Pregatire

 Asociatia Mediatorilor Galati colaboreaza cu urmatorii furnizori de formare autorizati de Consiliul de mediere:

1. Centrul Regional de Facilitare si Negociere Iasi - cursuri de formare initiala, cursuri de formare continua. Birou Iasi:  Str Sf Lazar 64—66, Iasi, Tel: 0232 254502, Fax: 0232 254503 office@rfnc.ro  www.rfnc.ro  www.mediere-negociere.ro

2. Asociatia Europeana a Mediatorilor Bucuresti: cursuri de formare continua.

DEZBATERI PRIVIND PREGATIREA MEDIATORILOR:

Comisia Consultativă a Asociaţiilor Profesionale ale Mediatorilor

Şedinţa din 20.07.2011, orele 11.00, Sediul CM – Bucureşti

Ordinea de zi:   1. Formarea continuă a mediatorilor – punctele de vedere ale Asociaţiilor profesionale  ….

Coordonator de şedinţa:  Dreţcanu Doina- APMR. Au fost prezenţi membrii CM: Anca Elisabeta Ciucă – Preşedinte CM, Katalin Barbara Kibedi – Vicepresedinte CM, Popoviciu Daniela, Carmen Fiscuci,  Zeno Şuştac. Din partea Asociatiilor Profesionale: 1. Asociaţia Mediatorilor Galaţi – Asofronie Constantin, 2. Camera Mediatorilor Vrancea – Mocanu Iulian, 3. APMR – Doina Dreţcanu, 4. Colegiul Mediatorilor Bucureşti – Adrian Bădilă, 5. Camera Mediatorilor Iaşi – Romeu Chelaru, 6. Asociatia Centrul de Mediere Craiova – Bogdan Matei, 7. Asociaţia Centrul Mediatorilor Profesionişti Bucureşti – Camelia Gagu, 8. UNMR – Zeno Sustac, 9. Centrul de Soluţionare a Disputelor prin Mediere Constanţa – Daniela Manea, 10. Asociaţia Mediatorilor Bucureşti – Nicoleta Ionescu.

 Punctul 1: Formarea  continuă a mediatorilor:  

Reprezentantii Asociaţiilor profesionale ale mediatorilor intruniţi în Comisia Consultativa în data de 22 iulie 2011 solicită următoarele:

  1. Anularea Hotărârilor 183/2010 şi 757/2010 elaborate şi adoptarea unei noi Hotărâri unitare privind organizarea formării continue a mediatorilor
  2. Definirea formării continue (raportare la OG 129 din 2000 cu privire la formarea continuă a adulţilor),  a scopului formării continue, a formelor de desfăşurare, termenului de formator –  cine poate fi  formator, lector, cine poate organiza activitatea de formare continuă, definirea formelor de formare continuă: perfecţionare şi specializare, precum şi punctajele care se acordă (puncte profesionale de formare continuă)
  3. Eliminarea referinţei la Hot. CM nr.  12/2007 care se referă la Standardul de formare iniţială a mediatorilor, elaborarea şi aprobarea unui Standard de formare continuă.

Formatori pot fi: Furnizori de formare avizaţi de Consiliul de Mediere, cu gradele lor, Specialişti în diverse domenii conexe, din alte profesii sau instituţii de învăţământ superior,   Mediatori specializaţi în alte profesii care au legătură cu procesul de mediere, Calităţi şi competenţe de Formator: Să deţină certificare CNFPA şi acreditare de la CM, care reglementează profesia.

Organizatori de formare continuă:  Asociaţiile Profesionale de mediatori, Furnizorii de formare autorizaţi de CM,   Instituţii de învăţământ superior, Alte entităţi autorizate, Parteneriate cu furnizorii de formare. Formatorii şi organizatorii de cursuri vor depune la comisia de pregătire de pe lângă Consiliul de Mediere dosarele cursului sau altor modalităţi de formare continua cu programele, temele, liste de participanţi, în vederea avizării de către CM.

Modalităţi de formare continuă :

  • Cursuri de perfecţionare organizate şi susţinute de furnizorii de formare acreditaţi de CM, pentru aprofundarea abilităţilor de mediere conform Standardului de formare continuă a mediatorilor
  • Organizarea şi susţinerea de cursuri din domeniul medierii de nivel masteral, participarea la acestea
  • Organizarea de seminarii, conferinţe, colocvii cu teme de pregătire specifice medierii
  • Susţinerea de teme de pregătire la seminarii, conferinţe
  • Publicarea de articole de specialitate  în reviste, broşuri, site-uri
  • Publicarea de cărţi, manuale, ghiduri, alte lucrări de specialitate
  • Realizarea de emisiuni de specialitate TV cu durata de minim 30 min
  • Iniţierea şi susţinerea  de reglementări: acte interne CM,  HCM, regulamente, standarde, legi, s.a.m.d.
  • Elaborarea de cursuri de formare iniţială sau continuă avizate de CM
  • Participarea la conferinţe internaţionale de mediere
  • Cursuri  organizate la alte instituţii susţinute de mediatori

Punctaj:  Se iau în considerare activităţile din anul 2008 până în 2011, dar obligativitatea acumulării de 20 puncte anual sau 60 de puncte pe parcursul a 3 ani consecutivi, va fi pentru viitor, respectiv din anul 2012 pentru mediatorii autorizaţi anterior, respectiv din anul calendaristic următor anului în care a fost autorizat mediatorul;

Gestionarea formării continue să se facă de asociaţii şi de către secretariatul tehnic al CM;

- Formarea continuă se realizează în primul rând prin cursuri (minimum 50%), iar restul prin alte forme enumerate, punctajele acordându-se în mod corespunzător

- Formarea continuă este obligatorie conform art. 34 L. 192/2006, dar nu trebuie să existe sancţiuni, spre ex. radiere de pe Tabloul mediatorilor  

Nota: din 8 asociaţii prezente rămase se obţin 6 voturi – pentru, o abţinere şi un vot împotrivă  cu motivare: Doina Dreţcanu motiveaza abtinerea prin legalitatea incerta/necorelarea cu legislatia existenta  a propunerilor CC. Adrian Bădilă motivează votul împotrivă prin faptul că, în lipsa unui Standard de formare continuă  elaborat de CM, propunerea CC este restrictivă şi va duce la efecte negative.

Nu au fost acceptate ca modalităţi de formare continuă:  administrarea/moderarea de site-uri/ bloguri/ portaluri/forumuri cu teme despre mediere,  realizarea de videoclipuri, prezentări despre mediere la radio/TV. 

Newsletter Consiliu de mediere 22.06.2011

Stimati colegi mediatori,

  In conformitate cu prevederile art. 34 din Legea 192/2006, mediatorul autorizat are obligatia sa urmeze “cursuri de formare continua” pentru a-si imbunatati permanent cunostintele teoretice si tehnicile de mediere.

  Avand in vedere ca  pana la aceasta data Consiliul nu a definitivat un standard distinct privind formarea continua, dar mediatorii trebuie sa respecte prevederile art. 34 din lege privind formarea continua, incepand din momentul autorizarii, Consiliul a hotarat sa recunoasca orice forma de participare la conferinte, seminarii, cursuri din domeniul medierii in perioada mai 2008 – decembrie 2011 si sa acorde puncte profesionale pentru aceste participari, pentru care se face dovada indeplinirii conditiei legale privind formarea lor continua.

  Se poate considera pregatire continua, doar participarea la evenimente de tip cursuri, seminarii sau conferinte dupa momentul autorizarii.

  Conform Procesului Bologna, corelat cu procesul Copenhaga (lifelong learning), numarul minim anual de ore de pregatire continua este de 20 de ore, prevedere care se aplica tuturor profesiilor liberale, inclusiv mediere.

  Luand in calcul perioada scursa de la autorizarea primilor mediatori si tinand cont de faptul ca abia in2010 afost realmente deblocata activitatea de mediere prin intrarea in vigoare a art.6 modificat de Legea 370/2009, dar si prevederile acordurilor europene au devenit obligatorii pentru Statele Membre, Consiliul a apreciat ca pana la finalul acestui an (2011) este suficient ca mediatorii sa faca dovada a cel putin 40 de ore, respectiv puncte profesionale, de pregatire continua pentru a-si indeplini obligatia stabilita de lege.

  Consiliul acorda astfel aceasta facilitate in vederea indeplinirii unei obligatii legale a mediatorului.

  Cu stima, Anca Elisabeta Ciuca,   Presedinte Consiliul de mediere

1.  Reglementarea generală a formării profesionale a adulţilor

       În România, baza legală pentru  formarea profesionala a adulţilor o constituie Ordonanţa de guvern nr. 129 din 08/31/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 430 din 09/02/2000.

       Obiectivele formării profesionale a adulţilor potrivit art. 3 din OG sunt: a) facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii; b) pregatirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de muncă; c) actualizarea cunoştinţelor si perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite; d) schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă; e) însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

        Conţinutul formării profesionale a adulţilor potrivit art. 4 este constituit din: formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă, organizata prin alte forme decat cele specifice sistemului national de invatamant. Formarea profesională iniţială a adulţilor asigură pregatirea necesară pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de munca, iar formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobandirea de noi competenţe.

        Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional. [1] Competenţele profesionale se dobândesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare. Vom defini câteva din acestea:

a) iniţierea reprezintă dobândirea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi minime necesare pentru desfăşurarea unei activităţi;

b) perfecţionarea constă în dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;

d) specializarea este o forma specifică de formare profesionala care urmăreşte obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsa din sfera de cuprindere a unei ocupaţii;

       Potrivit reglementărilor din ordonanţă, formarea profesională a adulţilor se poate realiza de către persoane juridice de drept public sau privat, denumite în continuare furnizori de formare profesională. Furnizorii de formare profesională trebuie să aibă capacitatea de a presta servicii de formare.

       Formele de realizare a formării profesionale adulţilor sunt potrivit art. 7: a) cursuri organizate de angajatori în cadrul unităţilor proprii sau de furnizorii de formare profesională; b) stagii de practică şi specializare în unităţi din ţară sau din străinatate; c) alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege.

       Organizarea formării profesionale a adulţilor se realizează prin programe de formare profesională care cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretica şi/sau practică destinate unor categorii de persoane, unui grup sau unor persoane în vederea realizării obiectivelor de formare profesionala pentru un anumit domeniu. Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională pentru ocupaţii, meserii şi profesii, denumite în continuare ocupaţii, definite şi cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România – C.O.R., precum şi pentru compeţentele profesionale specifice mai multor ocupaţii. [2]

        Programele de formare profesionala asigură dobândirea unor compeţente profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale recunoscute la nivel naţional, aprobate de Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare, în condiţiile reglementarilor legale în vigoare. Standardul ocupational este documentul care precizeaza unităţile de competenţă şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor cuprinse într-o ocupaţie.

 2.   Formarea profesională continuă a mediatorilor din România

      2.1 Legea nr. 192/2006 modificată şi completată cu Legea nr. 370/2009 prevede că „formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către furnizorii de formare şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate. Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta”. [3]  Deasemenea, structura cursului de formare profesionala va fi întocmită conform prevederilor privind formarea adulţilor, iar Consiliul de mediere va emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.

        Potrivit art. 11 din lege, Consiliul de mediere are dreptul sa verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţiala şi continua şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către Consiliul de mediere.

       În baza art. 20 consiliul are următoarele atribuţii în domeniu:

“c) autorizează programele de formare profesionala iniţială şi continuă, precum şi pe cele de specializare a mediatorilor;

d) intocmeste si actualizeaza lista furnizorilor de formare profesionala care au obtinut autorizarea;

e) autorizeaza mediatorii, in conditiile prevazute de prezenta lege si de procedura stabilita prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere;

i) elibereaza documentele care atesta calificarea profesionala a mediatorilor”.

 2.2 Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007 de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, publicată în M.Of.R., P I nr. 505 din 27.07.2007, cu modificările aduse de Hotărârile nr. 128/2007 şi 263/2010

   Anexa conţinând Regulamentul prevede ca atribuţii de organizare şi funcţionare:

e) adoptă hotărâri în toate problemele privind formarea iniţială şi continuă a mediatorilor;

i) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare a mediatorilor care au obţinut autorizarea în conformitate cu cadrul legal existent în domeniul formarii profesionale iniţiale şi continue a adulţilor;

p) colaborează cu organizaţii similare din strainatate pentru creşterea permanenta a calităţii formării mediatorilor şi pentru promovarea intereselor acestora;

În domeniul formării continue consiliul are următoarele atribuţii de reglementare:

b) propune şi avizează modificări ale standardelor ocupaţionale existente, precum şi propuneri de noi standarde ocupationale care conţin denumirea de mediator, competenţe de mediator sau prevederi referitoare la mediere;

c) elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie;

d) evalueaza periodic şi actualizează standardele şi programele de formare în domeniul medierii;

e) elaboreaza şi adoptă Procedura de avizare a furnizorilor de formare în domeniul medierii, programa-cadru, standardul de formare a mediatorului şi procedura de evaluare periodică a furnizorilor de servicii de formare în domeniul medierii;

f) elaborează metodologia şi adoptă Procedura de avizare a programelor postuniversitare de nivel master în domeniul medierii; [4]

Deasemenea, potrivit art. 18 consiliul are ca atribuţie de control supravegherea respectării standardelor de formare în domeniul medierii.

La data de 28.06.2000 Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare a aprobat STANDARDUL OCUPAŢIONAL pentru ocupaţia mediator,  domeniul: alte domenii neclasificate.

        Consiliul de mediere a adoptat şi următoarele documente – cadru pentru pregătirea continuă:

        - Standardul de formare a mediatorului, aprobat prin Hotarârea nr. 12 din 7 septembrie 2007 publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.713 din 22.10.2007, modificat prin Hotărârea 963/2008.

        - Hotărârea nr. 273 /  09.12.2007 de aprobare a Regulamentului-cadru privind organizarea Examenului de absolvire a cursurilor de formare a mediatorilor

           Consiliul de mediere a autorizat până acum un număr de 12 furnizori de formare publicaţi în   Lista furnizorilor de formare în domeniul medierii autorizaţi de către Consiliul de mediere.

Aceştia s-au ocupat până acum de formarea profesională iniţială a peste 2300 de mediatori până la 31.12.2010, care astfel au dobândit calificarea în profesia de mediator şi au fost autorizaţi.


[1] OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor,  art. 5

[2] Idem, art. 11

[3] Legea nr. 192/2006 art. 9 publicată în M.Of.R., partea I, nr. 441 din 22 mai 2006

[4] Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007 de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, publicată în M.Of.R., P I nr. 505 din 27.07.2007, art.17

       3. Perfecţionarea constă în dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări, ocupaţii, profesii şi se realizează prin completarea studiilor de bază ale mediatorilor, prin acumularea de cunoştinţe complementare faţă de acestea, necesare îmbunătăţirii tehnicilor şi procedurilor de mediere şi activităţilor conexe, precum şi prin însuşirea de noi cunoştinţe apărute în evoluţia profesiei pe plan naţional şi internaţional, schimbările legislative, organizatorice, etc. Perfecţionarea pregătirii profesionale se realizează prin cursuri, scurte convocări, conferinţe, seminarii, dezbateri publice, simpozioane, schimburi de experienţă, studiu după reviste, manuale, lucrări de specialitate, TV.

Până în prezent această formă de pregătire s-a organizat aleatoriu, la iniţiativa unor asociaţii profesionale sau Consiliului de mediere, mai mult sub forma conferinţelor şi seminariilor, la care s-a acordat de comisia permanentă a CM un număr de credite, atunci când au expus teme formatori recunoscuţi de CM. Nu există, dar este ncesară o reglementare din partea acestuia. pentru mediatorii autorizaţi de mai mulţi ani, prin atestarea şi organizarea de cursuri de către furnizorii de formare atestaţi de consiliu, mai ales că s-a stabilit ca în anii 2010 şi 2011 mediatorii să acumuleze câte 40 de credite, motiv pentru care se impune luarea unor măsuri cât mai urgent în domeniul perfecţionării pregătirii mediatorilor. Cursurile, conferinţele, seminariilor trebuie să vizeze în primul rând completarea cunoştinţelor din studiile de bază, de exemplu unui jurist, avocat, notar i-ar fi necesare cunoştinţe în domeniul comunicării, psihologiei, economiei, unui inginer cunoştinţe juridice, psihologice, economice, unui economist cunoştinţe juridice, psihologice, s.a.m.d. Având în vedere costurile unor astfel de cursuri acreditate pe piaţa formării adulţilor şi veniturile reduse obţinute din mediere comparativ cu cheltuielile efectuate, poate ar trebui ca aceste forme de pregătire să se facă în interiorul profesiei, de către mediatori recunoscuţi care au calitatea de formator şi pot ajuta colegii să-şi completeze cunoştinţele necesare împărtăşindu-le din pregătirea proprie, susţinând  cursuri, seminarii şi conferinţe pe zone geografice în organizarea asociaţiilor profesionale şi Consiliului de mediere. În ultimii ani s-au conturat câţiva mediatori care stăpânesc bine anumite domenii, au experienţă în formare şi prezintă teme de interes în presă, pe site-uri şi bloguri, putând constitui un început necesar.

Din punct de vedere al motivaţiei, perfecţionarea este o formă impusă de autoritatea în domeniu, pe când specializarea în cadrul tuturor profesiilor are un caracter voluntar, fiind alegerea fiecărei persoane, în funcţie de domeniul sau domeniile de care este atras şi în care simte că este bun, se descurcă bine.

 Cei care conduc de câţiva ani Consiliul de mediere şi nu provind din profesii juridice încearcă să inducă ideea că mediatorii proveniţi din acestea nu ar fi prea buni (?) pentru că au tendinţa să vadă şi să urmărească caracterul legal al înţegerii între părţile aflate în conflict. Dimpotrivă, juriştii pretind şi se cam dovedeşte că este aşa, că se descurcă mai bine, având majoritatea în practicile anterioare tot comunicarea, negocierea şi tranzacţionarea între părţile unui proces sau altui litigiu nededus în judecată şi în plus, o parte din ceilalţi colegi apelează de multe ori la jurişti în comediere sau doar cu sfaturi, pentru că nu au cunoştinţe juridice şi trebuie să întocmească acte care să reziste la controlul instanţelor, parchetelor, nortarilor ori să corespundă unor norme legale imperative în alte domenii.

Desigur, este necesar cu timpul să acumulezi cunoştinţe din mai multe domenii, altfel nu faci faţă nici măcar cu studiile juridice, pe care unii cred ca îi recomanda ca mari specialişti în mediere. Dar nici ca inginer, psiholog, profesor, psiholog, sociolog, medic sau orice alt specialist, nu trebuie să spui că studiile juridice te încurcă ori te indeamna să consiliezi sau să judeci părţile, în loc să mediezi conflictul dintre ele. Ambele pretenţii sunt extremiste şi adevărul este, ca de obicei, la mijloc. Cine nu înţelege asta şi, mai rău, o impune şi altora, dovedeşte ca nu poate avea întelegerea necesara pentru acest domeniu hibrid care este medierea, cu atât mai mult nu poate să performeze în soluţionarea conflictelor din orice domeniu, cu atât mai puţin nu poate face pe alţii să ajungă la o înţelegere. Mai rău este că, deja câteva persoane erijate de mult în factotum în mediere, arogante şi exclusiviste, au edictat că ele vor stabili în ce domenii este necesară perfecţionarea sau specializarea, depăşind limitele legale, didactice, libertatea de alegere şi autocunoaşterea mediatorilor, dar şi absurdul, prin aceea că ar şti ele mai bine ce-mi lipseste mie, de exemplu, ca să mediez într-un domeniu sau altul.

Ca jurist, mi-am dat seama că nu pot patrunde în iţele conflictului şi nu pot convinge părţile fără puţină psihologie sau sociologie. Apoi, în funcţie de domeniul conflictului, am început să caut date şi informaţii despre domeniul respectiv, pentru a intra în tema conflictului şi a merge alături de părţi spre dezlegarea lui. Neavând studii economice, am simţit ca experienţa proprie nu-mi este de ajuns să pătrund în clauzele unor contracte şi aspectele lor financiare, aşa că am hotărât să fac o scurtă iniţiere în domeniul financiar-bancar, chiar dacă că cei din Consiliul de mediere au altă parere. Când am fost căutat pentru o mediere între o victimă şi un agresor, nu a mai fost nevoie să mă gândesc la asta, pentru că într-o perioadă de câţiva ani a activităţii mele am lucrat în domeniul penal şi a trebuit să rezolv cauze complexe, pe care mi-aş fi dorit să le văd rezolvate prin mediere. Mai ales pentru faptul că, după mult efort, cheltuieli, presiuni, observaţii critice, supunerea la unele activităţi îndoielnice dispuse de şefi sau procurori, mă trezeam că în dosarul trimis după luni de zile în instanţă, părţile se împăcau în faţa judecatorului şi toata munca, cheltuielile şi tensiunile deveneau aproape inutile. Când un coleg avocat, mare specialist în drept civil mi-a cerut câteva sfaturi, nu am facut-o pe deşteptul şi i le-am dat, simţind că şi el şi eu nu ne pricepem la toate şi avem tot timpul de învăţat. Cu atât mai mult ca mediatori, pentru că în faţa noastra pot veni oameni cu probleme variate, pe unele poate necunoscandu-le aproape deloc. De aici nevoia şi obligaţia de perfecţionare profesională continuă a mediatorilor.

   4. Specializarea este o formă specifică de formare profesională care urmăreşte obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupaţii. S-a remarcat şi în alte profesii că după o dezvoltare a carierei de tip cantitativ, oamenii încearcă o dezvoltare de tip calitativ, adică să se specializeze pe unul sau mai multe domenii dintr-o anumită profesie.

Dacă perfecţionarea este necesară cu trecerea timpului, dorinţa de progres, cerinţele noi în profesie, fiind de regulă la fel de bine reglementată de autoritatea în domeniu ca şi iniţierea, specializarea este voluntară, dictată de interesele, capacitatea persoanei, atractivitatea domeniului, provocări, existenţa unei posibilităţi mai mari de afirmare şi câştig. Mai toate profesiile şi-au dezvoltat în timp specializări cu motivaţii bazate pe noutăţile ştiinţifice, legislative, progresul societăţii, dar şi cerinţa pieţei.

În profesia de mediator debutul unor specializări este mai greu, datorită lipsei totale de reglementare cunoscute şi recunoscute de unii membri ai Consiliului de mediere, pentru care nu au făcut încă ceva  pozitiv, dar au încercat să sugereze că nu se pune încă problema specializării, că doar în câteva domenii după părerea (?) lor este necesară specializarea.

Consider că trebuie să nu ni se impună ce specializări trebuie să urmăm, fiecare trebuie să declare domeniile în care se pricepe mai bine, să aleagă singur cazurile pe care poate să le rezolve, iar în rest să-şi decline disponibilitatea, recomandând părţilor, potrivit legii, să se adreseze altor colegi. Vremea când toţi se pricepeau la toate a trecut de mult, experienţa medierii în statele dezvoltate şi alte profesii liberale ne îndrumă cu timpul spre specializare, pentru că serviciul prestat de mediator nu poate fi de calitate în orice domeniu, iar interesul şi obligaţia membrilor consiliului este, în afara creşterii numărului de mediatori, şi de a asigura o calitate acceptabilă a acestui serviciu.

Mai mult decât atât, susţin că trebuie să plecăm cu şanse egale, să nu mai impunem ceva într-o profesie profund liberala, interesul nostru, cunoştinţele şi aptitudinile, cererea pieţii, fiind singurele care ne vor îndrepta catre nişte forme de specializare. Consiliul de mediere trebuie numai să avizeze eventualele cursuri de formare continuă, conform art. 7-8 din Legea 192/2006, după o apreciere exhaustivă, nu de esenţă sau utilitate, cu atât mai mult cu cât în Consiliul de mediere sunt şi vor fi mediatori care nu au mare legatură cu activitatea didactică sau formarea profesionala a adulţilor ori sunt în conflict de interese, aproape toţi fiind patroni – furnizori de servicii de formare iniţială a mediatorilor şi, deja conturându-se în mari furnizori pentru pregătirea continuă, adică perfecţionare (generală şi obligatorie) sau specializare (individuală, pe grupuri, dar facultativă-voluntară). Daca 10 mediatori aleg un domeniu de activitate şi negociaza cu un formator autorizat un curs de specializare pentru ca nu au studii în domeniul respectiv, consiliul trebuie să se bucure că acei mediatori vor să presteze un serviciu de mediere de calitate mai bună, să nu le puna beţe în roate din motive personale sau invidie şi să avizeze imediat acel curs. Mai ales că, urmarea unui asemenea curs înseamnă cheltuieli financiare, lipsa de la activitatea de baza şi familie, alte sacrificii adaugate la cele din formarea iniţială şi neacoperite înca de câştigul din puţinele medieri desfăşurate.

Consiliul de mediere şi comisia consultativă a mediatorilor din care fac parte, a stabilit că deocamdată mediatorii vor declara în ce domenii sunt specializaţi, pentru a fi astfel înscrişi în Tabloul mediatorilor de pe site-ul CM (www.cmediere.ro) şi cel dat sub formă de listă la diverse instituţii, rămânând un act voluntar, cu avantajele şi dezavantajele acestei declaratii proprii (în sensul că, de ex. dacă te declari mediator în penal si familial, nu prea o sa te mai caute clienţi din alte domenii).

Dacă cei din primele două Consilii de mediere (unii cu 2 mandate) nu s-au preocupat până acum de atribuţia privind pregătirea continuă (perfecţionarea şi specializarea) mediatorilor, dacă nu avem încă furnizori de asemenea servicii dintre cei încadraţi cu mediatori, cei care vor să se specializeze o pot face, cred, şi la alţi furnizori acreditaţi de CNFPA şi dacă sunt corecti, cu avizul Consiliului. Astfel, de exemplu, la cererea Uniunii Mediatorilor Bancari, Institutul Bancar Roman (IBR) a introdus în oferta de programe pentru anul 2010 Cursul de mediator bancar, care se adreseaza mediatorilor autorizaţi în condiţiile Legii nr. 192/2006 înscrişi în Tabloul mediatorilor. Cursul se desfăşoară pe parcursul a trei zile şi presupune 15 ore de pregatire la sediul IBR, prima serie fiind în perioada 1-3 iulie 2010.

Înainte de apariţia Legii 192/2006 în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) apăruseră ocupaţiile de mediator social, şcolar şi sanitar. Dar acestea nu au ceva în comun cu standardul ocupaţional al mediatorului, aceştia neavând toţi studii superioare, nu au cursuri de formare iniţială ca mediatori, nu au fost autorizaţi de consiliu şi desfăşoară în principal activităţi de consiliere. Am cerut ca acest consiliu de mediere să intervina la Ministerul Muncii, familiei şi protecţiei sociale pentru eliminare din COR a acestor ocupaţii, care au competenţe şi explicaţii greşit formulate, acum trebuind ca mediatorii să aibe studii superioare, să fie autorizaţi şi desfăşoare activităţi de mediere în baza legii 192/2006, în domeniile stabilite. Deasemenea, să se ceară introducerea şi a altor ocupaţii, pentru că în cadrul profesiei de mediator pot apărea şi alte ocupaţii potrivit specializărilor convenite de consiliu, cu consultarea asociaţiilor profesionale şi mediatorilor neasociaţi încă. Nu trebuie făcut caz cu denumirea mai mult decât trebuie, după neluarea unei poziţii până acum referitor la aceste ocupaţii din COR, întrucât denumirea ocupaţiei arată o specializare, ocupaţie în domeniul respectiv a mediatorului autorizat, NU O ALTĂ PROFESIE, cum în mod eronat şi ilegal şi-a exprimat opinia preşedintele CM faţă de mediatorii bancari. De altfel, atât pentru coerenţa cu alte profesii şi ocupaţii, cum s-ar fi auzit şi scris în COR, în loc de “mediator bancar” expresia “mediator autorizat specializat în soluţionarea litigiilor din domeniul bancar”??? . Deci este vorba de o prescurtare ca la toate celelalte specializări sau ocupaţii înscrise în COR.  Prin această intervenţie la MMFPS pentru corectarea standardelor la ocupaţiile de mediator social, şcolar şi sanitar, precum şi înscrierea altora, de genul: mediator familial, comercial, financiar, fiscal, penal, Consiliul de mediere trebuie să protejeze atât profesia de mediator cât şi consumatorii serviciului de mediere, pentru care este greu să înţeleagă dacă aceste ocupaţii sunt profesii distincte sau specializari ale profesiei de mediator. Chiar dacă suntem la începuturi, după 5 ani era cazul să se contureze asemenea specializări, mai ales că mulţi mediatori vin din domenii în care au studii postuniversitare şi experienţă de 10, 20 de ani şi este normal să aleagă asemenea specializări.

În esenţă trebuie înţeles că mediatorul este o profesie, iar adjectivul anexat este determinat de domeniul de specializare, ca să poată fi înscris pe scurt în COR, Tablou, firmă, carte de vizită, reclamă permisă, titulatură de asociaţie, etc., nu de altă profesie. Ca la avocaţi, medici, ingineri, maiştri, magistraţi, poiţişti, etc. Care cu timpul au ales specializarea pe anumite domenii, după propria voinţă.

x    x    x

În cadrul pregătirii mediatorilor, în vederea accesului în profesia de mediator, Consiliul de Mediere a autorizat urmatorii furnizori de servicii de formare  iniţială în baza legii 192/2006:

 Furnizori de  servicii: 

 1.Formare în Mediere Mugur Mitroi

Calendarul cu cursurile de mediatori pana in luna octombrie 2010:
21.06.2010-01.08.2010 – Tirgoviste
16.08.2010 – 29.08.2010 – Bucuresti
30.08.2010 – 12.09.2010 – Buzau
13.09.2010 – 26.09.2010 – Onesti
27.09.2010 – 10.10.2010 – Galati
11.10.2010 – 24.10.2010 – Suceava
Formatori: Mariana Belbita, Mugur Mitroi. Relaţii la:   mitroimugurbogdan@yahoo.com sau mugurmi@yahoo.com  http://www.fmmm.ro şi la tel 0753103613 sau la noi.

2. Centrul Regional de Facilitare şi Negociere, Str. Podişului nr.5, Iaşi, Judeul Iaşi, Telefon: 0232 254 502,E-mail: office@rfnc.ro Website: www.rfnc.ro 
 
3. Centrul de Mediere Craiova din mun. Craiova, str. Romul, bl. T3, sc. B-C, jud. Dolj, Tel: 0351.411.199, Tel/Fax: 0251.419.98

4. SC Adsum SRL,  Bd. 1 Decembrie 1918 no. 124/54, Cluj-Napoca, Judetul Cluj, Telefon:0743 158 373, E-mail: cchereji@gmail.com Website: www.adsum.ro

5. Fundaţia pentru Schimbări Democratice, Bucureşti, Tel/Fax: 021 318 90 77, E-mail: anca.ciuca@fdc.org.ro ; fdc@kappa.ro, Website: http://www.fdc.org.ro

 6. Asociaţia Pro Medierea, Str. Radu de la Afumati, nr 50 A, Sector 2, Bucuresti, Telefon: 0213155764, Fax: 0213155764, E-mail: promedierea@gmail.com Website: www.promedierea.ro

7. Edumonde Romania, Str. Vasile Lascar 34, Etaj 1, Bucuresti, Sector 2, Telefon: 0311051380, Fax: 0213171404 E-mail: info@europeantrainingcentre.eu Website: http://www.edumonde.ro

  8.  SC.Human-ToolKit SRL, Str. Emanoil Chinezul, nr.11, bl.H3, sc.2, ap.3, Craiova, Judetul Dolj, Telefon: 0727.950.926, E-mail: office@human-toolkit.ro Website: http://www.human-toolkit.ro

 Cursurile de formare a mediatorilor derulate de catre furnizorii de formare avizati de catre Consiliul de Mediere se finalizeaza cu examen, organizat in conformitate cu prevederile Standardului de formare si ale dispozitiilor Consiliului de Mediere. Absolventilor examenului li se va elibera de catre Consiliul de Mediere, Certificatul de absolvire, prin care se atesta indeplinirea conditiilor art 7 lit. f din Legea 192/2006, in vederea dobandirii calitatii de mediator autorizat pentru a exercita profesia de mediator.

Mediatorii autorizati sunt inscrisi in Tabloul mediatorilor, intocmit de Consiliul de mediere si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I., pe site-ul consiliului www.cmediere.ro si la sediile instentelor.

In tablou se mentioneaza urmatoarele date: numele si prenumele mediatorului, sediul profesional, pregatirea de baza a mediatorului, institutiile la care s-a format si titlurile cu care le-a absolvit, domeniul medierii in care acesta este specializat, durata experientei practice in activitatea de mediere, limba straina in care este capabil sa desfasoare medierea, calitatea de membru al unei asociatii profesionale in domeniul medierii, existenta unei cauze de suspendare. Consiliul de mediere are obligatia sa actualizeze periodic si cel putin o data pe an Tabloul mediatorilor si sa il puna la dispozitie celor interesati la sediul sau, al instantelor judecatoresti, al autoritatilor administratiei publice locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de Internet a acestuia.

Ghidul viitorului mediator. Accesul in profesia de mediator

Profesia de mediator este o alternative profesionala viabila pentru absolventii de studii superioare din Romania. Dupa publicarea tabloului mediatorilor in Monitorul Oficial in data de 08.05.2008 aceasta alternativa profesionala a devenit de actualitate nemaifiind ca si pana acum o profesie care se va initia la o data ulterioara. Publicarea tabloului in Monitorul Oficial a constituit o premiera in peisajul juridic autohton care s-a imbogatit cu o noua categorie de specialisti in solutionarea conflictelor, mediatorii. ACEST TABLOU A FOST REPUBLICAT IN LUNA IUNIE 2010, CONTINAND PESTE 1300 MEDIATORI.   Profesia de mediator este o profesie liberala, cu tenta juridica. Mediatorii isi pot desfasura activitatea in cadrul unei societati civile profesionale, al unui birou in care pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale. De asemenea, mediatorii autorizati pot fi angajati si cu contract individual de munca, in conditiile prevazute de Codul muncii.

 Pentru a deveni mediator o persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ un numar de conditii impuse de legea nr. 192/2006, care reglementeaza medierea si profesia de mediator.  Astfel, poate sa devina mediator absolventul de studii superioare cu capacitate deplina de exercitiu, cu vechime in munca de cel putin 3 ani, care este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei activitati si care are o buna reputatie si nu a fost condamnat definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni de natura a aduce atingere prestigiului profesiei. Acesta trebuie sa urmeze un curs de formare a mediatorilor organizat de catre unul din furnizorii de formare autorizati in acest sens de catre Consiliul de Mediere. Cursurile de formare a mediatorilor derulate de catre furnizorii de formare avizati de catre Consiliul de Mediere se finalizeaza cu examen, organizat in conformitate cu prevederile Standardului de formare si ale dispozitiilor Consiliului de Mediere. Absolventilor examenului li se va elibera de catre Consiliul de Mediere, Certificatul de absolvire, prin care se atesta indeplinirea conditiilor art 7 lit. f din Legea 192/2006, in vederea dobandirii calitatii de mediator autorizat pentru a exercita profesia de mediator.

 Despre specializarea mediatorilor (II)

Continui primul meu articol pe aceasta tema cu alte cateva opinii.

Desigur, este necesar cu timpul sa acumulezi cunostinte din mai multe domenii, altfel nu faci fata nici macar cu studiile juridice, pe care unii cred ca ii recomanda ca mari specialisti in mediere. Dar nici ca inginer, psiholog, profesor, psiholog, sociolog, medic sau orice alt specialist cu studii superioare, nu trebuie sa spui ca studiile juridice te incurca ori te indeamna sa consiliezi sau sa judeci partile, in loc sa mediezi conflictul dintre ele. Ambele pretentii sunt extremiste si adevarul este, ca de obicei, la mijloc.  Cine nu intelege asta si, mai rau, o impune si altora, dovedeste ca nu poate avea intelegerea necesara pentru acest domeniu hibrid care este medierea, cu atat mai mult sa performeze in solutionarea conflictelor din orice domeniu si cu atat mai putin nu poate face pe altii sa ajunga la o intelegere. Deja cateva persoane erijate de mult in factotum in mediere, arogante si exclusiviste, au edictat ca ele vor stabili in ce domenii este necesara specializarea, depasind limitele legale, didactice, libertatea de alegere si autocunoasterea mediatorilor, dar si absurdul, prin aceea ca stiu ele mai bine ce-mi lipseste mie, de exemplu, ca sa mediez intr-un domeniu sau altul.

Ca jurist, mi-am dat seama ca nu pot patrunde in iţele conflictului si nu pot convinge partile fara puţina psihologie sau sociologie. Apoi, in functie de domeniul conflictului, am inceput sa caut date si informatii despre domeniul respectiv, pentru a intra in tema conflictului si a merge alaturi de parti spre dezlegarea lui. Neavand studii economice, am simtit ca experienta proprie nu-mi este de ajuns sa patrund in clauzele unor contracte si aspectele lor financiare, asa ca am hotarat sa fac o scurta specializare in domeniul financiar-bancar, fie ca are sau nu vreo persoana din Consiliul de mediere sau vreun coleg alta parere.

Cand am fost cautat pentru o mediere intre o victima si un agresor, nu a mai fost nevoie sa ma gandesc la o specializare, pentru ca intr-o perioada de cativa ani a activitatii mele am trait in acest mediu si a trebuit sa rezolv cauze complexe, pe care mi-as fi dorit sa le vad rezolvate prin mediere. Mai ales pentru faptul ca, dupa mult efort, cheltuieli, presiuni, observatii critice, supunerea la unele activitati indoielnice dispuse de sefi sau procurori, ma trezeam ca in dosarul trimis dupa luni de zile in instanta, partile se impacau in fata judecatorului si toata munca, cheltuielile  si tensiunile prin care treceam se duceau de rapa, complesindu-ma inutilitatea acestora.

Cand un coleg avocat, mare specialist in civil mi-a cerut cateva sfaturi, nu am facut-o pe desteptul si i le-am dat, simtind ca si el, ca si mine, nu ne pricepem la toate si avem tot timpul de invatat. Cu atat mai mult ca mediatori, pentru ca in fata noastra pot veni oameni cu probleme variate, de unele poate neauzind sau poate necunoscandu-le aproape deloc. Si atunci? Consider ca trebuie sa nu ni se impuna ce specializari trebuie sa urmam, fiecare trebuie sa declare domeniile in care se pricepe mai bine, sa aleaga singur cazurile pe care poate sa le rezolve, iar in rest sa-si decline disponibilitatea, recomandand partilor, potrivit legii, sa se adreseze altor colegi. Vremea cand toti se pricepeau la toate a trecut de mult, experienta statelor dezvoltate ne indruma spre specializare, pentru ca serviciul prestat de mediator nu poate fi de calitate in orice domeniu, iar interesul si obligatia membrilor consiliului sunt, in afara cresterii numarului de mediatori, si de a asigura o calitate acceptabila a acestui serviciu.

Mai mult decat atat, sustin ca trebuie sa plecam cu sanse egale, sa nu mai impunem ceva intr-o profesie profund liberala, interesul nostru, cererea pietii, alegerea domeniilor, fiind singurele care ne vor indrepta catre niste forme de specializare, asa cum se intampla de mult timp in alte profesii liberale, si nu numai. Consiliul de mediere trebuie numai sa avizeze eventualele cursuri de pregătire continuă, conform art. 7-8 din Legea 192/2006, dupa o apreciere exhaustiva, nu de esenta sau utilitate, cu atat mai mult cu cat in Consiliul de mediere sunt si vor fi mediatori care nu au nici o legatura cu activitatea didactica sau formarea profesionala a adultilor ori sunt in conflict de interese, aproape toti fiind patroni de furnizori de servicii de formare iniţială a mediatorilor şi, deja conturându-se în mari furnizori pentru pregătirea continuă, adică perfecţionare (generală şi obligatorie) sau specializare (individuală, pe grupuri, dar facultativă-voluntară).

Daca 10 mediatori aleg un domeniu de activitate si negociaza cu un formator autorizat un curs de specializare pentru ca nu au studii in domeniu, consiliul trebuie sa se bucure ca respectivii mediatori vor sa presteze un serviciu de mediere de calitate mai buna, sa nu le puna bete in roate din motive personale sau invidie si sa avizeze imediat acel curs. Mai ales ca urmarea unui asemenea curs inseamna cheltuieli financiare, lipsa de la activitatea de baza si familie, alte sacrificii adaugate la cele din formarea initiala si neacoperite inca de castigul din medierile desfasurate.

Subliniez inca o data, nu mai trebuie facut caz de studiile mediatorilor, de formatorul care ne-a intiat, experienta sau vechimea in profesie, nu trebuie sa ne mai arogam dreptul sa impunem cate ne trec prin minte in mediere, pentru ca in aceasta profesie liberala este loc pentru inca multa lume, piata cere mediere si este nevoie de mediatori, iar acestia sunt liberi sa aleaga cazurile si specializarile dupa cum apreciaza fiecare. Bine ar fi ca medierea sa fie mai mult promovata, mediatorii sa fie mai bine organizati, sa se ajute si sa se completeze intre ei, sa gaseasca solutii pentru perfectionarea pregatirii si sa propuna imbunatatirea reglementarilor astfel incat si in Romania, profesia de mediator sa fie cat mai curand cunoscuta, apelata, respectata si valorata asa cum se intampla in alte tari. Specializarile si perfecţionarea pregătirii mediatorilor nu este inca reglementata in Romania, deşi acesta atributie trebuia îndeplinită după consultarea asociaţiilor şi mediatorilor, de către Consiliul de mediere. Acesta este investit de legea 192/2006 cu atribuţii de reglementare a profesiei de mediator, astfel: la art. 20 lit.b, c si l din Legea 192/2006, astfel cum a fost modificata prin Legea 370/2009, Consiliul de mediere: “b) elaboreaza standardele de formare in domeniul medierii; c) autorizează programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi pe cele de specializare a mediatorilor; l) face propuneri pentru completarea sau, dupa caz, corelarea legislatiei privind medierea.”

 Consiliul de mediere si comisia consultativa a mediatorilor din care fac parte, a stabilit că deocamdată mediatorii vor declara în ce domenii sunt specializati, pentru a fi astfel înscrişi în Tabloul mediatorilor de pe site-ul CM www.cmediere.ro şi cel dat sub formă de listă la diverse instituţii,  ramanand un act voluntar, cu avantajele si dezavantajele acestei declaratii proprii (în sensul că, de ex. dacă te declari mediator în penal si familial, nu o sa te mai caute clienti din alte domenii).

Dacă cei din primele două Consilii de mediere (unii cu 2 mandate) nu s-au preocupat până acum de atribuţia privind pregătirea continuă (perfecţionarea şi specializarea) mediatorilor, dacă nu avem încă furnizori de asemenea servicii dintre cei încadraţi cu mediatori, cei care vor să se specializeze o pot face, cred, şi la alţi furnizori acreditaţi de CNFPS şi dacă sunt corecti, cu avizul Consiliului. Astfel, de exemplu, la cererea Uniunii Mediatorilor Bancari, Institutul Bancar Roman (IBR) a introdus in oferta de programe pentru anul 2010 Cursul de Mediator bancar, care se adreseaza mediatorilor autorizati în conditiile Legii nr. 192/2006 înscrisi în Tabloul mediatorilor. Cursul are avizul consiliului. Acesta se desfasoara pe parcursul a trei zile si presupune 15 ore de pregatire la sediul IBR, prima serie fiind pentru zilele de 1-3 iulie 2010.

 Înainte de apariţia Legii 192/2006 în Clasificarea ocupaţiilor din România (COR) apăruseră ocupaţiile de mediator social, şcolar şi sanitar.  Dar acestea  nu au nimic in comun cu standardul ocupational al mediatorului, acestia desfasurand in principal activitati de consiliere. Am cerut de la conferinta de alegeri de la 23.05.20909 şi apoi în comisia consultativă ca acest consiliu de mediere sa intervina la Ministerul Muncii, familiei şi protecţiei sociale pentru modificarea în COR a acestor ocupatii, care au competenţe şi explicaţii greşit formulate, acum trebuind ca mediatorii să aibe studii superioare, să fie autorizaţi şi desfăşoare activităţi de mediere în baza legii 192/2006, în domeniile stabilite.  Deasemenea, în cadrul profesiei de mediator pot apărea şi alte ocupaţii potrivit specializărilor convenite de consiliu, cu consultarea asociaţiilor profesionale şi mediatorilor neasociaţi încă.   Nu trebuie făcut caz cu denumirea mai mult decât trebuie, ca să-şi dovedească de fapt public unii incompetenţa arogantă şi neluarea unei poziţii până acum referitor la aceste ocupaţii din COR, întrucât denumirea arată o specializare, ocupaţie în domeniul respectiv a mediatorului autorizat, NU O ALTĂ PROFESIE, cum în mod eronat şi ilegal şi-a exprimat opinia preşedintele CM faţă de mediatorii bancari. De altfel, atât pentru coerenţa cu alte profesii şi ocupaţii, cum s-ar fi auzit şi scris în COR, în loc de “mediator bancar” expresia “mediator autorizat specializat în soluţionarea litigiilor din domeniul bancar”???  . Deci este vorba de o prescurtare ca la toate celelalte specializări sau ocupaţii înscrise în COR. 

Prin această intervenţie la MMFPS  pentru corectarea standardelor la ocupaţiile de mediator social, şcolar şi sanitar, precum şi înscrierea altora, de genul: mediator familial, comercial, financiar, fiscal, penal,  Consiliul de mediere trebuie să protejeze  atât profesia de mediator cat si consumatorii serviciului de mediere. Referitor la aceştia din urmă se susţine eronat (APMR) că “ar fi derutaţi consumatorii, care nu mai au repere cand pe piata serviciilor apar: mediator, mediator sanitar, mediator bancar, mediator scolar. Ce ar trebui sa inteleaga consumatorul?  Sunt profesii distincte sau specializari ale profesiei de mediator? Rapunsul este in realitate si da si nu. In cazul mediatorului sanitar si scolar sunt ocupatii distincte, care din nefericire poarta denumirea de mediator. In cazul mediatorului bancar nu vorbim nici de o profesie distincta si nici de o specializare, inca. De specializari nu putem vorbi inca , dat fiind faptul ca specializarile profesiei de mediator nu au fost deocamdata reglementate de catre Consiliul de mediere.” “Iar mediatorul potrivit legii poate fi specializat in anumite domenii ca de ex:  mediere victima, agresor, medierea disputelor  cu mai multe parti.”!!!  Sau şi-au făcut unii specializarea gratis în domeniul victimă-agresor (cealaltă fiind o prostie) şi acum se dau specialişti şi faţă de unii care au lucrat în drept penal peste 10 ani? Sau “In prezent, putem  vorbi de mediatorul care alege sa se specializeze in practica intr-unul din domeniile de aplicare a medierii: domeniul bancar, pe relatie cu instantele (organele judiciare), domeniul afacerilor, protectiei consumatorilor, munca, comunitate. Mediatorul nu este comercial pentru ca a ales ca in practica sa-si ofere serviciile oamenilor de afaceri cum nu poate fi nici judiciar pentru ca lucreaza in domeniul in care medierea se aplica pe parcursul unui proces judiciar si exemplele pot continua.”  Cu asemenea confuzii în cap, cum să-i lămureşti pe consumatori?

Chiar dacă suntem la începuturi, după 5 ani era cazul să se contureze asemenea specializări, mai ales că mulţi mediatori vin din domenii în care au studii postuniversitare şi experientă de 10, 20 de ani şi este normal să aleagă asemenea specializări.  Dar să nu faci nimic şi să pretinzi că nu recunoşti o speciazare pentru că nu ţi-ai îndeplinit atribuţiile este o sfidare, şi ilegalitate, o neruşinare. Mai ales că recent, unul din acoliţii celor care au refuzat înscrierea UMB în Reg. N.A.P.M.  a afirmat că asociaţia – colegiul său de mediatori vor media conflictele între bănci şi clienţi conform OUG 50/2010!!! după ce au refuzat recunoaşterea unei asociaţii specializate, UMB, care ar fi fost altă profesie!!! şi care nici măcat nu şi-a arogat ca ei, exclusivitatea în domeniu!

 În esenţă trebuie înţeles că mediatorul este o profesie iar adjectivul anexat este determinat de domeniul de specializare, ca să poată fi înscris pe scurt în COR, Tablou, firmă, carte de vizită, reclamă permisă, titulatură de asociaţie, etc., nu de altă profesie. Ca la avocaţi, medici, ingineri, maiştri, magistraţi, poliţişti, etc.  Greu, nu?

Mediator Asofronie Constantin, reeditare iunie 2010 

Hotarare nr. 963/2008 privind modificarea Standardului de formare a mediatorului,

aprobat prin Hotararea Consiliului de mediere nr. 12/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 357 din 08/05/2008

Consiliul de Mediere

Avand in vedere stadiul actual al procesului de constructie institutionala in materia medierii, precum si necesitatea de a corela eforturile Consiliului de mediere in domeniul pregatirii mediatorilor cu cerintele legislatiei in domeniul formarii adultilor, in temeiul art. 9 alin. (2), al art. 20 lit. b si al art. 71 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, Consiliul de mediere adopta prezenta hotarare.

Art. I
Se aproba modificarea Standardului de formare a mediatorului, aprobat prin Hotararea Consiliului de mediere nr. 12/2007,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 713 din 22 octombrie 2007, conform anexei care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. II
Prezenta hotarare intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA
1. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 19. – (1) Programele de formare a mediatorilor propuse de furnizorii de formare dureaza cel putin 80 de ore, in care formatorii sunt in contact direct cu participantii, si acopera in mod obligatoriu continutul recomandat de prezentul standard.
(2) Furnizorul de formare si echipa de formatori isi asuma programul de formare, pentru care propune o structura unitara si coerenta, asigurand corelarea dintre teorie si practica.
(3) In cadrul fiecarei discipline din programul de formare, formatorul care sustine partea teoretica se va implica si in partea practica pentru dobandirea abilitatilor corespunzatoare prevazute de Standardul ocupational al mediatorului.
(4) Fiecare program de formare este coordonat de catre un formator principal.
(5) La finalul fiecarui program de formare, furnizorul de formare care organizeaza cursurile elibereaza certificate de participare pe care se mentioneaza in mod obligatoriu: perioada de desfasurare a cursului, locatia, formatorii, disciplinele cursului si numarul de ore aferent acestora.”
2. La articolul 20, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Examinarea, interviurile, lucrarile solicitate eventual de formatori cursantilor, precum si alte activitati care nu se inscriu in prevederile art. 19 alin. (1) nu sunt incluse in orele destinate cursului de formare, iar timpul afectat acestora nu se ia in considerare la calculul orelor programului de formare.”
3. La articolul 37 punctul 3.2, partea introductiva a liniutei a 2-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“- programul de formare trebuie sa asigure ca fiecare cursant sa participe cel putin de doua ori in exercitii in care parcurge complet rolul de mediator si sa acopere cel putin urmatoarele subiecte:”.
4. La articolul 37 punctul 3.2, subpunctul c6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“c6) asertivitate.”
5. La articolul 41, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Expertii evaluatori si examinatorii sunt inscrisi in Tabloul examinatorilor si evaluatorilor prin hotarare a Consiliului de mediere, fiind desemnati dintre formatorii inscrisi in Tabloul formatorilor in domeniul medierii, cu mentiunea �formator principal�”.
6. La articolul 41, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
“(3) Pentru a participa in comisiile de examinare, examinatorii sunt desemnati prin hotarare a Consiliului de mediere dintre examinatorii inscrisi in Tabloul examinatorilor si evaluatorilor, conform Regulamentului de organizare a examenului de absolvire.
(4) Pentru evaluarea programelor de formare si a furnizorilor care propun aceste programe, Consiliul de mediere desemneaza prin hotarare evaluatori dintre cei inscrisi in Tabloul examinatorilor si evaluatorilor.”
7. La articolul 43, litera (a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) este mediator autorizat in conditiile Legii si exercita profesia in una dintre formele prevazute de Lege;”.
8. Articolul 44 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 44. – Pentru a fi inregistrata ca formator cu mentiunea “formator principal”, persoana care solicita inregistrarea trebuie sa faca dovada indeplinirii cumulative a urmatoarelor cerinte suplimentare fata de art. 43 din prezentul standard:
a) a avut atributii de elaborare pentru cel putin un program de formare de mediatori;
b) a participat la elaborarea a cel putin unui manual/suport de curs pentru formarea mediatorilor;
c) a participat ca formator in cel putin 3 cursuri complete de formare a mediatorilor;
d) are minimum 240 de ore de activitate ca formator in cursuri de formare a mediatorilor;
e) are minimum 40 de ore de pregatire in domeniul conflictelor, suplimentar fata de pregatirea ca formator debutant;
f) a format in cadrul cursurilor de formare a mediatorilor minimum 60 de persoane.”
9. Articolul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 45. - (1) Inregistrarea ca formator, formator principal, examinator, evaluator se face pentru o perioada de 4 ani.
(2) In vederea inregistrarii, persoanele interesate vor depune la Consiliu o cerere la care sunt atasate documentele doveditoare pentru indeplinirea conditiilor prevazute de prezentul standard.
(3) Consiliul de mediere verifica dosarul si emite o hotarare privind aprobarea sau respingerea cererii, in termen de maximum 45 de zile de la inregistrarea acesteia.
(4) Consiliul de mediere elibereaza hotararea in original, in termen de maximum 15 zile de la adoptare.
(5) Formatorii si formatorii principali vor fi inscrisi in Tabloul formatorilor.
(6) Examinatorii si evaluatorii vor fi inscrisi in Tabloul examinatorilor si evaluatorilor.
(7) Tablourile se intocmesc de catre Consiliul de mediere si se actualizeaza ori de cate ori apar modificari, dar nu mai mult decat lunar.
(8) In vederea reinregistrarii pe aceeasi pozitie formatorul trebuie sa faca dovada medierii a minimum 10 cazuri anual, dupa autorizarea ca mediator.”
10. Articolul 46 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 46. – Inregistrarea ca examinator sau ca expert evaluator a formatorului inregistrat la categoria “formator principal” se face prin hotarare a Consiliului de mediere, pe baza documentelor care dovedesc indeplinirea cumulativa a urmatoarelor cerinte suplimentare:
a) are minimum 240 de ore de formare in domeniul medierii, in calitate de formator principal;
b) a format minimum 60 de persoane in domeniul medierii, in calitate de formator principal;
c) are minimum 40 de ore de pregatire in domeniul conflictelor, suplimentar fata de formatorul principal;
d) a coordonat in calitate de formator principal minimum 3 cursuri de formare a mediatorilor.”
11. Articolul 48 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 48. – (1) In vederea autorizarii ca mediator, pana la data la care procedura de avizare si autorizare a furnizorilor de formare devine aplicabila, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2008, se vor putea organiza cursuri de formare a mediatorilor, finalizate cu examen, in conditiile prezentului standard, numai cu aprobarea expresa a Consiliului de mediere, si in cadrul carora formatorii pot fi persoane care indeplinesc conditiile prevazute la art. 43 lit. b)-d).
(2) La o luna de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Tabloului mediatorilor, formatorii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 43 lit. a)-d).”

Hotarare pentru aprobarea Standardului de formare a mediatorului,

hotarare nr. 12/2007    Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 713 din 22/10/2007

In baza Procesului de consultare cu membrii organizatiilor din domeniul medierii, desfasurat in perioada 1 iulie-5 septembrie 2007, a proiectului de Standard de formare elaborat si adoptat de Consiliul de mediere prin Hotararea nr. 8 din 1 iulie 2007, in temeiul art. 9 alin. (2), art. 20 lit. b) si al art. 71 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator,

Consiliul de mediere adopta prezenta hotarare.

Art. 1 Se aproba Standardul de formare a mediatorului, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2  Prezenta hotarare intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA – STANDARDUL DE FORMARE A MEDIATORULUI

Capitolul I – Introducere
Art. 1
Calitatea de mediator se dobandeste in conformitate cu dispozitia art. 7 lit. g) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, denumita in continuare Lege, prin autorizarea de catre Consiliul de mediere a persoanelor care indeplinesc conditiile prevazute la art. 7 lit. a)-f) din Lege.

Art. 2
In conformitate cu art. 7 lit. f) din Lege, conditia necesara in vederea autorizarii este absolvirea cursurilor pentru formarea mediatorilor, in conditiile legii, sau a unui program postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere.

Art. 3
(1) Formarea profesionala a mediatorilor se asigura prin organizarea de cursuri de catre furnizori de formare autorizati conform legislatiei in materia formarii profesionale a adultilor si de catre institutiile de invatamant superior acreditate.
(2) In toate cazurile, formarea profesionala trebuie sa asigure dobandirea competentelor profesionale prevazute de Standardul ocupational al mediatorului, prin organizarea de cursuri de specialitate.

Art. 4
(1) Formarea profesionala a mediatorilor se finalizeaza cu un examen de absolvire, organizat in conformitate cu hotararile adoptate de Consiliul de mediere.
(2) In urma absolvirii examenului, se elibereaza un certificat de absolvire insotit de un “Supliment descriptiv al certificatului”, in care se precizeaza competentele profesionale dobandite si numarul de ore de pregatire, in conformitate cu cerintele de continut ale programelor de formare.

Art. 5
Certificatul de absolvire atesta absolvirea cursurilor de formare a mediatorilor, certifica dobandirea competentelor profesionale ca mediator, conform Standardului ocupational al mediatorului, si reprezinta documentul prin care se indeplineste dispozitia art. 7 lit. f) din Lege in vederea autorizarii ca mediator.

Art. 6
(1) Institutiile de invatamant superior acreditate, care organizeaza cursuri de nivel master in domeniul medierii, vor evidentia clar si distinct in cadrul cursurilor pe care le desfasoara care este numarul de ore si continutul programului de formare a mediatorilor, cu respectarea conditiilor de calitate adoptate prin hotararile Consiliului de mediere si a Standardului de formare a mediatorilor.
(2) Pentru programele de formare a mediatorilor incluse in cursuri de nivel master acreditate, institutiile de invatamant superior se supun acelorasi reguli de avizare, evaluare, examinare si control stabilite prin hotararile Consiliului de mediere pentru furnizorii de formare, mai putin autorizarea prevazuta de cadrul legal in domeniul formarii profesionale a adultilor.

Art. 7
In vederea asigurarii calitatii cursurilor organizate pentru dobandirea competentelor ca mediator, in conformitate cu art. 9 alin. (2) din Lege, programele de formare in domeniul medierii vor fi intocmite pe baza criteriilor cuprinse in standardul de formare elaborat de Consiliul de mediere si vor fi avizate in prealabil de catre acesta.

Art. 8
(1) In conformitate cu Legea, Consiliul de mediere va aviza toate programele de formare a mediatorilor, precum si programele postuniversitare de nivel master in mediere.
(2) Avizul pentru toate programele de formare a mediatorilor se obtine conform art. 51 si 52 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului de mediere.

Art. 9
(1) In cazul furnizorilor de formare, dupa obtinerea avizului Consiliului de mediere pentru programul de formare a mediatorilor, acestia se vor adresa comisiilor de autorizare si vor urma procedurile prevazute de cadrul legal din domeniul formarii profesionale a adultilor, in vederea autorizarii.
(2) Conform clasificarii cuprinse la art. 5 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, programele de formare profesionala a mediatorilor se incadreaza la categoria programelor de specializare.

Art. 10
(1) In cazul furnizorilor de formare autorizati, programul de formare se va finaliza cu organizarea unui examen in conditiile art. 18 alin. (1), al art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si se va elibera certificatul de absolvire cu recunoastere nationala, care are regimul actelor de studii.
(2) Certificatul este insotit de “Suplimentul descriptiv al certificatului”, in care se precizeaza competentele profesionale dobandite, conform dispozitiilor art. 4 din Metodologia certificarii formarii profesionale a adultilor, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 501/5.253/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 11
Furnizorii de formare autorizati vor fi inregistrati de catre Consiliul de mediere in tabloul acestora, conform art. 20 lit. d) din Lege.

Capitolul II – Scopul standardului de formare a mediatorilor
Art. 12
Scopul standardului de formare a mediatorilor este stabilirea setului de criterii si proceduri privind programele de formare a mediatorilor in vederea aplicarii dispozitiilor Legii pentru indeplinirea cerintelor minimale prin care sa se asigure dobandirea competentelor profesionale ale mediatorilor, in conditiile legii.

Art. 13
(1) Dupa absolvirea cursurilor de formare initiala avizate de Consiliul de mediere, mediatorii se pot specializa pe domenii.
(2) Standardul de formare a mediatorilor se va completa cu competente specifice, pe masura ce domeniile de specializare vor fi identificate.

Capitolul III – Principii
Art. 14
Prezentul standard reflecta principiile medierii care se vor regasi in programul de formare, respectiv:
a) participarea voluntara;
b) confidentialitatea;
c) neutralitatea si impartialitatea mediatorului;
d) autodeterminarea partilor;
e) acceptul in cunostinta de cauza.

Art. 15
In vederea pregatirii si sustinerii programului de formare, se recomanda formatorilor consultarea Standardului ocupational al mediatorului, a Codului etic al mediatorului si a Legii.

Art. 16
Programele de formare profesionala cuprind cel putin urmatoarele elemente:
a) obiectivele programului de formare profesionala exprimate in competentele profesionale ce urmeaza a fi dobandite;
b) durata de pregatire pentru realizarea obiectivelor propuse;
c) numarul minim si maxim de participanti pentru un ciclu sau o serie de pregatire;
d) calificarea persoanelor cu atributii de instruire teoretica si practica, denumite in continuare formatori;
e) programa de pregatire;
f) mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice necesare ocupatiei respective;
g) dotarile, echipamentele si materialele necesare formarii;
h) procedura de evaluare in conformitate cu obiectivele specifice programului de formare profesionala.

Capitolul IV – Continutul standardului de formare a mediatorilor
Art. 17
Prezentul standard de formare a mediatorilor are urmatorul continut:
a) cerinte structurale privind programul de formare a mediatorilor;
b) cerinte privind continutul programului de formare a mediatorilor;
c) prevederi referitoare la dotari si echipamente;
d) cerinte privind resursele umane cu atributii in pregatirea mediatorilor, respectiv formatori, examinatori si experti in comisiile de autorizare si evaluare a furnizorilor de formare;
e) proceduri de inregistrare a formatorilor, examinatorilor si expertilor.

Capitolul V – Structura programului de formare a mediatorilor
Art. 18
Programul de formare a mediatorilor poate sa inceapa numai dupa ce a fost avizat de catre Consiliul de mediere si autorizat conform legislatiei din domeniul formarii profesionale a adultilor sau acreditat conform legii, dupa caz.

Art. 19
Programele de formare a mediatorilor propuse de furnizorii de formare dureaza cel putin 80 de ore si acopera in mod obligatoriu continutul recomandat de prezentul standard.

Art. 20
Formatul programului trebuie sa raspunda simultan urmatoarelor cerinte:
(1) Programul de formare este structurat pe discipline sau pe module cuantificate in credite transferabile si acopera toate competentele incluse in Standardul ocupational al mediatorului;
(2) Programul zilnic dureaza minimum 3 ore si nu poate depasi 8 ore, inclusiv pauzele. Timpul insumat al pauzelor este de maximum 2 ore.
(3) Lucrarile solicitate eventual de formatori cursantilor nu sunt incluse in orele destinate cursului de formare, iar timpul in care lucrarea a fost efectuata nu se ia in considerare in calculul orelor programului de formare.
(4) Programul de formare a mediatorilor se desfasoara, de regula, in etape de cate 5 zile consecutive.
(5) Programul de formare a mediatorilor se incheie in termen de 90 de zile calendaristice, inclusiv examinarea.
(6) Programul de formare a mediatorilor contine minimum 70% exercitii practice si maximum 30% din timp este alocat pentru elemente de teorie.

Art. 21
In cazul in care programul de formare a mediatorilor nu se desfasoara in format consecutiv de timp, acesta trebuie sa se inscrie in urmatorul cadru:
a) timpul unei sesiuni de instruire este de minimum 3 ore;
b) programul complet de formare a mediatorilor se incheie in termen de 90 de zile calendaristice, inclusiv examinarea.

Art. 22
Materiale suport de curs
(1) Furnizorii de programe de formare a mediatorilor vor elabora materialele de curs inainte de inceperea programului de formare.
(2) Furnizorii de programe de formare a mediatorilor trebuie sa puna la dispozitia fiecarui participant suportul de curs/manualul cursului, precum si alte materiale necesare bunei desfasurari a cursului.
(3) Furnizorul de formare va specifica autorul si proprietarul manualului de formare si ai oricarui material utilizat pe perioada formarii.

Art. 23
Numarul maxim de participanti pe grupa de formare este de 24.

Art. 24
Metodele de instruire trebuie sa ajute cursantii sa invete sa aplice cunostintele teoretice si sa isi dezvolte abilitatile cuprinse in Standardul ocupational al mediatorului.

Art. 25
(1) Programul de formare a mediatorilor trebuie sa includa metode de instruire variate, dintre care urmatoarele sunt minim obligatorii:
– prezentarea;
– discutii in grup;
– simulari sau demonstratii;
– jocuri de roluri.
(2) Formatorii sunt incurajati sa includa in materialele ce se distribuie participantilor:
– exercitii scrise;
– studii de caz;
– materiale multimedia.

Art. 26
Evaluarea programului de formare a mediatorilor
(1) Furnizorul programului de formare a mediatorilor va prezenta in documentatia pentru avizare formele si modalitatile de evaluare a programului.
(2) Modalitatile de evaluare propuse vor urmari evaluarea continutului, procesului de formare, organizarii cursurilor, prestatiei formatorilor, experientei dobandite pe parcursul instruirii de catre participantii la procesul de formare etc.
(3) Furnizorul programului de formare a mediatorilor va preciza in documentele inaintate spre avizare Consiliului de mediere cine face evaluarea (participantii in program, formatorii etc.), precum si instrumentele de evaluare.

Art. 27
(1) Consiliul de mediere poate solicita furnizorilor de formare copii ale evaluarilor in termen de un an de la finalizarea programului.
(2) Documentele referitoare la evaluare solicitate de Consiliul de mediere vor fi puse la dispozitia acestuia de catre furnizorul programului de formare a mediatorilor in termen de maximum 14 zile calendaristice de la solicitare.
(3) In cazul in care un furnizor refuza sa puna la dispozitia Consiliului de mediere documentele solicitate referitoare la evaluare, Consiliul de mediere poate dispune masuri care sa conduca la sanctionarea furnizorului respectiv.

Art. 28
Un formator nu poate sa supravegheze simultan mai mult de 5 participanti in roluri de mediator.

Art. 29
(1) Formatorii trebuie sa respecte programul si sa fie prezenti pe intreg parcursul disciplinelor pe care au fost desemnati sa le sustina.
(2) Participantii trebuie sa fie prezenti pe intreaga durata a programului de formare a mediatorilor.
(3) In cazuri exceptionale, acestia pot lipsi cu acordul formatorului, dar nu mai mult de 10% din timpul total al programului.

Art. 30
La finalul programului de formare a mediatorilor, formatorii pot evalua performanta participantilor si pe baza de documente scrise, indicand ariile in care acestia au demonstrat insusirea conceptelor de baza si capacitatea de a performa ca mediator, precum si pe cele in care, in opinia formatorului, sunt necesare imbunatatiri.

Art. 31
Examinarea participantilor
(1) Absolvirea cursurilor de formare in vederea autorizarii pentru dobandirea calitatii de mediator conform prevederilor art. 7 lit. f) din Lege se face prin examinare, cu respectarea cadrului legal privind formarea adultilor pe cale formala finalizata cu certificat de absolvire cu recunoastere nationala sau a prevederilor privind organizarea programelor postuniversitare de nivel master, dupa caz.
(2) In cazul structurarii programului de formare a mediatorilor pe module cuantificate in credite transferabile, se va organiza examinarea participantilor pentru fiecare modul.
(3) Participantii la programele de formare a mediatorilor sustin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregatire.
(4) Examenul de absolvire reprezinta un set de probe teoretice si practice prin care se constata dobandirea competentelor de mediator.
(5) Examinarea va urmari sa determine gradul in care persoana examinata este capabila sa indeplineasca competentele prevazute in Standardul ocupational al mediatorului.
(6) Examinarea va include in mod obligatoriu cel putin o modalitate prin care persoanei examinate i se vor testa abilitatile practice ca mediator (de exemplu: simulare mediere total sau partial, intrebari din care sa rezulte reactia in anumite situatii etc.).
(7) In cazul organizarii programului de formare a mediatorilor pe module, verificarea abilitatilor se va face la finalul fiecarui modul. In situatia in care cursantul participa la toate modulele constitutive ale cursului, furnizorul trebuie sa organizeze si un examen final.
(8) Modalitatea de verificare a abilitatilor face parte integranta din examinare si din programul de formare si va fi inclusa in documentatia necesara avizarii acestuia, indiferent de forma programului prevazuta de Lege.
(9) In cazul in care nu se asigura de catre furnizorul de formare verificarea abilitatilor, acesta va specifica situatia in documentatia de avizare a programului si va propune modalitatea de realizare a acestei cerinte.

Art. 32
(1) Examenul de absolvire a modulului sau examenul final de absolvire a programului de formare a mediatorilor se organizeaza in cel mult 30 de zile de la data finalizarii modulului, respectiv a cursului de formare.
(2) Cursantul care nu a fost declarat admis la examenul de absolvire a modulului, respectiv la examenul final de absolvire a programului de formare a mediatorilor, se poate inscrie la o alta sesiune de examinare intr-un interval de maximum 6 luni, in aceleasi conditii stabilite de furnizorul de formare.

Art. 33
In cazul in care furnizorul de formare nu organizeaza examen in timpul dorit de participant, acesta se poate adresa altui furnizor de formare autorizat care organizeaza examen de absolvire a cursului de formare a mediatorilor.

Art. 34
Certificarea
(1) Furnizorul de programe de formare profesionala a mediatorilor elibereaza persoanei care a promovat examenul un certificat de absolvire cu recunoastere nationala.
(2) Certificatele de absolvire cu recunoastere nationala sunt tiparite de institutiile abilitate in domeniul formarii adultilor sau ale invatamantului postuniversitar, dupa caz, in conformitate cu legislatia in domeniu, si au regimul actelor de studii.
(3) Certificatele de absolvire cu recunoastere nationala se elibereaza insotite de o anexa denumita “Supliment descriptiv al certificatului”, in care se precizeaza competentele profesionale dobandite.
(4) In cazul programelor de formare profesionala a mediatorilor structurate pe module, la terminarea fiecarui modul, dupa sustinerea examenului de absolvire a modulului, se elibereaza certificat de absolvire a modulului respectiv, cu mentionarea competentelor profesionale dobandite, cuantificate in credite transferabile. Dupa absolvirea examenului final se elibereaza si certificatul de absolvire cu recunoastere nationala, insotit de “Supliment descriptiv al certificatului”.

Capitolul VI – Continutul programului de formare a mediatorilor
Art. 35
Programa de pregatire pentru fiecare program de formare a mediatorilor se va intocmi de catre furnizorii de formare in conformitate cu cerintele de continut al programului de formare cuprinse in prezentul standard.

Art. 36
In vederea autorizarii programului de formare a mediatorilor, inclusiv a celor incluse in programe postuniversitare de nivel master in domeniul medierii, este obligatorie avizarea programei de pregatire de catre Consiliul de mediere. Avizul este anterior solicitarii de autorizare sau acreditarii si inceperii programului.

Art. 37
Continutul programului de formare a mediatorilor trebuie sa includa urmatoarele elemente ale teoriei si practicii medierii:

1. Teoria si analiza conflictelor:
– durata: 16 ore;
– obiectiv: la finalul cursului participantii sunt capabili sa identifice aspectele generale si particulare ale conflictului si sa recunoasca diferitele modalitati de interventie;
– subiecte care trebuie minimal incluse:
a) definire, tipuri si raspunsuri in conflict;
b) elemente de dinamica a conflictelor;
c) elemente de analiza conflictelor.

2. Rezolvarea alternativa a disputelor:
– durata: 8 ore;
– obiectiv: la finalul cursului, participantii au inteles particularitatile rezolvarii unei dispute bazate pe interese si pot face diferenta dintre mediere si alte metode de rezolvare a disputelor;
– subiecte care vor trebuie minimal incluse:
a) continuumul rezolvarii disputelor;
b) metode de rezolvare alternativa a disputelor (prezentare, comparatii, rolul celei de-a treia parti, diferenta dintre mediere si alte forme de interventie, rezolvarea bazata pe interese).

3. Mediere:
– durata: 48 de ore.

3.1. Teoria si practica medierii:
– obiectiv: la finalul cursului participantii au dobandit cunostinte privind cadrul conceptual necesar intelegerii si aplicarii medierii si si-au dezvoltat abilitati de analiza de oportunitate privind utilizarea acestei metode pentru rezolvarea unei dispute;
– subiecte care trebuie minimal incluse:
a) definirea medierii;
b) principiile medierii;
c) rolul mediatorului;
d) drepturile partilor;
e) avantajele/dezavantajele medierii;
f) stiluri, tipuri de mediere si tipuri de mediatori.

3.2. Procesul de mediere:
– obiectiv: la finalul cursului participantii au dobandit cunostintele necesare privind procesul de mediere si si-au dezvoltat abilitati pentru a pregati si a conduce sedinta de mediere;
– subiecte care trebuie minimal incluse:
a) etapele procesului de mediere:
a1) acordul de a media si pregatirea sesiunii de mediere;
a2) prezentarea procesului de mediere si stabilirea regulilor;
a3) identificarea problemelor;
a4) explorarea intereselor si problemelor;
a5) generarea de optiuni;
a6) incheierea acordului;
a7) incheierea sesiunii de mediere;
b) tehnici:
b1) construirea increderii si mentinerea echilibrului intre parti, depasirea impasului etc.;
b2) utilizarea si organizarea de intalniri separate;
c) abilitati de comunicare:
c1) comunicare verbala si nonverbala;
c2) ascultare activa;
c3) bariere de comunicare in conflict;
c4) formularea intrebarilor;
c5) reformulare si clarificare;
c6) aservitate.

3.3. Etica mediatorului:
– obiectiv: la finalul cursului participantii cunosc principiile etice pentru a decide in cunostinta de cauza cu privire la procesul de mediere si au abilitati pentru a-si mentine pozitia de neutralitate si impartialitate ca mediatori;
– subiecte care trebuie minimal incluse:
a) impartialitate, neutralitate, evitarea conflictului de interese;
b) autodeterminarea partilor;
c) confidentialitatea;
d) coduri de conduita;
e) prevederi legale privind respectarea eticii.

4. Organizarea activitatii mediatorilor:
– durata: 8 ore;
– obiectiv: la finalul sesiunii participantii cunosc modul de organizare a activitatii de mediator si au abilitati de redactare si gestionare a documentelor cerute de Lege referitor la activitatea mediatorului;
– subiecte ce trebuie minimal incluse:
a) Legea nr. 192/2006 si atributiile Consiliului de mediere;
b) redactarea de acorduri/contracte conform cerintelor Legii nr. 192/2006;
c) gestionarea documentelor referitoare la cauzele in care a mediat;
d) confidentialitatea conform prevederilor legale care vizeaza activitatea mediatorului;
e) raspunderea profesionala si forme de protectie.

Art. 38
Programul de formare a mediatorilor trebuie sa asigure conditiile pentru dobandirea competentelor mediatorului, conformandu-se urmatorului cadru:
a) formatorii care supravegheaza rolurile de mediator sunt mediatori autorizati si fac dovada indeplinirii conditiilor prevazute in prezentul standard;
b) personalul didactic care desfasoara activitati didactice teoretice si practice in cadrul programelor postuniversitare de nivel master, in care sustine teme/discipline din programul de formare a mediatorilor, trebuie sa fie inregistrat ca formatori, respectiv ca examinatori in conditiile art. 40-47 din prezentul standard.

Art. 39
Dotari si echipamente
(1) Dotarile trebuie sa fie in numar suficient, la calitatea necesara si in stare de functionare, putand fi:
a) echipamente de prezentare de tip: tabla, flipchart, calculatoare, retro/videoproiectoare, aparatura video/TV etc.;
b) materiale demonstrative de tip: planse, casete video, software specializat etc.
(2) Furnizorul de formare va asigura desfasurarea cursurilor intr-un spatiu adecvat ca dimensiune si mod de organizare, astfel incat sa permita accesul participantilor la pregatirea teoretica si dobandirea abilitatilor.
(3) Spatiul necesar pentru desfasurarea cursurilor de formare este de minimum 2 m2 pentru fiecare participant, respectiv de minimum 48 de m2 pentru o grupa de 24 de persoane.

Capitolul VII – Formatori, examinatori si experti in comisiile de autorizare a furnizorilor de formare
Art. 40
Formatorii care indeplinesc cerintele Standardului de formare a mediatorilor vor fi inregistrati in Tabloul formatorilor in domeniul medierii, cu mentiunea formator debutant sau formator principal.

Art. 41
(1) Consiliul de mediere intocmeste si actualizeaza lista expertilor care evalueaza programe ale furnizorilor de formare, precum si lista examinatorilor de competente.
(2) Expertii evaluatori si examinatorii sunt desemnati, prin hotarare a Consiliului de mediere, dintre formatorii inscrisi in Tabloul formatorilor in domeniul medierii, cu mentiunea formator principal.

Art. 42
Programele de formare organizate de catre furnizorii de formare autorizati se vor realiza numai cu formatori inregistrati in Tabloul formatorilor in domeniul medierii, dintre care minimum un formator principal.

Art. 43
Poate fi inregistrata ca formator in domeniul medierii cu mentiunea “formator debutant” persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este mediator autorizat in conditiile Legii;
b) are experienta in domeniul medierii de minim 3 ani;
c) are minimum 80 de ore de pregatire in domeniul conflictelor, incluzand in mod obligatoriu un curs de mediere de minimum 40 de ore;
d) a actionat ca mediator in minimum 25 de cazuri, documentate;
e) are pregatire in domeniul formarii adultilor, conform legislatiei in vigoare.

Art. 44
Pentru a fi inregistrata ca formator cu mentiunea “formator principal”, persoana care solicita inregistrarea trebuie sa faca dovada urmatoarelor cerinte suplimentare fata de art. 43 din prezentul standard:
a) a avut atributii de elaborare pentru cel putin un program de formare de mediatori;
b) a participat la elaborarea cel putin a unui manual/suport de curs pentru formarea mediatorilor;
c) a participat ca formator in cel putin un program complet de formare a mediatorilor;
d) are minimum 80 de ore de activitate ca formator in domeniul medierii.

Art. 45
(1) Inregistrarea ca formator se face pentru o perioada de maximum 3 ani.
(2) In vederea reinregistrarii, formatorul trebuie sa faca dovada medierii a minimum 10 cazuri anual.

Art. 46
Pentru a fi desemnat ca examinator sau ca expert evaluator, formatorul inregistrat la categoria “formator principal” trebuie sa faca suplimentar dovada indeplinirii urmatoarelor cerinte:
a) are minimum 100 de ore de formare in domeniul medierii, in calitate de formator principal;
b) a format minimum 40 de persoane in domeniul medierii, in calitate de formator principal.

Art. 47
(1) Indeplinirea conditiilor prezentate la art. 43, 44 si 46 din prezentul standard va fi probata prin prezentarea de documente doveditoare, in conformitate cu procedura elaborata de Consiliul de mediere si publicata pe site-ul acestuia.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cetatenii altor state pentru care furnizorul de formare depune documentele prevazute la art. 51 lit. d) din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului de mediere, din care rezulta pregatirea si experienta practica in domeniul formarii de mediatori.

Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii
Art. 48
In vederea autorizarii ca mediator, pana la data la care procedura de avizare si autorizare a furnizorilor de formare devine aplicabila, dar nu mai tarziu de 1 mai 2008, se vor putea organiza cursuri de formare a mediatorilor, finalizate cu examen, in conditiile prezentului standard, numai cu aprobarea expresa a Consiliului de mediere, si in cadrul carora formatorii pot fi persoane care indeplinesc conditiile prevazute la art. 43 lit. b)-d).

Art. 49
(1) Persoanele care au absolvit minimum 80 de ore de cursuri de formare anterior sau care, la intrarea in vigoare a Legii, urmau cursuri de formare a mediatorilor in cadrul unor programe aflate in derulare pot solicita eliberarea unui certificat de recunoastere a competentelor dobandite ca mediator, in maximum 12 luni de la adoptarea de catre Consiliul de mediere a hotararii prin care se constata incadrarea in dispozitiile art. 72 alin. (2) din Lege.
(2) Se considera curs de formare orice curs derulat in tara sau in strainatate, care acopera modular sau integral cerintele de continut pentru programele de formare a mediatorilor, conform art. 37 din prezentul standard.
(3) Se considera program aflat in derulare orice program de formare care indeplineste conditiile cuprinse la art. 20 alin. (1) si (6) si care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) programul de formare a fost derulat in cadrul unui proiect depus spre finantare sau deja aprobat la data publicarii Legii, iar structura, durata si metodele de desfasurare a cursurilor de formare erau deja cunoscute;
b) programul de formare a fost derulat in cadrul unor programe care la data publicarii Legii erau deja autorizate sau acreditate, conform legislatiei in vigoare in domeniul formarii adultilor sau al invatamantului postuniversitar.
(4) Certificatul mentionat la alin. (1) inlocuieste certificatul de absolvire prevazut la art. 4 alin. (2) si la art. 5 din prezentul standard.

Art. 50
(1) Persoanele care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 49 alin. (1) din prezentul standard referitor la numarul de ore, dar care au urmat un program de formare de minimum 40 de ore in mediere anterior aparitiei Legii, vor fi autorizate ca mediator in conditiile prevazute la art. 7 lit. a)-e) si la art. 72 alin. (2) din Lege, cu obligatia prezentarii documentelor care atesta programa de formare parcursa si de a sustine in termen de maximum 12 luni de la obtinerea autorizatiei de mediator un examen pentru verificarea competentelor dobandite prin practica.
(2) Persoanele declarate promovate la examenul prevazut la alin. (1) pot solicita in maximum 12 luni de la promovarea examenului eliberarea de catre Consiliul de mediere a unui certificat de recunoastere a competentelor dobandite ca mediator.

Art. 51
(1) Furnizorii de formare, care deruleaza programe de formare a mediatorilor in conditiile art. 48 din prezentul standard, vor organiza examen de absolvire in conformitate cu hotararile adoptate de Consiliul de mediere si cu dispozitiile prezentului standard.
(2) Institutiile de invatamant superior acreditate, care au desfasurat programe postuniversitare de nivel master in domeniul medierii care nu au fost avizate anterior de catre Consiliul de mediere si pentru care nu pot face dovada ca se incadreaza in conditiile prevazute de art. 49 alin. (3), pana la finalizarea procedurilor de avizare pot organiza examen de absolvire in colaborare cu Consiliul de mediere si cu respectarea prevederilor prezentului standard.

Art. 52
(1) Examenul de absolvire organizat in conditiile art. 51 se finalizeaza cu Certificat de absolvire emis de catre Consiliul de mediere si are regimul actelor de studii.
(2) Certificatul de absolvire se tipareste de catre Consiliul de mediere si este insotit de un “Supliment descriptiv al certificatului” in care se precizeaza competentele profesionale dobandite si numarul de ore de pregatire in conformitate cu cerintele de continut ale programelor de formare.
(3) Certificatele de absolvire tiparite de Consiliul de mediere se pun la dispozitia furnizorilor de formare si ale institutiilor de invatamant superior acreditate, contra cost.
(4) Certificatele de absolvire dobandite in conditiile art. 51 din prezentul standard asigura indeplinirea conditiilor prevazute la art. 7 lit. (f) din Lege si dau dreptul de a dobandi calitatea de mediator si accesul in profesie.

Art. 53

 (1) Consiliul de mediere va elabora procedura de avizare a programelor de formare a mediatorilor pe care o va publica pe site-ul propriu.
(2) Procedura de avizare a programelor de formare a mediatorilor incepe de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentului standard.

3. Asociaţia Centrul de Mediere Craiova, Str. Romul, Bl.T3, Sc.B-C, Craiova, Judetul Dolj, Telefon: 0351-411199, 0251-419980, Fax: 0251-419980, E-mail: mediere@rdscv.ro, Website: http://www.mediere.ro 4. Asociaţia pentru Dialog şi Soluţionarea Disputelor, Pţa Unirii, nr. 2A, etj.4, ap.22, Iaşi, Judetul Iasi

Lasă un răspuns

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: