplare, în original, din care 2 se returnează solicitantului odată cu dovada înregistrării;

c) dovada deţinerii spaţiului necesar desfăşurării activităţii;

 d) dovada plăţii taxei de înregistrare;

 e) modelul siglei şi stampilei formei de exercitare a profesiei;

(8) În caz de desfiinţare, titularul (ii) formei de exercitare a profesiei are obligaţia finalizării tuturor contractelor angajate sau, în cazurile urgente, predării lor altor mediatori, cu acordul părţilor. Cererea adresată consiliului cu cel puţin 30 de zile înainte de data prevăzută pentru închidere, va conţine situaţia contractelor nefinalizate şi dovada ştergerii din evidenţele fiscale.

(9)  Decizia de desfiinţare va fi emisă de consiliu în termen de 30 de zile de la predarea documentelor şi se comunică solicitantului direct sau prin poştă.

(10)  Despre înfiinţarea sau desfiinţarea formelor de exercitare a profesiei se fac menţiuni în Registrul de evidenţă al acestora de la consiliu, iar documentele depuse se arhivează în dosarul individual al fiecărei forme de exercitare a profesiei gestionat de consiliu.

 Sectiunea 1. Societatea civilă profesională

Art. 18 (1) Societatea civilã profesionalã de mediatori este constituitã din 2 sau mai mulţi mediatori care contribuie în naturã şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune, în vederea desfãşurãrii activitãţii profesionale.

(2) Raportul juridic civil se naşte între persoanele beneficiare ale serviciului de mediere şi societatea civilã profesionalã de mediatori, activitatea de mediere putând fi desfãşuratã de oricare dintre mediatorii asociaţi sau angajaţi, cu acordul beneficiarilor serviciului de mediere.

(3) Societatea civilã profesionalã de mediatori se individualizeazã printr-o denumire specificã ce cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmatã de sintagma «societate civilã profesionalã de mediatori» (de exemplu: «MIHAI POPESCU – Societate civilã profesionalã de mediatori» sau «POPESCU şi BARBU – Societate civilã profesionalã de mediatori» sau «POPESCU, BARBU şi asociaţii – Societate civilã profesionalã de mediatori»).

(4) Denumirea se înscrie pe firma societãţii civile profesionale de mediatori şi se utilizeazã în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut, fiind înscrisã în mod obligatoriu pe ştampilã, documentele emise de mediator, formulare personalizate etc., exact în aceeaşi formã şi dimensiuni în care a fost înscrisã în Registrul formelor de exercitare a profesiei de mediator, întocmit de Consiliu, potrivit modelului din anexa nr. ___.

 (5) Contractul de societate civilã profesionalã de mediatori şi statutul acesteia sunt încheiate în formã scrisã între mediatorii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea modelelor prevãzute în anexele nr. ____şi ____ din prezentul statut.

(6) Contractul de Societate civilă profesională şi Statutul acesteia se autentifică la notar sau li se dă dată certă de către un avocat, după care înregistrează la Consiliu.

Sectiunea a 2-a. Biroul de mediator

Art. 19 (1) În biroul de mediator îşi exercitã profesia un singur mediator autorizat. Biroul de mediator se înfiinţeazã în baza actului de înfiinţare a biroului de mediator, înregistrat la Consiliu şi întocmit conform anexei nr.___ din statut.

(2)   Biroul de mediator se individualizeazã printr-o denumire specificã ce cuprinde numele şi prenumele mediatorului, urmatã de sintagma «birou de mediator» (de exemplu: «MIHAI POPESCU – Birou de mediator»).

(3)   Prevederile  art. 18 alin. (4),(5),(6) se aplică în mod corespunzător.

 Sectiunea a 3-a Biroul de Mediatori Asociaţi

   Art. 20 (1) Biroul de mediatori asociaţi este constituit din 2 sau mai mulţi mediatori care îşi desfãşoarã activitatea în acelaşi birou, în baza actului de înfiinţare a biroului de mediatori asociaţi, întocmit conform anexei nr. ____şi care încheie între ei un acord de asociere, înregistrat la Consiliu.

(2)    Biroul de mediatori asociaţi se individualizeazã printr-o denumire specificã ce cuprinde numele şi prenumele mediatorilor, urmatã de sintagma «birou de mediatori» (de exemplu: «MIHAI POPESCU, Gheorghe Ursu – Birou de mediatori») sau numele unui mediator astfel: „MIHAI POPESCU şi asociaţii – Birou de mediatori”.

 (3) Prevederile  art. 18 alin. (4),(5),(6) se aplică în mod corespunzător.

 Sectiunea a 3-a. Mediatorul angajat în interiorul profesiei prin contract individual de muncă

   Art. 22 (1) Mediatorul autorizat poate fi angajat în interiorul profesiei cu contract individual de muncă în condiţiile Codului muncii, încheiat cu biroul de mediator, biroul de mediatori asociaţi, societatea civilă profesională şi organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate medierea aşa cum este reglementată de Lege.

