VIVIENE REDING, COMISAR U.E. PENTRU JUSTITIE: FAC APEL LA STATELE MEMBRE SA DEA DOVADA DE HOTARARE IN APLICAREA NORMELOR U.E. IN MATERIE DE MEDIERE


23.08. 2010  Sursa: www.promptmedia.ro  prin medieretatu

 Bruxelles: Comisia Europeana preseaza statele membre sa adopte in legislatia interna normele privind medierea in litigiile transfrontaliere

 Comisia Europeană a reiterat, luni, potenţialul normelor UE în vigoare privind medierea în litigiile transfrontaliere, amintind statelor membre că aceste măsuri pot fi eficiente numai dacă sunt puse în aplicare de către statele membre la nivel naţional. Soluţionarea litigiilor şi a dezacordurilor prin intermediul instanţelor nu este numai costisitoare şi de durată, ci poate distruge, de asemenea, relaţii profitabile de afaceri.

Cauzele transfrontaliere sunt mult mai complexe datorită legislaţiilor şi jurisdicţiilor naţionale diferite, precum şi datorită unor aspecte practice precum cheltuielile şi regimul lingvistic. Prin intermediul procedurilor alternative de soluţionare a litigiilor, implicând mediatori imparţiali, se pot aborda aceste probleme şi găsi soluţii constructive. Însă este nevoie de mediatori calificaţi şi de norme clare în care ambele părţi să poată avea încredere.

Medierea transfrontalieră este mai complicată, întrucât presupune culturi de afaceri diferite, ambele părţi având nevoie de reguli comune pe care să se poată baza. Acesta este motivul pentru care normele UE cu privire la mediere au intrat în vigoare în mai 2008, şi trebuie să fie transpuse până în mai 2011. Acestea instituie garanţii juridice în materie de mediere şi asigură un proces de înaltă calitate deoarece presupun aplicarea unor coduri deontologice sau formarea ca mediator.  Până în prezent patru ţări (Estonia, Franţa, Italia şi Portugalia) au informat Comisia asupra faptului că au transpus în dreptul intern normele UE în materie de mediere. 

„Aceste măsuri ale UE sunt foarte importante pentru că promovează un acces alternativ şi suplimentar la justiţie în viaţa de zi cu zi. Sistemele de justiţie dau oamenilor posibilitatea de a pretinde respectarea drepturilor lor. Accesul efectiv la justiţie este protejat în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Cetăţenilor şi întreprinderilor nu ar trebui să li se îngrădească drepturile doar pentru că le este greu să apeleze la sistemul de justiţie, pentru că nu îşi pot permite acest lucru, nu pot să aştepte derularea procesului sau nu fac faţă birocraţiei”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisar al UE pentru justiţie.„Fac apel la statele membre să dea dovadă de hotărâre în punerea în aplicare neîntârziată a normelor UE în materie de mediere: minimul necesar este de a permite litigiilor transfrontaliere să fie soluţionate pe cale amiabilă.  Dar de ce să nu mergem mai departe? De ce aceste măsuri să nu fie disponibile la nivel naţional? În final, de acest lucru vor beneficia cetăţenii şi întreprinderile, societăţile şi economiile, precum şi sistemul juridic în sine.”

Directiva UE privind medierea se aplică atunci când două părţi care sunt implicate într-un litigiu transfrontalier sunt de acord în mod voluntar să soluţioneze litigiul prin intermediul unui mediator imparţial. 

Statele membre trebuie să se asigure că acordurile rezultate în urma medierii pot fi executate. Conform unui studiu recent finanţat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, în medie, între 331 şi 446 de zile suplimentare, în UE, iar costurile juridice suplimentare variază de la 12 471 de euro la 13 738 de euro pe caz

Medierea poate rezolva problemele dintre întreprinderi, angajatori şi angajaţi, proprietari şi chiriaşi sau familii, astfel încât relaţiile dintre aceştia să se poată menţine şi chiar consolida, într-un mod constructiv – un rezultat care nu poate fi întotdeauna realizat prin intermediul procedurilor judiciare.

Soluţionarea litigiilor în afara instanţei economiseşte resursele sistemelor de justiţie şi poate reduce în mod potenţial cheltuielile aferente. Soluţionarea litigiilor pe cale electronică face medierea la distanţă din ce în ce mai accesibilă. Ceea ce lipseşte sunt normele transfrontaliere care să ofere părţilor siguranţă cu privire la acest proces şi la caracterul executoriu al acordului care rezultă în urma acestuia. 

Un element crucial în orice mediere este încrederea în proces, în special atunci când cele două părţi provin din ţări diferite. Prin urmare, normele UE încurajează statele membre să prevadă controlul calităţii, să elaboreze coduri deontologice şi să ofere cursuri de formare mediatorilor, pentru a se asigura de existenţa unui sistem eficient de mediere.

Un cod deontologic european pentru mediatori a fost dezvoltat de un grup de părţi interesate cu sprijinul Comisiei Europene şi a fost lansat la data de 2 iulie 2004. Codul deontologic european stabileşte câteva principii la care mediatorii pot decide să adere în mod voluntar; aceste principii se referă la competenţă, numire, taxe de mediere, promovarea serviciilor mediatorilor, independenţă şi imparţialitate, acordul de mediere şi obligaţia de confidenţialitate.  În cazul în care medierea eşuează, litigiile pot fi transferate oricând în sistemul tradiţional de soluţionare în instanţe.

Până în mai 2011, Comisia se aşteaptă ca 26 de state membre să transpună normele UE (Danemarca nu a optat pentru aplicarea acestor norme – o prerogativă de care această ţară se poate prevala pe baza unui protocol anexat la tratatele UE).  Până în prezent patru ţări (Estonia, Franţa, Italia şi Portugalia) au informat Comisia asupra faptului că au transpus în dreptul intern aceste normele. În plus, Lituania şi Slovacia au comunicat instanţele judecătoreşti competente pentru executarea acordurilor în urma medierii transfrontaliere.

Chiar dacă în majoritatea statelor membre existau deja reguli similare la nivel naţional înainte de adoptarea directivei, acestea ar trebui, înainte de 21 mai 2011, să informeze Comisia în legătură cu măsurile pe care le adoptă pentru a transpune directiva (aceste măsuri naţionale ar trebui să menţioneze în mod special directiva).

Unele ţări au deja norme în materie de mediere în anumite domenii; de exemplu, Irlanda şi Danemarcaîn cazul relaţiilor de muncă, Finlanda în cazul litigiilor în care sunt implicaţi consumatorii, Suedia în cazul accidentelor de trafic sau Franţa şi Irlanda în cazul litigiilor de dreptul familiei. În Portugalia există cursuri de formare pentru mediatori din 2001.

Statele membre trebuie să furnizeze informaţii cu privire la instanţele competente să execute acordurile încheiate în urma medierii la o dată anterioară (21 noiembrie 2010), astfel încât Comisia să poată publica aceste informaţii pentru a facilita folosirea medierii de către cetăţeni şi întreprinderi.

 

Anunțuri

Zeci de clujeni, în război cu băncile – problemele pot fi rezolvate apeland la mediatorii UMB


 Adevarul.ro/Cluj  22.08. 2010

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (CJPC) Cluj este asaltat cu plângeri din partea clujenilor înşelaţi de bănci. Ca urmare a aprobării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 50/2010 cu privire la contractele de credit, prin care băncile au fost obligate să elimine comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă, instituţiile financiare caută noi soluţii pentru a menţine taxele. Astfel, prin modificarea contractelor de credit, măsură pe care băncile sunt obligate să o implimenteze în termen de 90 de zile, respectiv până sfârşitul lunii septembrie, printre clauze sunt trecute şi diferite comisioane adiacente. Potrivit lui Mircea Radu, directorul coordonator al CJPC Cluj, fiind de „bună credinţă“, clienţii au semnat contractele fără a le citi cu atenţie, iar ulterior s-au trezit cu au diferite obligaţii financiare faţă de bănci.

Amenzi de 10.000 de lei
„Este vorba de diferite comisioane ascunse în clauzele contractuale. Avem în jur de 22 de plângeri pentru toate băncile, însă cu predilecţie pentru două. Clienţii spun că nu vor să plătească sumele pe care le consideră incorecte şi despre care nu ştiau, iar băncile motivează că în acest sens există contracte semnate de clienţi“, explică Mircea Radu. „E un război care trebuie să fie finalizat cât mai curând. Nu încape discuţie că vom sancţiona instituţiile bancare, însă pentru rezolvarea problemelor oamenii ar trebui să se adreseze instanţei“, a precizat Mircea Radu. Potrivit informaţiilor „Adevărul de Seară“, una dintre băncile vizate este Volksbank. Banca nu a putut fi contactată pentru a oferi o poziţie în acest sens.

Mediatorii bancari – o alternativă pentru instanţe

În cadrul ordonanţei Guvernului se recomandă ca eventualele probleme apărute între clienţi şi bănci să fie rezolvate pe cale amiabilă de mediatorii bancari. Până în prezent mediatorii din Cluj spun că au avut puţine solicitări, însă se aşteaptă la un val începând cu lunile septembrie – octombrie. „Dacă se implimentează corect OUG, băncile vor rămâne doar cu patru comisioane şi pierderi mari. Aşa, acestea caută soluţii. Toată lumea e în aceeaşi situaţie, respectiv oamenii care au contractat credite sunt supuşi la alte comisioane, chiar dacă încă nu ştiu asta. Oamenii semnează de bună credinţă atunci când sunt chemaţi. Problemele pot fi rezolvate apelând la mediatorii bancari, în acest fel fiind avitată calea justiţiei“, a declarat Laurenţiu Seffer, preşedintele filialei Cluj a Uniunii Mediatorilor Bancari din România (UMBR). Mediatorul a mai arătat că în acest fel conflictul poate fi rezolvat într-un termen mult mai scurt decât dacă s-ar apela în instanţă.