Medierea, o alternativa la judecata in instanta…Focsani 14 aprilie


Miercuri a avut loc la Hotel Solar din Focsani, o conferinta de presa despre institutia medierii ca alternativa la procesele care ajung pe rolul instantelor. Au fost prezenti si au luat cuvantul presedintele Camerei Mediatorilor Vrancea, Iulian Mocanu, presedintele Tribunalului Vrancea Adrian Toni Neacsu, reprezentanti ai Inspectoratului Judetean de Politie, ai notarilor dar au participat si mediatori autorizati sau in curs de formare.  Judecatorul Neacsu a precizat ca anul trecut pe rolul celor patru instante din Vrancea au fost 34.000 de dosare care este cel mai mare volum din ultimii 20 de ani. Statisticile spun ca unul din sase vranceni a avut anul trecut un dosar la vreo instanta din judet iar numarul celor care apeleaza in mod direct la judecata este in crestere de la an la an. „Peste 90% din cauzele aflate pe rolul instantelor din Vrancea sunt civile si comerciale, unde medierea este pe deplin posibila. Din 34.000 de dosare in 2009 doar 5.000 de cauze au fost penale, in care  medierea este mai greu aplicabila. Teoretic, peste 55.000 de persoane ar fi putut beneficia de institutia medierii.

În concluzie, investitia de incredere in succesul impunerii medierii in Romania ca alternativa la sesizarea instantelor investitia intr-o justitie mai rapida, mai eficienta, mai supla si mai atenta la nevoile justitiabililor“, a precizat judecatorul Neacsu. Cei prezenti si-au manifestat dorinta ca si in Romania institutia medierii sa se bucure de acelasi succes ca in alte tari cum ar fi Germania si SUA unde cauzele marunte se opresc in fata unui mediator si nu in fata instantei de judecata. Reprezentantii politiei au spus ca si in cauzele penale poate interveni institutia medierii si ca pentru infractiunile care nu prezinta un pericol social ridicat poate interveni o intelegere la sfatul unui mediator.

Iulian Mocanu a spus ca justitiabilii ar iesi cu mult mai ieftin daca ar alege o asemenea cale, ar economisi timp iar stresul ar fi mai scazut. Mediatorul va discuta atat impreuna cat si separat cu partile si va pastra confidentialitatea discutiilor. Întelegerea sau solutia care va fi gasita la litigiile partilor va fi autentificata printr-un act notarial.
Sursa: monitorulvn.ro

Medierea. Despre incredere….cu presedintele Tribunalului Vrancea Adrian Neacsu

Sunt una din persoanele care investeste multa incredere in viitorul institutional al medierii.
Fac acest lucru in numele interesului public si al sistemului pe care il reprezint. Interesul meu ca judecator si manager de instanta este de a face parte dintr-o justitie care raspunde rapid asteptarilor societatii, care solutioneaza dosarele fara tergiversari, cu celeritate, eficient si corect, totodata cu respectarea termenelor si normelor procedurale si beneficind de luxul de a acorda timp rezonabil fiecarui justitiabil sa-si sustina cauza.
Tocmai de aceea si abordarea mea priveste cele doua avantaje majore pentru instantele judecatoresti ale impunerii medierii ca alternativa pentru solutionarea litigiilor: degrevarea de surplusul de dosare si scaderea cheltuielilor cu solutionarea dosarelor, respectiv eficientizarea cheltuirii fondurilor publice ale instantelor.
Medierea degreveaza instantele de dosare.
Justitiabilul are dreptul sa benefiecieze de o justitie care isi poate permite sa aiba timp suficient sa se aplece cu seriozitate asupra situatiei lui particulare. O justitie eficienta si civilizata este cea care poate respecta ora de luare a dosarului inscrisa pe citatia expediata. Sala pasilor pierduti de la Tribunalul Vrancea, mereu plina de oameni in asteptarea strigarii dosarelor lor, arata cat de lent functioneaza din punct de vedere administrativ justitia astazi. Imprevizibilitatea si incertitudinea au darul sa sperie si sa creeze disconfort psihic. In Romania justitia te chema la 9 si-ti striga dosarul la 12, pentru ca este incapabila sa gestioneze fluxul imens de cauze cu care este aglomerata.
Regula intr-o societate sau intr-o comunitate este armonia, intelegerea si consensul. Exceptia ar trebui sa fie conflictul, neintelegerea, beligeranta. In mod corespunzator, instantele judecatoresti si judecatorul ar trebui sa fie alternativa finala si exceptionala pentru rezolvarea relatiilor complexe interumane. Interventia judecatorului pentru rezolvarea unui conflict ar trebui sa fie ultima solutie, dupa ce toate celelalte metode alternative au esuat, iar interventia organizata a fortei statului este necesara.
In Romania, exceptia este regula si toate conflictele interumane si sociale ajung in fata unui judecator. Cele mai mici neintelegeri sunt transate prin actiuni deschise in fata instantelor. De ani de zile sistemul judiciar lucreaza peste capacitatea sa maxima de impovarare cu dosare.
Anul trecut, instantele din Vrancea au atins numarul cel mai mare de dosare din ultimii 20 de ani. Au totalizat un numar record de cca. 34.000 de dosare, civile si penale. La o populatie a judetului Vrancea de 393.000 de locuitori si avand in vedere ca aproape in fiecare dosar sunt cel putin doua parti, inseamna ca unul din sase vranceni a fost implicat intr-un dosar de pe rolul celor 4 instante. Raportat doar la populatia activa a judetului, adica fara minorii sub 14 ani, ar inseamna ca unul din 2,4 vranceni a avut in 2009 o afacere judiciara. In aceasta statistica nu sunt cuprinse persoanele chemate in fata instantelor ca martori, rudele sau insotitorii partilor la termenele de judecata.
Numarul persoanelor care apeleaza in mod direct la instante creste de la an la an si este imens. Disponibilitatea romanilor pentru actiuni deschise in justitie este o bizarerie la nivelul justitiilor din comunitatea europeana. La fel este privita capacitatea de suportare a judecatorilor romani, care a depasit de mult limita biologica. Daca in 2000 vrancenii au deschis in instante 17.000 de dosare noi, in 2009 s-a ajuns ca acestia sa deschida peste 27.000 de dosare noi. Daca in 2007 unui judecator din Vrancea ii revenea spre solutionare 449 de dosare pe an, in numai doi ani s-a ajuns sa i se aloce 622 de dosare. Daca ne referim numai la instantele de fond, judecatoriile, incarcatura pe judecator a fost de peste 1000 de dosare. In acest ritm colapsul sistemului este de neevitat.
Investia statului, a tuturor autoritatilor publice implicate in problema justitiei dar si in mentinerea pacii sociale, in identificarea unor metode alternative de rezolvare a conflictelor si de degrevare a instantelor este absolut necesara. Medierea, adica stingerea litigiilor si conflictelor in afara instantelor, poate fi o solutie. Ea s-a dovedit o solutie eficienta in Europa, unde rata de succes depaseste 90% in cazul conflictelor minore, mai ales acolo unde are caracter obligatoriu (Germania).
In buna masura, in perceptia cetatenilor, judecatorii insisi functioneaza ca mediatori. Oricat de paradoxala este afirmatia ea este intemeiata pe statistici si realitatile din instante. Cea mai mare parte dintre justitiabili se adreseaza judecatorului si instantei pentru ca apreciaza ca hotararea judecatoreasca este singura modalitate in care i se poate constata, delimita sau stabili un drept. Doar asa isi poate transa conflictul. Astfel se face ca cea mai mare parte a hotararilor judecatoresti raman asa cum sunt pronuntate de instantele de fond, adica de judecatorii, nefiind contestate de partea care a pierdut. Cateva cifre sunt lamuritoare. In 2009, din hotararile judecatoresti pronuntate de Judecatoria Focsani doar 15% au fost contestate printr-o cale de atac. La Judecatoria Panciu, de exemplu, doar 9% dintre hotararile judecatoresti pronuntate au fost contestate de o parte nemultumita. In concluzie, in peste 85% din cazuri partea care pierde procesul in fata judecatoriilor nu contesta dreptul constatat celeilalte persoane. Statistica este valabila si la nivel national. Printre altele, acest lucru demonstreaza ca litigiul solutionat de judecatorii nu era in realitate atat de conflictual. Doar asa se explica acceptarea rapida a acestei situatii de partea care a pierdut procesul.
Dupa aceste cifre, statistici si exemple cred ca se pot trage cateva concluzii.
Potentialul spatiului de interventie institutionala a medierii este imens. Peste 90% din cauzele aflate pe rolul instantelor din Vrancea sunt civile si comerciale, unde medierea este pe deplin posibila. Din 34.000 de dosare in 2009 doar 5.000 de cauze au fost penale, in care teoretic medierea este mai greu aplicabila. Teoretic, peste 55.000 de persoane ar fi putut beneficia de instituia medierii in 2009.
Orice strategie si campanie de popularizare, informare si consolidare in constiinta publica a medierii ca alternativa viabila de solutionare a disputelor trebuie sa tina seama ca majoritatea litigiilor purtate in instante sunt „marunte”, ca instantele de fond sunt percepute ca „mediatori” institutionali ai statului si ca proportia majoritara a justitiabililor apartine mediului rural al judetului, chiar depasind ponderea acestuia de 60% din populatie.
Campaniile nu trebuie sa se limiteze la mediul urban si nu trebuie derulate exclusiv prin utilizarea tehnologiilor moderne de comunicare, care dimpotriva pot avea efectul invers, de bariera in comunicarea mesajului. Cetatenii trebuie convinsi in mod direct ca un mediator „privat” este la fel de eficient sau chiar mai eficient decat un „mediator” institutional, cum pare a fi perceput judecatorul de fond. Aceasta presupune ca argumentele care i se aduc trebuie sa depaseasca sfera abstractului ci sa se refere la avantaje concrete. De la reducerea costurilor, la scurtarea dramatica a temenelor, la posibilitatea recuperarii unor cheltuieli si pana la transarea definitiva a conflictului si caracterul obligatoriu intre parti al intelegerilor realizate. Citatele din Directivele comisiei europene si interogatiile teoretice, oricat de docte ar fi, nu conving potentialii justitiabili sa nu se adrezeze direct justitiei.
Mediatorul nu-i poate face „concurenta” judecatorului. Daca va avea de ales, cetateanul va prefera intotdeauna judecatorul. De aceea este complet gresita asteptarea ca un numar mare de cereri de mediere sa vina din dosarele deja aflate pe rolul instantelor. Medierea trebuie sa se interpuna pana la luarea deciziei de sesizare a instantei cu o cerere de catre cetatean. Succesul institutional al procedurii medierii depinde de cat se va reusi convingerea cetatenilor de a nu se adresa direct instantei de judecata, ca fiind singura solutie de rezolvare a conflictelor lor. Pentru asta trebuie sa li se ofere perspectiva certa, iar nu teoretica, a unei alternative mai rapide, mai ieftine, mai confidentiale si la fel de eficienta in apararea drepturilor lor. Mediatorii si structurile lor organizate trebuie sa coboare acolo unde „se naste” justitiabilul, sa intervina imediat dupa aparitia conflictului, sa ofere perspectiva rezolvarii acestuia inainte de a se escalada. Inaintea colaborarilor cu instantele trebuie sa fie parteneriatele cu primariile, cu bisericile, cu posturile de politie locala, cu politia comunitara, cu comunitatile insele.
Medierea degreveaza bugetul de stat si eficientizeaza cheltuielile publice cu justitiabilii.
In cursul anului 2009 justitia a evitat la limita colapsul total datorat lipsurilor financiare. Cresterea numarului de dosare de la an la an impovareaza bugetul instantelor, in cele din urma bugetul de stat, intr-o dinamica ce este si imprevizibila si de neoprit. Succesul medierii ar putea reduce semnificativ costurile suportate astăzi de statul roman pentru functionarea justitiei. Statul roman este printre ultimele din Europa care isi permite luxul de a suporta de la bugetul national absolut toate procedurile judiciare, fara sa se intereseze de solutiile deja dovedite pentru realizarea economiilor fara sa prejudicieze interesele cetatenilor.
Un proces penal, oricat de marunt, inclusiv cele pornite la plangerea prealabila, presupune costuri complexe. Bugetele politiei suporta cheltuielile efectuate in timpul cercetarii penale, bugetele ministerului public cheltuielile procedurilor desfasurate in fata parchetelor, de la expertize de specialitate pana la cheltuielile cu martorii si partile, iar bugetele instantelor suporta integral cheltuielile efectuate in fata lor, cu trimiterea citatiilor, plata onorariilor, efectuarea expertizelor, infatisarea martorilor. Recuperarea sumelor efectuate de statul roman pentru solutionarea dosarelor penale este dificila in practica, iar intr-o mare proportie imposibila. Aglomerarea parchetelor si instantelor cu cauze marunte, uneori derizorii, trebuie sa inceteze, iar alternativa medierii este o solutie practica si cu efecte sigure.
Revenind la situatia instantelor, daca in 2008 Tribunalul Vrancea a cheltuit in medie 57 RON cu fiecare dosar aflat pe rolul sau pentru suportarea efectiva a procedurilor necesare solutionarii lui, in 2009 a putut cheltui doar 43 RON. Diferenta se reflecta in calitatea procedurilor, in intarzierile de solutionare a dosarelor datorate insuficientei fondurilor pentru indeplinirea legala a procedurilor, in tergiversarea unor operatiuni tehnice si administrative, cum ar fi expedierea dosarelor in caile de atac s.a. Adica, in cele din urma in calitatea si eficienta activitatii de judecata a dosarelor.
In concluzie, investitia de incredere in succesul impunerii medierii in Romania ca alternativa la sesizarea instantelor inseamna investitia intr-o justitie mai rapida, mai eficienta, mai supla si mai atenta la nevoile justitiabililor. Adica in justitia pe care Romania o asteapta si o merita.
*Material pregatit pentru conferinta “Medierea in Vrancea”, 14 aprilie 2010, Focsani, organizatori Camera Mediatorilor Vrancea si Tribunalul Vrancea.  Sursa: adrian neacsu  si  www.mediator-bejeus.blogspot.com

Datoriile pot fi recuperate la masa medierii


ASOCIAŢIA MEDIATORILOR GALAŢI anunţă organizarea unei Conferinţe despre mediere  în data de 5 martie, orele 14.00 la Hotel “Galaţi”

Ştefan Borcea, Adevarul.ro, Focsani, 24 feb 2010

Vasile Istudor este unul dintre cei 14 mediatori autorizaţi

Vasile Istudor este unul dintre cei 14 mediatori autorizaţi

Peste o săptămână va intra în vigoare o lege prin care magistraţii şi poliţiştii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa părţilor aflate într-un conflict că pot apela la mediatorului înainte de a ajunge la judecată. 14 mediatori autorizaţi încearcă să îi împace pe vrâncenii între care există litigii.

Maria Moraru, din comuna Spulber, este administratorul unei firme din domeniul prelucrării lemnului şi a avut un litigiu comercial cu o altă firmă, care-i datora mulţi bani.  După ce s-a judecat aproape un an, a obţinut o hotărâre judecătărească definitivă care i-a dat câştig de cauză, dar chiar şi aşa nu a reuşit să-şi recupereze banii de la partenerul de afaceri.

Ca ultimă speranţă, a apelat la instituţia mediatorului şi şi-a rezolvat problema.

“Sunt primul om din Vrancea care am apelat am apelat la mediator. Bineînţeles, a fost de acord şi partenerul de afaceri care-mi datora bani şi în două săptămâni de mediere am reuşit foarte multe. Omul şi-a recunoscut debitele şi s-a angajat să-mi plătească în timp. Acum mi-am recuperat 75% dintr-o datorie şi alţi 50% din altă datorie”, ne-a declarat Maria Moraru.

Medierea, practică modernă

Această practică, a medierii, este cunoscută în Uniunea Europeană şi din această cauză şi legislaţia română a trebuit să fie armonizată.

Astfel, începând cu data de 3 martie, va intra în vigoare noua prevedere legislativă, prin care judecătorii sunt obligaţi înainte de începerea proceselor să-i informeze pe justiţiabili că îşi pot rezolva litigiile şi prin intermediul medierii.

Situaţia ar duce la degrevarea instanţelor de judecată, şi aşa foarte agglomerate.

“Medierea o activitate de perspectivă, care se practică în lumea modernă de mult. În SUA, 90% din litigii sunt soluţionate prin mediere. Este o profesie pluridisciplinară, care implică cunoştinţe de psihologie, de comunicare, de negociere şi de legislaţie. Până acum am soluţionat trei cazuri apeland la mediere”, spune Vasile Istudor, preşedinte al Asociaţie de Mediere şi Arbitraj Vrancea.

Procesele civile domină instanţele

În anul 2009, instanţele din Vrancea au avut pe rol peste 30000 de dosare. 80% dintre acestea au fost de natură civilă. Judecătorii sunt de părere că de săptămâna viitoare un mare număr din aceste dosare să nu mai ajungă la instanţe şi să intre în procedura medierii, bazată pe înţelegerea părţilor.

În Vrancea justiţia colaborează cu mediatorii spre binele justiţiabililor


Felicitări colegilor vrânceni şi vecinilor noştri care ştiu ce vor, se mişcă şi vor avea de mediat litigiile existente, în timp ce alţii de pe la noi filozofează ori sunt preocupaţi de vrajbă, decât de promovarea medierii şi mediatorilor. Qui prodest? (Nota A.C.)
Vranceamedia.ro, 16 feb. 2010 | de Cristi IRIMIA

Justitiabilii sunt invitati sa se impace prin mediere, pentru a nu mai pierde timp prin instante

Tribunalul Vrancea si Asociatia Centrul de mediere si Arbitraj Vrancea, respectiv Asociatia Camera mediatorilor Vrancea, reprezentand mediatorii autorizati la nivelul judetului, anunta incheierea unui parteneriat in vederea implementarii legii medierii, care cuprinde dispozitii obligatorii, incepand cu 3 martie 2010, de informare de catre organele judiciare a partilor cu privire la aceasta noua institutie.

Protocolul semnat astazi prevede colaborarea pentru a aduce la cunostinta publicului larg si in special a justitiabililor, dar si profesionistilor in drept, a avantajelor apelarii la mediere mai inainte de a sesiza instanta cu o cerere de chemare in judecata sau chiar si dupa acest moment.

Medierea este o institutie juridica sprijinita de statul roman, inclusiv ca urmare a statutului de stat membru UE, ca o modalitate alternativa de solutionare a litigiilor si conflictelor, prin evitarea instantelor judecatoresti, conducand implicit la degrevarea acestora. La nivelul judetului Vrancea exista in acest moment un numar de 14 persoane trecute in Tabloul mediatorilor autorizati, pe rolul instantelor aflandu-se deja cereri de mediere.

Comunicat primit de la Tribunalul Vrancea. Iata si textul integral al protocolului:

PROTOCOL DE COLABORARE ÎN VEDEREA IMPLEMENTARII MEDIERII

Nr.593/12A din 16 FEBRUARIE 2010

CAP. 1 PARTENERII SEMNATARI

ART.1 Prezentul protocol se încheie de comun acord între:

- TRIBUNALUL VRANCEA cu sediul în Focsani, str.Cuza Voda, nr.8, jud.Vrancea, tel. 0237/216.000, 0237.615.764, fax. 0237/612.665, e-mail: tb-vrancea@just.ro, reprezentată prin dl. judecător Adrian Toni Neacsu, în calitate de preşedinte, denumit în continuare „Tribunalul”;

- ASOCIAŢIA CENTRUL DE MEDIERE SI ARBITRAJ VRANCEA, cu sediul în Focsani, str.Ecaterina Varga, nr.2 bis, jud.Vrancea, CUI 19185112, tel/fax : 0337.401.439, mobil: 0720.043.882,web :www.mediere-arbitraj.ro, e-mail: mediere.arbitraj@gmail.ro, reprezentată prin dl. mediator autorizat Vasile Istudor, în calitate de preşedinte, denumită in continuare „CMA”.

- ASOCIATIA CAMERA MEDIATORILOR VRANCEA, cu sediul in Marasesti, str.Soseaua Nationala, nr.6, jud.Vrancea, CUI 25403661, inscrisa la pozitia 23 in Registrul National al Asociatiilor profesionale ale mediatorilor, tel/fax : 0237.260.012, mobil : 0726.356.717, e-mail : mocanuthot@yahoo.com, reprezentată prin dl. mediator autorizat Iulian Mocanu, în calitate de preşedinte, denumită in continuare „ACM”.

CAP. II. SCOPUL ŞI OBIECTIVUL PROTOCOLULUI

ART. 2. Scopul protocolului

Scopul prezentului protocol constă în implicarea activă şi eficientă a judecătorilor şi personalului auxiliar al Tribunalului, respectiv a mediatorilor din CMA si ACM în implementarea medierii în judeţul Vrancea.

ART. 3. Obiectivul protocolului

În realizarea scopului propus, obiectivul protocolului constă în colaborarea partenerilor pentru:

* promovarea medierii ca mijloc alternativ de soluţionare a conflictelor;
* mediatizarea în rândul judecătorilor, personalului auxiliar al instanţei şi justiţiabililor a legislaţiei relevante interne şi internaţionale referitoare la mediere;
* conştientizarea avantajelor practice pe care instituţia medierii le aduce în activitatea judiciară;
* dezvoltarea unor bune practici care să faciliteze desfăşurarea medierii;

- implementarea dispoziţiilor care prevăd obligativitatea informării de către organele judiciare a părţilor din dosare cu privire la mediere şi posibilitatea apelării la un mediator;

- validarea prin hotărâri judecătoreşti a acordurilor de mediere în situaţiile în care acestea întrunesc condiţiile legale.

CAP III. APLICAREA PROTOCOLULUI

ART. 4. Realizarea obiectivului de către Tribunal

Pentru realizarea obiectivului protocolului, Tribunalul va apela la următoarele modalităţi:

* va publica într-un loc accesibil justiţiabililor Tabloul Mediatorilor; acest Tablou va cuprinde lista cu toţi mediatorii autorizaţi la nivel judeţean, conform datelor furnizate de Consiliul de Mediere şi va cuprinde: nume şi prenume (în ordinea alfabetică), sediul, date de contact (telefon, e-mail), observaţii (area teritorială şi limba de desfăşurare a activităţii);
* va aloca spaţii la avizierul instanţei şi la compartimentele de lucru cu publicul pentru afişarea şi distribuirea de materiale informative privind medierea;
* va permite desfăşurarea în sediul instanţei a unor activităţi specifice de informare şi promovare a medierii, fără tulburarea activităţilor curente;
* va recomanda şi va încuraja medierea pentru persoanele implicate în litigii ce pot fi deduse medierii, atât înainte de sesizarea instanţei, cât şi după înregistrarea cauzei pe rolul acesteia;
* va posta acordurile de mediere validate, care sunt relevante, pe site-ul instituţiei, cu protejarea datelor cu caracter personal;
* va colecta datele statistice cu privire la cazurile în care s-a apelat la mediere, la numărul hotărârilor de validare a medierii, la numărul de hotărâri atacate, la sumele restituite părţilor plătite mediatorilor cu titlu de onorariu;
* va asigura participarea la conferinţe, seminarii, emisiuni, dezbateri în scopul de a întări încrederea publicului şi justiţiabililor în instituţia medierii;
* va promova prevederile prezentului protocol prin orice mijloace, inclusiv prin postarea lui pe site-ul instituţiei;
* va mediatiza în mod regulat acţiunile ce fac obiectul prezentului protocol.

ART. 5. Realizarea obiectivului de către CMA si ACM :

Pentru realizarea obiectivului protocolului, CMA si ACM vor apela la următoarele modalităţi:

* va pune la dispoziţia instanţei materiale publicitare privind medierea şi va întreţine spaţiile speciale alocate în acest scop de Tribunal;
* va asigura organizarea activităţilor de informare în cadrul instanţei cu privire la mediere şi va asigura participarea unor mediatori sau experţi în ADR la conferinţele, seminarile şi dezbaterile desfăşurate în cadrul instanţei cu privire la mediere;
* va asigura comunicarea directă şi eficientă în raporturile cu Tribunalul şi va informa cu privire la dificultăţile întâlnite în implementarea legislaţiei şi desfăşurarea bunelor practici în vederea identificării unor soluţii de rezolvare a acestora;
* va furniza, la cererea judecătorilor sau personalului auxiliar al instanţei, informaţii privind medierea;
* va promova instituţia medierii si dispoziţiile prezentului protocol prin intermediul paginii web şi prin orice alte mijloace legale;
* va solicita actualizarea datelor cuprinse în Tabloul Mediatorilor;
* va colecta şi va promova public acordurile de mediere validate care sunt relevante, cu protejarea datelor cu caracter personal;
* va colecta pe tipuri de cauze datele statistice cu privire la situaţiile în care s-au formulat cereri de mediere, în care s-au încheiat contracte de mediere, modalitatea închiderii procedurii de mediere, în care au participat avocaţii, în care s-a acordat ajutor public judiciar, în care acordurile de mediere s-au autentificat la notarul public, respectiv s-au încuviinţat de instanţa de judecată;
* va comunica publicului, din proprie iniţiativă, şi va comunica instanţei de judecată, la cerere, datele statistice în legătură cu medierea.

CAP. IV. RESURSE UMANE ŞI FINANCIARE

ART. 6. Partenerii convin să susţină cu resursele disponibile şi în limitele comun agreate activităţile desfăşurate în vederea atingerii obiectivului protocolului.

ART. 7. Între parteneri, aplicarea prevederilor prezentului protocol se va face în mod gratuit.

CAP V. DURATA ŞI ÎNCETAREA PROTOCOLULUI

ART. 8. Prezentul protocol de colaborare se încheie pe o perioada nedeterminată de la data semnării acestuia de către cei doi parteneri.

ART. 9. Protocolul poate fi modificat şi/sau completat prin acte adiţionale semnate de ambii parteneri.

ART. 10. Prezentul protocol va înceta in următoarele situaţii:

* prin acordul ambilor parteneri;
* prin denunţare unilaterală.

CAP. VII. DISPOZIŢII FINALE

ART. 11. Partenerii sunt de acord sa colaboreze cu alte instituţii ale statului în vederea realizării obiectivului prezentului protocol cu care se vor putea încheia protocoale similare.

ART. 12. Partenerii sunt de acord ca alte asociaţii profesionale ale mediatorilor sau mediatorii autorizati, precum si asociatii ale judecătorilor ori sindicate ale personalului auxiliar al instanţelor să adere la acest protocol în măsura în care îşi însuşesc dispoziţiile acestuia.

ART. 13. Partenerii vor depune diligenţe în vederea rezolvării numai pe cale amiabilă a neînţelegerilor ivite între acestea cu privire la aplicarea protocolului.

ART. 14. Prezentul protocol va fi înregistrat în evidenţele părţilor semnatare.

ART. 15. Pentru realizarea prevederilor prezentului protocol părţile desemnează următoarele persoane de contact:

* din partea Tribunalului : presedinte, judecator Adrian Toni Neacsu;
* din partea CMA : presedinte, mediator Vasile Istudor

- din partea ACM : presedinte, mediator Iulian Mocanu

ART. 16. Prezentul protocol s-a încheiat în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

TRIBUNALUL VRANCEA, prin Presedinte Judecator Adrian Toni Neacsu

ASOCIATIA CENTRUL DE MEDIERE ASOCIATIA CAMERA MEDIATORILOR SI ARBITRAJ VRANCEA VRANCEA

prin presedinte prin presedinte

Mediator Vasile Istudor Mediator Iulian Mocanu

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.