MEDIEREA LA VECINII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Medierea în R.Moldova

Cu toate că, în întreaga lume, mediere este o practică bine definită de peste 20 de ani, în Republica Moldova, Legea nr. 134 cu privire la mediere a fost adoptată în iunie 2007. Actul normativ prevede dreptul de a beneficia de serviciile unui mediator plătit de stat, în cazul medierii în cauzele penale de la 1 ianuarie 2009.

Alte modalităţi alternative de soluţionare a conflictelor sunt: facilitarea, negocirea, arbitrajul şi concilierea. Existenţa unui număr atît de mare de mijloace alternative de rezolvare a disputelor denotă multiplele dezavantaje ale procedurii litigioase. Fiind mai puţin formale decît căile litigioase, aceste tehnici de soluţionare a conflictelor în afara sălii de judecată cîştigă noi adepţi, întrucat părţile îşi realizează interesele, soluţiile fiind durabile, costurile semnificativ mai reduse, iar procedura confidenţială.

Ziua Soluţionării Conflictului a fost adoptată de Consiliul director al Asociaţiei pentru Soluţionarea Conflictului (ASC) din Washington în octombrie 2005. Potrivit rezoluţiei ASC, în fiecare a treia joi a lunii octombrie este marcată Ziua Soluţionării Conflictului.

PRIMII MEDIATORI AU PRIMIT ATESTATE  Posted by Petru Apostol

  Anul trecut in luna februarie, la Ministerul Justiţiei din Republica Moldova a avut loc înmînarea atestatelor pentru exercitarea profesiei de mediator persoanelor care în luna octombrie 2008 au audiat cursurile de pregătire iniţială pentru mediatori în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei. Instruirea a fost realizată cu susţinerea financiară a Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Planului de acţiuni comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei. Prezentarea mediatorilor a fost susţinută de Preşedintele Consiliului naţional de mediere, dl Marcel Burlacu. Adresîndu-se celor prezenţi, viceministrul justiţiei dna Elena Mocanu a ţinut să menţioneze, că Institutul de mediere, creat prin Legea Republicii Moldova cu privire la mediere, este unul nou pentru justiţia Republicii Moldova, dar şi unul cu viitor. Anume mediatorul fiind o persoană terţă, imparţială, echidestantă şi la maxim obiectivă se va strădui să restabilească relaţiile dintre părţi, aplicînd toate tacticile, tehnicile şi stilurile de mediere opţionale tranşării conflictului pentru care a fost invitat, a specificat dna Mocanu.

 Medierea în calitate de segment al justiţiei restaurative merge cot la cot cu probaţiunea postsentenţială care acordă persoanei condamnate pentru săvîrşirea infracţiunii şi persoanei care a fost vătămată în rezultatul comiterii acesteia să-şi restabilească relaţiile, unul regretînd despre comiterea crimei, altul iertînd acţiunile vinovatului.

 Reieşind din esenţa medierii, mediatorul va fi cel care va aduce linişte şi toleranţă în societate prin faptul că va influienţa în mod indirect, apelînd la profesionalismul său, utilizînd procedee iscusite pentru a reduce conflictele spre compromisuri, cedări, împăcări şi altele întru aplanarea situaţiei. Rolul, misiunea şi principiile medierii fac ca această activitate să nu fie doar o alternativă a justiţiei, dar să fie primită de societate ca o posibilitate de a soluţiona o mare parte din conflicte anume pe această cale.

 La moment unii reprezentanţi ai societăţii civile au unele rezerve faţă de procesul de mediere. Dar cu toate acestea nu putem neglija practica ţărilor în care medierea funcţionează cu mult succes instituind chiar şi o tradiţie în acest sens. Astfel medierea funcţionează avînd practică şi o tradiţie de succes în Olanda, Marea Britanie, SUA, Slovenia, Polonia şi alte state.

 Întru promovarea activităţii de mediere în conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la mediere a fost instituit Consiliul de Mediere de pe lîngă Ministerul Justiţiei care fiind o instituţie colegială, de drept public format din reprezentanţi ai societăţii civile a reuşit să elaboreze pe parcursul anului 2008 actele necesare activităţii de mediere, a organizat concursul de selectare a persoanelor care au trecut cursurile de instruire iniţială pentru mediatori, precum şi a efectuat atestarea acestora întru profesarea activităţii de mediere.

 În anul 2008 a avut loc Sesiunea de instruire privind soluţionarea alternativă a disputelor, organizată de Programul comun al Comisiei Europene şi Consiliul Europei privind sporirea independenţei, transparenţei şi eficienţei justiţiei în Republica Moldova. Experţii Consiliului Europei efectuînd monitorizarea implementării Recomandărilor Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei privind instituirea medierii au apreciat drept pozitivă activitatea autorităţilor Republicii Moldova privind promovarea medierii.

Pentru implementarea Legii cu privire la mediere Ministerul Justiţiei  a aprobat un plan de măsuri printre care: elaborarea actelor necesare implementării legii, organizării activităţii Consiliului de mediere, instruirea iniţială a mediatorilor, promovarea institutului de mediere, popularizarea medierii prin mass-media, precum şi alte acţiuni care au fost realizate integral.

 Sursa : www.justice.gov.md

Oficializarea medierii in cauze penale   www.irp.md

Medierea este un proces si ca si oricare proces are o anumita ordine care a fost gindita in asa fel incit sa produca rezultate cit mai bune. Cu toate acestea nu exista un model fixat al medierii, totusi sunt anumite etape prin care mediatorii conduc partile implicate intr-un conflict.

O etapa a procesului de mediere este, oficializarea medierii, prevazuta  in art. 37 al Legii cu privire la mediere, conform careia la finele procesului de mediere in cauze penale mediatorul prezinta organului de urmarire penala sau instatei judecatoresti, in procedura carora se afla cauza penala spre examinare, acordul de impacare, impreuna cu un raport scris privind masurile aplicate si rezultatul medierii.
 Acordul de impacare trebuie sa fie un document care prezinta in mod clar intentiile participantilor, deciziile lor si actiunile (sau daca este cazul inactiunile) pe care trebuie sa le intreprinda pe viitor. De aceea inainte ca mediatorul sa  intocmeasca acordul, el trebuie sa revada cu partile fiecare prevedere pentru a asigura o intelegere comuna. Ar putea fi cazul ca partile sa revina cu intrebari si clarificari a intelegerii la care au ajuns.

     Caracteristicile acordulului de impacare:

- include angajamentele asumate de parti si poate fi afectat de termene si conditii;
- in cazul neexecutarii de catre una dintre parti a obligatiilor asumate prin acordul de impacare, cealalta parte este in drept sa se adreseze in instanta cu o cerere prin care va solicita executarea silita in modul prevazut de legislatie;
- acordul de impacare este executoriu, in conditiile legii civile, de la data indicata in el, iar in lipsa unui termen expres de executare;
 - la expirarea termenului de 15 zile de la data semnarii lui sau in conformitate cu prevederile legale exprese;
- mediatorul nu are putere de decizie in privinta continutului intelegerii asupra careia vor conveni partile;
- acordul de impacare nu va contine prevederi care aduc atingere legii, ordinii publice sau bunelor moravuri. Mediatorul poate sa verifice indeplinirea acestei conditii, fiind in drept sa solicite avizul unui specialist, fara a dezvalui identitatea partilor;
- acordul de impacare poate fi autentificat de notar sau de o alta autoritate competenta, potrivit legii; 
In continuare este prezentat un model de acord de impacare si raport de activitate elaborat in conformitate cu prevederile legii cu privire la mediere.
Pentru a vedea un model de acord de impacare si raport de activitate elaborat in conformitate cu prevederile legii cu privire la mediere descarcati atasamentul de mai jos. 
Cristina Beldiga, coordonator de proiect IRP

Reglementarea activitatii de mediator in Republica Moldova

Conform Legii nr. 134/iun. 2007, cu privire la mediere in vederea organizarii si coordonarii activitatii mediatorilor, pe linga Ministerul Justitiei a fost creat Consiliul de mediere.
 Consiliul de mediere este compus din 9 membri desemnati prin ordinul ministrului justitiei, in baza rezultatelor concursului public organizat de Ministerul Justitiei. Termenul mandatului membrilor Consiliului de mediere este de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii lui o singura data.

In vederea indeplinirii atributiilor Consiliului de mediere prevazute in art. 23 al legii si organizari activitatii mediatorilor Consiliului de mediere a elaborat  urmatoarele regulamente:
-  Regulamentul Consiliului de mediere;
-  Regulamentul privind atestarea mediatorilor;
- Regulamentul cu privire la inregistarea birourilor mediatorilor si cererea de inregistrare a biroului individual sau asociat de mediatori;
-  Codul deontologic al mediatorului;
-  Curriculum la disciplina Mediere (instruire initiala).

Institutul de Reforme Penale (IRP) a acordat suport Consiliului de Mediere in vederea elaborarii:
- Codului Deontologic al Mediatorului;
- Curriculum la disciplina Mediere (instruire initiala).

Prin oferirea Codului Deontologic al Mediatorului in Republica Moldova (CDMRM) si Curriculum, cursul „Medirea” (in cauze penale), elaborate in cadrul IRP cu suportul financiar al Fundatiei Soros – Moldova, Organizatiei Interbisericesti pentru Dezvoltare in Cooperare (ICCO), Coraid.

Pentru a face cunostinta cu regulamentele sus enumerate, accesati rubrica Justitia Restaurativa:

  http://www.irp.md/items_list.php?cat_id=175.

Asociaţia Obştească “Centrul de Justiţie Comunitară Cahul”

Forma organizatorico-juridică: Asociaţia Obştească   Tipul: Locală

Mediere

Justitia Restaurativa este un raspuns dat infractiunii care ofera oportunitati celor care sunt cei mai afectati de aceasta – victima, infractorul, familiile acestora si comunitatea – de a fi direct implicati in a raspunde raului produs de comiterea infractiunii.   dr.Mark S. Umbreit (Universitatea MinnesotaS.U.A.):

Medierea este o comunicare voluntara dintre partile ce sunt implicate intr-un conflict, in prezenta unei persoane neutre – mediatorul, avind ca scop elaborarea unui acord dintre victima si infractor, unde scopul este de a determina o astfel de recompensa a victimei, ce ar putea fi acceptabila pentru ambele parti. Obiectivul urmarit in aceste intilniri este de a facilita un schimb de opinii, emotii, sentimente, ginduri si trairi intre cele doua pãrti. Totul se petrece intr-o atmosfera care confera tuturor – si in special victimei – un sentiment de sigurantã, intr-un mediu propice “vindecarii”, in care fiecare parte poate invata ceva despre celalalt si unde se poate obtine o indepartare de infractiunea in sine astfel incit sã poata fi identificate adevaratele probleme. Cu alte cuvinte se incearca o “demistificare” a infractiunii. In Republica Moldova, implementarea medierii ca o metoda a justitiei restaurative a fost unul din obiectivele puse de catre Grupul de lucru pe alternative , incepind cu anul 2002. In articolul 278 a Codului de Procedura Penala adoptat la 14 martie 2003, a fost introdusa posibilitatea impacarii partilor prin intermediul medierii, in cazurile prevazute de articolul 109 a noului Cod Penal, in cazul comiterii unei infractiuni usoare sau mai putin grave. Existand aceste prevederi cu caracter general, s-a impus in mod necesar elaborarea unei lege speciale, care ar reglementa in detaliu mecanismul de functionare a procesului de mediere. In cadrul Grupului de lucru pe Alternative a fost studiata, cu ajutorul expertilor internationali, practica existenta in lume in domeniul medierii/ justitiei restaurative, a fost analizata situatia existenta la moment in justitia penala a Republicii Moldova, finalizind cu elaborarea unui proiect de lege cu privire la medierea in cazurile penale . Instruirea initiala si continua a mediatorilor este un obiectiv de baza pentru obtinerea rezultatelor de succes. Seminarele de instruire trateaza principiile de baza ale medierii, experienta altor state, mecanismul de desfasurare a medierii, cazurile in care poate avea loc medierea, aspecte juridice privind medierea si cazurile pentru care poate fi facuta medierea victima – infractor, consecintele medierii, prevederile codului deontologic a mediatorilor, etc. O realizare importanta este Codul Deontologic al mediatorului elaborat la initiativa Institutului de Reforme Penale. Principalele obiective in elaborarea Codului sunt: •  de a ajuta mediatorii in procesul medierii prin acumularea cunostintelor despre mediere •  de a fi un suport in luarea deciziei de a accepta functia de mediator •  de a sublinia necesitatea ca medierea sa fie bazata pe valori spirituale in relatiile reciproce dintre oameni •  de a demonstra cum medierea poate asigura in practica protectia drepturilor omului si demnitatea victimei si a infractorului. În încheiere putem afirma ca în edificarea unui sistem de programe eficiente de implementare a justitiei restaurative si în mod nemijlocit de prevenire a delincventei juvenile, Republica Moldova trebuie sa-si creeze sau sa-si dinamizeze propriile institutii, invatand din esecurile sau, dimpotriva, succesele altor tari.

Localitatea: OR.CAHUL, RAIONUL CAHUL, str. Ovidiu, nr. 4

Nr. de înregistrare: 39     IDNO: 1009620001742   Codul fiscal: 8548349

Data înregistrării: 23 martie 2007

Scopuri: Acordarea asistenţei instituţiilor de stat specializate în promovarea politicii de reforme a justiţiei penale la nivel local.

Domenii de activitate   Drepturile omului Altele