(2) În contractul individual de muncă la secţiunea „Clauze speciale” se înscrie o menţiune referitoare la obligaţia de confidenţialitate a mediatorului şi dreptul său de a refuza angajatorului divulgarea conţinutului discuţiilor dintre părţi în timpul medierii.

(3)      La contractul individual de muncă se anexează Codul etic şi deontologic al mediatorului autorizat.

    Secţiunea a 4-a  Modificări ale formei de exercitare a profesiei

   Art. 23 (1) Orice formã de exercitare a profesiei de mediator poate sã îşi modifice adresa sediului profesional, datele de contact sau numele mediatorilor înscrişi în denumire, pãstrându-şi acelaşi numãr sub care a fost înscrisã iniţial în Registrul formelor de exercitare a profesiei, întocmit şi actualizat de Consiliu.

(2) Orice mediator poate sã opteze pentru schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei de mediator şi radierea acesteia din Registrul formelor de exercitare a profesiei.

(3) În cazul modificãrii, schimbãrii sau încetãrii formei de exercitare a profesiei, mediatorul autorizat va depune la Consiliu o cerere însoţitã de urmãtoarele documente, pe care le va certifica personal pentru conformitate cu originalul:

a) actul de identitate – în copie;

b) hotãrârea prin care a primit avizul Consiliului pentru forma de exercitare pentru care solicitã modificare, schimbare sau încetare – în copie,

c) actul prin care face dovada modificãrii sau schimbãrii intervenite (dovada noului spaţiu, hotãrârea asociaţilor, proces verbal al adunãrii asociaţilor, certificat de cãsãtorie sau hotãrârea definitivã privind desfacerea cãsãtoriei etc.) – în copie,

   d) dovada plãţii taxei privind analiza dosarului de schimbare sau încetare a formei de exercitare a profesiei, în cuantum stabilit de Consiliu – în fotocopie;

e) legitimaţia de mediator, vizatã la zi – în copie.

(4) Orice modificare survenitã în forma de exercitare a profesiei de mediator deja avizatã de Consiliu se constatã prin decizie a preşedintelui.

(5) Schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei se aprobã prin hotãrâre a Consiliului şi devine aplicabilã de la data emiterii hotãrârii.

(6) Schimbarea formei de exercitare a profesiei atrage obligaţia îndeplinirii condiţiilor de înscriere a noii forme de exercitare a profesiei în Tabloul mediatorilor în termen de maximum 30 de zile de la data eliberãrii hotãrârii emise de Consiliu, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.

(7)   Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage radierea din Tabloul mediatorilor şi retragerea autorizaţiei ca mediator.

 Reguli de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei

  Art. 24 (1) Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la mediere, avantajele acesteia şi activitatea desfăşurată, cu decenţă şi onestitate, construindu-şi reputaţia pe competenţă şi demnitate, fără contribuţia reclamei de orice fel.

(2)    Condițiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator prin promovarea şi ofertarea serviciilor serviciilor de mediere atât de către mediatori sau asociaţiile profesionale, cât şi de către formele de exercitare a profesiei prin care se  furnizează serviciul de mediere sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere şi prezentul statut.

(3) Informaţia furnizată de mediator trebuie să fie fidelă, veridică şi cu respectarea secretului profesional, precum şi a celorlalte principii ale profesiei.

 (4) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, se interzice folosirea de mentiuni comparative, nereale sau exagerate despre activitatea si experienta mediatorului, sau care contin promisiuni de rezultat al medierii, precum si indicatii referitoare la identitatea clientilor, fara acceptul expres al acestora.

(5) Mijloacele de publicitate vor fi folosite numai pentru promovarea si ofertarea  serviciilor  de mediere si nu pot fi folosite  pentru reclama în scopul dobândirii de clientela pentru alta activitate proprie sau în interesul unor terti.

(6) Pot fi utilizate pentru oferta de servicii de solutionare a disputelor prin mediere una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:

a) plasarea unei firme;

b) anunturi de publicitate potrivit prezentelor Reguli;

c) anunturi si mentiuni în anuare, carti de telefon sau alte publicatii;

d) invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, seminarii, etc. profesionale si de specialitate;

e) oferta de servicii prin  corespondenta  si carti de vizita profesionale;

f) site Internet.

 (7) Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate pentru:

a) oferirea serviciilor de mediere prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau într-un loc public;

b) propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost în prealabil solicitata în acest sens;

c) acordarea de consultatii si/sau  desfasurarea  in public , inclusiv si/sau difuzarea în tot sau în parte a sedintelor de mediere a unor cazuri reale, prin orice mijloc de comunicare în masa, inclusiv prin internet, emisiuni radiofonice sau televizate, etc

   Art. 25. (1) Firma formei de exercitare va fi amplasata la intrarea imobilului si/sau a spatiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îsi are  sediul profesional.

(2) Firma se realizeaza prin gravare pe orice tip de suport metalic, va avea dimensiunea maxima de 40 x 60 cm, 90 cm x 200 cm  se realizeaza în conformitate cu modelele din Anexa ___ si cuprinde obligatoriu urmatoarele elemente:

a. România si Consiliul de Mediere, inclusiv sigla acestuia

b. denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator, conform avizului Consiliului de mediere;

c. adresa completa a sediului profesional;

d. date de contact ale formei de exercitare a profesiei de mediator;

e. pozitia la care este înscris în Registrul Formelor de Exercitare a profesiei de mediator.

(3) Mediatorul va afisa în interiorul sediului profesional autorizatia de mediator, copie sau original, precum si avizul formei de exercitare în sintagma „Avizat de Consiliul de Mediere prin Hotarârea Nr. __ din data de _________”.-

(4) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot publica anunturi în mica sau în marea publicitate în presa scrisa şi pe internet, cu ocazia stabilirii sau a schimbarii sediului profesional precum si a modificarii formelor acestora.

(5) Pentru fiecare ocazie dintre cele prevazute la alin.(4), formele de exercitare a profesiei de mediator pot publica o singura data anunturi ale caror dimensiuni sa nu depaseasca 6 x 9 cm.

(6) Anunturile publicate în anuarele profesionale, cartile de telefon sau alte  publicatii care privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, trebuie sa cuprinda cel mult mentiunile prevazute de legea 192/2006 pentru a fi inscrise  corespunzator  în Tabloul Mediatorilor.

(7) Formularele utilizate pentru corespondenta profesionala si cartile de vizita profesionale pot cuprinde în afara datelor înscrise în Tablou Mediatorilor şi un slogan de promovare a medierii ca modalitate alternativă de solutionare a conflictelor.

(8) Invitatiile si anunturile de participare la întruniri si colocviile de specialitate pot mentiona denumirea formei de exercitare a profesiei si organizatiile din care fac parte respectivii mediatori autorizati, precum si date de contact ale acestora.

(9) În vederea participarii la manifestarile mentionate la alin. (8), formele de exercitare a profesiei pot edita pliante, flyere, mape sau brosuri de prezentare generala a medierii şi organizaţiei pentru comunicare publica.

   Art. 26 (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea site, portal, blog, forum sau cont propriu in reţelele de socializare de pe internet care pot cuprinde mentiuni referitoare la activitatea desfasurata, promovarea medierii, date de contact şi link-uri spre alte site-uri de interes pentru profesie.

(2) Continutul si modul de prezentare al site-ului de internet trebuie sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul profesional.

 (3) Site-ul de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclama sau mentiune publicitara pentru un produs sau serviciu diferit de activitatile prevazute de Legea nr.192/2006, prin care ar fi afectate principiile profesiei, morala şi ordinea publică, dreptul de proprietate intelectuală, etc.

(4) Pentru realizarea obiectivelor de publicitate proprii şi de promovare a medierii, forma de exercitare a profesiei detinatoare a site-ului de internet trebuie sa asigure cel putin o data pe an vizitarea si evaluarea paginilor proprii si a paginilor la care este permis accesul pe baza legaturilor realizate prin intermediul site-ului propriu si trebuie sa dispuna fara întârziere eliminarea lor, daca continutul si forma acestora sunt contrare principiilor esentiale privind organizarea si exercitarea profesiei de mediator sau sunt facute în scop comercial evident.

(5) Nerespectarea obligatiilor prevazute de prezentele Reguli privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de mediator constituie abatere în conformitate cu Legea nr. 192/2006 şi Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor.

(6) Firmele care la data adoptarii prezentelor Reguli de publicitate nu îndeplinesc conditiile de forma si continut vor fi schimbate in termen de maxim trei luni de la publicarea acestora pe site-ul oficial al Consiliului de Mediere.

Capitolul al IV-lea

 Tabloul mediatorilor

   Art. 27. (1) Mediatorii autorizaţi activi (cu drept de exercitare a profesiei) sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În tabloul prevăzut la alin. (1) se menţionează următoarele date:

a) numele şi prenumele mediatorului;

b) sediul profesional;

c) pregătirea de bază a mediatorului, instituţiile la care s-a format şi titlurile cu care le-a absolvit;

d) domeniul medierii în care acesta este specializat;

e) durata experienţei practice în activitatea de mediere;

f) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;

g) calitatea de membru al unei asociaţii profesionale în domeniul medierii, precum şi, după caz, al altor organizaţii;

h) existenţa unei cauze de suspendare.

(3) Consiliul de mediere are obligaţia să actualizeze Tabloul mediatorilor  şi cel puţin o dată pe an, până la 30 ianuarie, şi să îl pună la dispoziţie celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de Internet a acestuia.

  (4) Mediatorii straini vor fi mentionati intr-un tablou special, conform anexei nr. ___. Separat se vor mentiona formele de exercitare a profesiei din care acestia fac parte, potrivit prevederilor din Lege. Distinct sunt evidentiati mediatorii straini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care sunt autorizati sa isi desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru, indicandu-se si daca acestia desfasoara activitati de mediere cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei si titlul profesional sub care isi desfasoara activitatea.

(5) Se va intocmi separat un tablou al mediatorilor suspedaţi sau incompatibili, alcatuit potrivit anexei nr. ___, care se reactualizeaza pana la data de 30 ianuarie a fiecarui an, cu sprijinul asociaţiilor de mediatori.

(6) Tabloul mediatorilor activi, tabloul special al mediatorilor straini si tabloul mediatorilor suspendaţi sau incompatibili se reactualizeaza lunar si se afişează pe site-ul consiliului.

(7) Pana la data de 20 ianuarie a fiecarui an, asociaţiile întocmesc un Tablou al mediatorilor actualizat, care va fi comunicat la consiliu, instanţe, parchete, poliţie, administraţia locală, unde poate fi afişat într-un loc accesibil.

     Art. 28 (1) Înscrierea în Tabloul mediatorilor se face pe baza unei cereri adresate Consiliului, care poate fi fãcutãconcomitent cu solicitarea de avizare a formei de exercitare a profesiei sau ulterior pe cale separatã.

(2) Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al mentinerii in Tabloul mediatorilor se contesta la secretariatul consiliului. Decizia consiliului poate fi contestata la Consiliul de mediere, in termen de 15 zile de la data comunicarii răspunsului de la secretariat.

 Capitolul  al V-lea

Drepturile şi obligaţiile mediatorilor

Art. 29  Mediatorii au următoarele drepturi:

a)   să informeze publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii şi regulilor de publicitate;

b)   să fie remunerat pentru serviciile prestate cu onorariul convenit cu părţile în contract şi să îi fie decontate cheltuielile ocazionate de mediere;

c)    să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate înlege;

d)   să refuze preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator;

e)   să beneficieze de inviolabilitatea sediului profesional, în condiţiile legii;

f)     să angajeze traducători, jurişti alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ necesar activităţii de mediere;

g)   să-şi aleagă liber forma de exercitare a profesiei şi modificarea acesteia potrivit reglementărilor din lege şi prezentul statut;

h)   să se înscrie în asociaţii profesionale locale sau naţionale având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor şi să adere la asociaţii internaţionale în condiţiile legii;

i)      să participe şi să fie sprijiniţi de consiliu şi asociaţii în desfăşurarea de activităţi de promovare a medierii şi serviciilor prestate de mediatori;

j)     să fie informaţi şi a-şi spună părerea asupra activităţii desfăşurate de Consiliul de mediere şi să facă propuneri pentru sporirea eficacităţii cu care acesta lucrează;

k)   să poata consulta baza de date, lucrările, publicaţiile şi materialele documentare de care dispune Consiliul de mediere

l)      să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional al profesiei;

m)  să fie înscrişi în Tabloul mediatorilor, publicat pe site şi în Monitorul Oficial al României, difuzat la instituţiile de interes pentru mediere;

n)   să utilizeze public calitatea de mediator şi de membru în organele de conducere sau comisii de specialitate, în scopuri utile medierii şi corpului profesional;

o)   să beneficieze de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice ori altor entităţi în exercitarea profesiei şi pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate;

p)   să participe la formele de pregătire profesională organizate de consiliu, furnizori acreditaţi şi asociaţii  pentru perfecţionarea pregătirii lor;

q)   să aleagă specializările sau domeniile în care consideră că îşi pot exercita mai bine profesia şi să îşi recomande competenţele dobândite;

r)    să beneficieze de apărarea integrităţii şi tratament nediscriminatoriu în timpul cercetării reclamaţiilor ce-i privesc sau în procedura disciplinară;

s)    să fie asistaţi sau reprezentaţi în condiţiile legii şi prezentului statut;

t)     alte drepturi derivând din calitatea de mediator şi cetăţean.

      Art 30 Mediatorii au următoarele obligaţii:

a)     să cunoască şi să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările internaţionale în domeniul medierii, Statutul profesiei, Codul de etică şi deontologie al mediatorului, hotărârile şi regulamentelor consiliului;

b)     să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului;

c)    să asigure ca medierea să se realizeze cu respectarea libertăţii, demnităţii şi a vieţii private a părţilor;

d)   să depună toate diligenţele pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil, înţelegând că activitatea mediatorului este una de diligenţe, nu de rezultat;

e)   să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii;

f)     să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent echilibru între părţi.

g)   să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale;

h)   să respecte normele de deontologie şi să răspundă, cu respectarea dispoziţiilor art. 32 din lege, cererilor formulate de autorităţile judiciare;

i)      să comunice Consiliului de mediere orice modificare a condiţiilor care face necesară actualizarea menţiunilor din Tabloul mediatorilor şi cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de lege;

j)     să-şi îmbunătăţească permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri de formare continuă, în condiţiile stabilite de Consiliul de mediere în standardul respectiv;

k)   să restituie înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere;

l)      mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul mediat;

m) mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a părţilor şi, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate. În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăşura activitatea de mediere în cauza respectivă;

n)   să permită părţilor aflate în conflict să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord şi să fie reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii;

o)   să nu dezvăluie identitatea părţilor atunci când solicită, cu acordul acestora, punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său;

p)   să atragă atenţia celorlalte persoane care participă la mediere asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi solicite semnarea unui acord de confidenţialitate;

q)   să aducă la cunoştinţa părţilor, dacă pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, urmând ca părţilesă  decidă asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere;

r)    să restituie onorariul, în parte, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere, atunci când decide să închidă procedura de mediere înainte de finalizarea întrunul din modurile prevăzute de lege;

s)     să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele, fără a încerca să impună părţilor o soluţie cu privire la conflictul mediat;

t)     să se asigure că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevazută de legi speciale;

u)   să nu înceapă procedura de mediere decât după încheierea contractului de mediere, în formă scrisă şi cu conţinutul prevăzut în lege;

v)   să apere interesele şi imaginea profesiei de mediator, să contribuie la creşterea prestigiului acesteia şi în orice împrejurare / activitate publică din afara profesiei, să nu aibe atitudini potrivnice medierii ori să lezeze imaginea unui alt coleg mediator;

w)  să se abţină, chiar în afara exercitării profesiei, de la orice acţiuni contrare impartialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbirea reputaţiei, demnităţii şi probităţii profesionale;

x)   să contribuie la dezvoltarea şi întărirea profesiei şi corpului profesional, la promovarea medierii şi îmbunătăţirea cadrului legal specific;

y)   să-şi îndeplinească cu responsabilitate şi corectitudine atribuţiile pe timpul mandatului în organele de conducere ale corpului profesional;

z)    să se achite de alte obligaţii stabilite de organele în drept.

Capitolul al VI-lea 

Răspunderea disciplinară, civilă, penală, materială

     Art. 31 (1) Consiliul de mediere adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora în prezentul statut, cu consultarea corpului profesional al mediatorilor.

     (2) Consiliul de mediere ia măsuri pentru protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, verificarea respectării legalităţii, a Codul de etică şi deontologie profesională, a statutului profesiei, a hotărârilor şi deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale corpului profesional în colaborare cu structurile judeţene ale acestuia şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a mediatorilor.

      (3) Fapta săvârşită de mediator cu vinovăţie, prin care încalcă dispoziţiile actele normative de la alin. (2), constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii şi prezentului statut.

    Art. 32 (1) Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri:

a)încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate;

b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de lege;

c) refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict;

d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;

e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale:

e1) inducerea în eroare a părţilor asupra limitelor şi efectelor medierii;

e2) acţiuni denigratoare, jignitoare, acuzaţii neîntemeiate la adresa altor mediatori sau organelor de conducere a corpului profesional;

e3) nerezolvarea repetată de către membrii organelor de conducere a corpului profesional a solicitărilor îndreptăţite ale mediatorilor sau cu depăşirea nejustificată a termenelor stabilite;

e4) încălcarea prevederilor legale referitoare la obligaţii, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii pentru mediatori;

e5) încălcarea regulilor privind publicitatea;

e6) comportarea necorespunzătoare în activitatea de mediator sau societate dacă aduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, probităţii profesionale a mediatorului sau prestigiului profesiei;

  (2) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în:

a) observaţie scrisă;

b) amendă de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON);

c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni;

d) încetarea calităţii de mediator.

   (3) Amenda se aplică pentru numai faptele considerate abateri prevăzute în lege.

  (4) Limitele amenzii prevăzute la alin. (2) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliul de mediere, în funcţie de rata inflaţiei, după consultarea corpului profesional al mediatorilor prin organele desemnate.

    Art. 33 (1) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

  (2) Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul de mediere, în scris şi sub semnătură, în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38 din lege şi art. 32(1) din prezentul statut.

  (3) Cercetarea disciplinară reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate în scopul stabilirii existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-a luat la cunoştinţă în mod direct, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.

 (4)Cercetarea disciplinară se efectuează cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, principiul garantării dreptului la apărare, principiul legalităţii, principiul celerităţii şi principiul aflării adevărului.

 (5) Sesizările anonime nu se iau în considerare.

(6) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplină numită prin hotărâre a Consiliului de mediere şi alcătuită dintr-un membru al Consiliului de mediere şi 2 reprezentanţi ai mediatorilor, desemnaţi prin tragere la sorţi din Tabloul mediatorilor. Membrii comisiei de disciplină trebuie să aibe minimum 2 ani vechime în profesie şi să nu fie în relaţii de prietenie sau duşmănie evidente cu mediatorul cercetat. Pentru motive întemeiate membrii comisiei de disciplină se pot abţine ori li se poate cere recuzarea de către mediatorul cercetat.

  (7) Invitarea celui în cauză în vederea audierii este obligatorie. În caz de neprezentare, se va încheia un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit. Invitaţia va fi repetată o singură dată, iar mediatorul poate cere amânarea în scris numai pentru motive întemeiate. Dacă mediatorul nu se prezintă la invitaţia repetată, membrii comisiei vor finaliza dosarul în lipsă.

Membrii comisiei trebuie să respecte dispoziţiile legale, să fie imparţiali  şi obiectivi, să nu întrebuinţeze cuvinte ofensatoare sau să aducă atingere în orice fel demnităţii mediatorului cercetat.

  (8) Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului, să ceară copii după documentele care-l privesc, să fie asistat de un apărător ales dintre colegii mediatori sau avocaţi şi să îşi formuleze apărarea.

   Art. 34 (1) Dosarul de cercetare cu propunere de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare se înaintează Consiliului de mediere.

(2) Comisia permanentă analizează dosarul şi propunerea comisiei de cercetare şi stabileşte sancţiunea care va fi aplicată, ce se comunică mediatorului în scris pe loc sau în termen de 48 de ore la adresa indicată. Înainte de stabilirea sancţiunii, mediatorul cercetat poate fi invitat la comisie pentru a fi ascultat, poate aduce noi probe în apărarea sa. Dacă mediatorul este nemulţumit de sancţiunea aplicată, poate adresa o contestaţie Consiliului de mediere, care hotărăşte, în termen de 30 de zile, cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului şi sancţiunea aplicată. Hotărârea de sancţionare este comunicată în scris mediatorului la domiciliu, cu confirmare de primire.

 (3) Sancţiunile disciplinare se aplică luând în considerare, în principal, următoarele elemente:

a) activitatea desfăşurată anterior;

b) caracterul şi gravitatea faptei comise;

c) împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită;

d) cauzele şi consecinţele acesteia;

e) gradul de vinovăţie;

f) preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;

g) conduita mediatorului în perioada cercetării disciplinare.

  (4) Este interzisă aplicarea mai multor sancţiuni disciplinare pentru aceeaşi abatere.

   (5) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.

    Art. 35 (1) Hotărârea Consiliului de mediere de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 39 alin. (1) din lege poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.

(2) Acţiunea exercitată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate.

(3) Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. b) din lege rămasă definitivă, constituie titlu executoriu.

Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancţionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, până la achitarea sumei.

 Art. 36 (1) Răspunderea disciplinară a mediatorului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

(2) Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

 (3) Răspunderea penală a mediatorului poate fi atrasă în condiţiile legii atunci când există date asupra săvârşirii de către mediator în exercitarea atribuţiilor a unei fapte prevăzute de legea penală. Pe durata urmăririi penale şi judecăţii faptei, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată dupa soluţionarea cauzei. În cazul trimiterii în judecată, mediatorul este suspendat din profesie până la soluţionarea cauzei.

Art. 37.(1) Sancţiunile prevăzute la art. 39 din lege sunt radiate de drept după trecerea următoarelor termene:

a) observaţia scrisă – după 6 luni de la aplicare;

b) amenda – după 1 an de la aplicare;

c) suspendarea din calitatea de mediator – după 2 ani de la aplicare.

(2) Dosarul de cercetare şi actele de sancţionare, contestare şi judecată se păstrează la Consiliul de mediere timp de 5 ani, după care rămân consemnate numai în fişa de evidenţă sancţiunea, rezultatul contestaţiei şi radierea, iar documentele din dosar se procesează prin reciclare.

 (3) Acţiunea de reclamare cu rea-credinţă de către un mediator a altui mediator constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii şi prezentului statut.

Capitolul al VII-lea

Pregatirea profesională a mediatorilor

Secţiunea 1-a Reglementare generală

  Art. 38 (1) Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către furnizorii de formare şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.

(2) Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta.

(3) Structura cursului de formare profesională va fi întocmită conform prevederilor privind formarea adulţilor.

(4) Consiliul de mediere va emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.

    Art. 39 (1) Instituţiile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară, conform art. 9 din lege, programe de formare profesională a mediatorilor se înscriu de către Consiliul de mediere pe o listă, care va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a acestuia.

  (2) Consiliul de mediere are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către Consiliul de mediere.

 (3) Retragerea autorizaţiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista prevăzută la alin.(1).

  (4) Ambele tipuri de formare sunt asigurate de formatori autorizați pentru pregătirea adulţilor și atestaţi de Consiliul de Mediere, cu respectarea legislației în vigoare şi procedurii emise de consiliu.

 Art. 40 (1) Formarea profesională a mediatorilor are ca principale obiective:

a) dobândirea de cunoştinţe teoretice în domeniul conflictelor, al soluţionării alternative a disputelor şi în special al medierii;

b) dezvoltarea de abilităţi practice în mediere;

c) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;

d) asigurarea accesului şi menţinerea în profesia de mediator.

 (2) Formarea profesională a mediatorilor se realizează pe baza unor programe de formare iniţială şi continuă, întocmite pe baza criteriilor cuprinse în Standardul de formare iniţială în domeniul medierii şi în Standardul de formare continuă, elaborate de Consiliu.

(3) Revizuirea programelor de formare este obligatorie în maximum 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unor modificări ale standardului de formare.

(4) Toate programele de formare a mediatorilor respectă principiile formării adulţilor şi au o structurã care cuprinde maximum 30% pregătire teoretică şi minimum 70% pregătire practică.

 Secţiunea a 2-a Formarea inițială

Art. 41 (1) Formarea inițială este cea care asigură posibilitatea de a deveni mediator, după absolvirea examenului de evaluare, în condițiile stabilite de Consiliul de Mediere.

 (2) Standardul de formare iniţială în domeniul medierii stabileşte criteriile minime pentru realizarea programelor în ceea ce priveşte:

 a) structura pe arii tematice;

 b) calificarea şi experienţa formatorilor;

 c) durata minimă a cursurilor pentru fiecare arie tematică, precum şi

 d) condiţiile logistice minime ce trebuie asigurate de furnizorul de formare sau instituţia de învăţământ superior pe durata formării.

 Secţiunea a 3-a. Formarea continuă

 Art. 42(1) Orice mediator este obligat la formare continuă, prin dispozițiile legii și prezentului statut. În urma participării la formarea continuă în modalităţile stabilite de consiliul de mediere, mediatorul va obține puncte profesionale, potrivit punctajului acordat fiecărei activităţi prin hotărâre a consiliului, cu ocazia avizării acesteia la solicitarea furnizorului.

 (2) Mediatorul trebuie să acumuleze un număr mediu anual de minimum 20 de puncte prin cursuri de perfecţionare sau specializare organizate de furnizori autorizaţi de Consiliul de mediere, pentru dezvoltarea competenţelor profesionale necesare exercitării profesiei de mediator.

 (3) Punctajul mediu anual la formare continuă se poate obţine și prin participarea mediatorului ca auditor la conferințe, seminarii, sesiuni informative, ateliere de lucru şi pentru participarea în calitate de lector la acestea, precum şi pentru participarea mediatorului în calitate de realizator sau invitat la emisiuni radio/tv cu tematica despre mediere de minimum jumătate de oră, pentru redactarea de articole de specialitate publicate în reviste, ziare, site-uri în domeniul medierii sau juridic, pentru cărți publicate de către mediatori, la propunerea comisiei pentru formare profesională.

 Secţiunea a 4-a Autorizarea furnizorilor de formare a mediatorilor

  Art. 43 (1) Formarea profesională a mediatorilor se realizează prin:

a) cursuri organizate de furnizori de formare autorizaţi de Consiliu, conform Legii, cu modificările şi completările ulterioare;

b) programe postuniversitare de nivel master acreditate, desfăşurate de instituţii de învăţământ superior, avizate în prealabil de Consiliu.

 (2) Programele de formare în domeniul medierii, precum şi programele postuniversitare de nivel master în domeniul medierii se întocmesc pe baza criteriilor cuprinse în standardele de formare elaborate de Consiliu şi se avizează în prealabil de către acesta.

 (3) În vederea autorizării, furnizorul de formare depune la Consiliu o cerere însoţită de documentele solicitate conform procedurii de autorizare, în două exemplare, între care cel puţin: a) certificatul de înregistrare fiscală – fotocopie; b) programul de formare propus; c) lista formatorilor propuşi; d) curriculum vitae al fiecărui formator, însoţit de fotocopii ale documentelor care atestă pregătirea şi experienţa în conformitate cu criteriile stabilite de standardul de formare în domeniul medierii; e) dovada că în obiectul de activitate este inclusă formarea în domeniul medierii.

 (4) În termen de 45 de zile de la data la care a fost înregistratã, cererea de autorizare a programului de formare, însoţitã de toate documentele solicitate conform alin.(3), este analizatã de Comisia de formare profesională, care formuleazã o propunere pe baza cãreia Consiliul adoptã o hotãrâre de aprobare sau de respingere.

 (5) Autorizaţia este emisă de Consiliu în maximum 30 de zile de la data adoptării hotărârii de aprobare a autorizării şi este valabilă maximum 4 ani de la data eliberării, putând fi reînnoită, conform procedurii de reautorizare.

 (6) Comunicarea hotărârii Consiliului se face în scris, cu confirmarea primirii.

 (7) Un exemplar al documentelor depuse spre autorizare se returnează petentului, iar pe fiecare pagină se înscrie menţiunea «Avizat de Consiliul de mediere, astăzi…….».

 (8) Autorizaţia emisă de Consiliu pentru fiecare program de formare se eliberează pe bază de semnătură reprezentantului legal sau unui împuternicit al acestuia, după ce se face dovada achitării taxei de autorizare a programului de formare, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Consiliului.

 (9) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare este obligat să anunţe Consiliul în maximum 15 zile cu privire la orice modificări ale datelor înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, orice modificare ulterioară autorizării adusă în programul de formare şi în lista formatorilor propuşi pentru derularea programului de formare.

 (10) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare are obligaţia să solicite Consiliului aprobarea pentru prevăzut la art. 51 lit. b), prevăzută la art. 51 lit. c).

Capitolul al VIII-lea

Sistemul relaţional al profesiei de mediator

 Secţiunea 1-a Relaţiile dintre  mediator şi părţi

   Art. 44 (1) Drepturile si obligatiile mediatorului, ale părţilor şi altor persoane care asistă părţile la mediere se nasc din prevederile legale aplicabile şi din contractul de mediere, incheiat intre mediator si parti ori mandatarii acestora. Forma si continutul general ale contractului sunt stabilite în anexa la prezentul statut.

 (2) Medierea se bazează pe încrederea acordată mediatorului de către părţi ca persoană specializată în a-i sprijini să identifice şi să adopte o soluţie de rezolvare a conflictului acceptabilă, durabilă şi legală, prin folosirea tehnicilor de comunicare şi negociere.

 (3) Mediatorul nu poate avea in aceeasi cauza calitatea de avocat sau mandatar al uneia din partile aflate la mediere. Dispozitia se aplica si membrilor asociati in formele de exercitare a profesiilor de avocat si de mediator. Mediatorul care a fost chemat în calitate de martor într-un caz penal legat de conflictul dedus medierii, nu mai poate să medieze acel caz.

 Sectiunea a 2-a Relatiile dintre mediator si autoritati

  Art. 45 (1) Mediatorul este obligat sa comunice in timp util instantelor şi organului judiciar procesul verbal şi acordul de mediere, după caz, potrivit reglementărilor legale.

  (2) Mediatorul trebuie sa raspunda cu promptitudine solicitarilor venite din partea autoritatilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, participând la activitati de promovare, dezbateri, informări publice.

 Sectiunea a 3-a Relatiile dintre mediatori

   Art. 46 (1) Relatiile dintre mediatori sunt intemeiate pe incredere, respect si sprijin reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii onoarei, demnităţii şi reputatiei profesionale, imaginii pozitive a profesiei şi medierii.

 (2) In co-mediere, mediatorii isi impart sacinile in mod echitabil, se ajuta si participa deopotriva la buna desfasurare a procedurii de mediere.

 (3) Mediatorul  nu poate pretinde sau accepta comisioane sau alte compensatii de la avocati/mediatori/terte persoane pentru faptul ca a recomandat un mediator sau ca a trimis o parte la mediator.

 (4) Mediatorii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, in mod onest, cu respectarea cerintelor concurentei loiale între mediatori.

 (5) Mediatorii trebuie să colaboreze între ei în cadrul formelor de exercitare a profesiei, asociaţiei, corpului profesional pentru promovarea medierii şi avantajelor acesteia, pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, pentru apărarea imaginii publice a profesiei, pentru relaţionare internaţională.

Sectiunea a 4-a  Relatiile dintre mediatori si avocati

  Art. 47 (1) In activitatea de informare si promovare a medierii, mediatorul va informa partile despre dreptul acestora de a fi asistate pe intreaga durata a procedurii de mediere şi eventual de a fi reprezentate, de catre avocat.

(2) Relatiile dintre mediatori si avocati sunt bazate pe incredere si respectul  reciproc si impun o colaborare onesta necesara mentinerii reputatiei celor doua profesii liberale şi satisfacerii intereselor părţilor care au apelat la ei.

(3) In timpul sesiunii de mediere, mediatorul va acorda avocatului timpul necesar pentru lamurirea partilor prezente cu privire la mediere si incheierea acordului de mediere.

(4) Mediatorul va furniza avocatului partii toate informatiile referitoare la procedura de mediere a cazului in care acesta este angajat.

 Capitolul al IX-lea

Organizarea profesiei de mediator

 ………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Se astepta propunerile asociatiilor pentru acest capitol pana la 15.12.2012 pe adresa cc@cmediere.ro

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: